Suliță

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Vârf de suliţă din bronz, circa 2600 î.e.n.

Sulița este armă albă de atac, formată dintr-o prăjină de lemn lungă de circa 1.50 - 2 metri, terminată cu un vârf de fier ascuțit de diferite forme (piramidal, conic, în formă de frunză etc.), folosită în antichitate și în evul mediu, mai ales de infanteriști la aruncat. A nu se confunda cu lancea, care este o armă de atac, formată dintr-un vârf ascuțit de metal montat la capătul unei prăjini de lemn de dimensiuni mai mari - 3 până la 4 m. [1]

Sulița romană (denumită hasta) a început să fie folosită de unitățile de triari din epoca republicană, iar după reforma lui Marius, sulița a devenit armă standard aflată în dotarea soldatului roman. Avea corp de lemn (hastille), vârf de fier (cuspis) foliform sau romboidal cu înmănușare tubulară cu o lungime de aproximativ 20 cm, uneori lustruit și arar îmbrăcat în foi metalice prețioase probabil pentru paradă și călcâi de fier, conic. Lungimea totală ajungea la aproximativ 1,5 m.[2]

Sulița era o armă foarte temută, care era aruncată de la o distanță de 10-15 metri și pătrundea prin scut, ucigând inamicul din spatele acestuia. Chiar dacă sulița nu atingea dușmanul, rămânea totuși înfiptă în scut, iar coada ei trăgea în jos scutul, incomodând adversarul.[3]

Sulița în sport[modificare | modificare sursă]

Suliţaş grec, cu amentum montat la suliţă

În Grecia Antică, aruncarea suliței era o probă la Jocuri Olimpice antice, când se practicau două tipuri de întrecere:

  • aruncarea la distanță și
  • aruncarea la țintă.

Uneori, sulița avea atașată și o curea de piele, numită amentum, care forma o buclă ce făcea mai ușoară prinderea. Situată lângă centrul de greutate al suliței, aceasta a avut rolul de a crește precizia și distanța de zbor, astfel că se dubla sau chiar tripla bătaia aruncării.[4]

La Jocurile Olimpice moderne, Aruncarea suliței a devenit o disciplină sportivă din cadrul atletismului.

Animalele și sulița[modificare | modificare sursă]

În perioada martie 2005 - iulie 2006 în zona Fongoli, din Senegal a fost organizat un studiu, finanțat de National Geographic Society. Cercetarea cuprinde 22 de cazuri de cimpanzei care au confectionat sulițe și le-au folosit ca arme pentru a ucide mici animale surprinse în scorburile sau sub trunchiurile copacilor prăbușiti. [5]

Note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]