Râul Sava

Pentru alte persoane și locuri cu acest nume, vedeți Sava.

Râul Sava
(Save)
Vărsarea în Dunăre
Date geografice
Bazin hidrografic	porečje Save[*][[porečje Save (river basin of Sava)|​]] Bazinul Mării Negre[*]​
Zonă de izvorâre	formare prin confluența (Sava Dolinka) cu (Sava Bohinjka) la Radovljica
Emisar	Dunăre
Punct de vărsare	Belgrad
Date hidrologice
Bazin de recepție	95.419 km²
Lungimea cursului de apă	945 km
Debit mediu	1.513 m³/s
Date generale
traversate	de la Wikidata
Localizare	Slovenia, Croația, Bosnia și Herțegovina, Serbia
Afluenți	de la Wikidata
Afluenți de stânga	Savinja
Afluenți de dreapta	Krka, Drina, Una, Vrbas, Bosna
Principalele localități traversate	Zagreb, Sisak, Slavonski Brod, Šabac, Belgrad
Cursul Savei
navigabil de la Sisak (Croația)

Sava (pronunțat în sârbo-croată: [sǎːʋa], în sârbă Сава) este un râu în Europa Centrală și de Sud-Est, afluent pe dreapta al Dunării. Curge prin Slovenia, Croația, de-a lungul frontierei nordice a Bosniei și Herțegovinei, și prin Serbia, vărsându-se în Dunăre la Belgrad. Partea sa centrală formează frontiera naturală între Bosnia-Herțegovina și Croația. Sava formează limita nordică a Peninsulei Balcanice, și marginea sudică a Câmpiei Panonice.Sava are 990 km, inclusiv 45 km ai afluentului Sava Dolinka^⁠(d) ce izvorăște la Zelenci^⁠(d), Slovenia. Este cel mai mare afluent al Dunării^⁠(d) după volum de apă, și al doilea după Tisa ca suprafață a bazinului hidrografic (cu 97.713 km²) și lungime. Drenează o parte semnificativă a regiunii Alpilor Dinarici, prin principalii afluenți Drina, Bosna, Kupa, Una^⁠(d), Vrbas, Lonja^⁠(d), Kolubara, Bosut și Krka. Sava este unul dintre cele mai lungi râuri din Europa și printre puținele râuri europene de acea lungime care nu se varsă direct în mare.

Populația bazinului hidrografic al Savei este estimată la 8.176.000, râul legând trei capitalele naționale—Ljubljana, Zagreb și Belgrad. Sava este navigabilă pentru nave mai mari de la confluența Râului Kupa de la Sisak, Croația, pe aproximativ două treimi din lungimea sa.

Se crede că numele derivă din radicalul proto-indo-european *sewh₁ („a lua lichid”) și terminația *eh₂, astfel încât ar însemna literalmente „cel care ia apa”.

Izvoare

Zelenci^⁠(d)—izvorul Sava Dolinka^⁠(d)

Râul Sava se formează din izvoarele Sava Dolinka^⁠(d) și Sava Bohinjka^⁠(d) în nord-vestul Sloveniei. Cursul superior al râului cuprinde și mai mulți afluenți, inclusiv Sora^⁠(d) (52 km), Tržič Bistrica^⁠(d) (27 km) și Radovna (17 km) care se varsă în Sava la confluențe situate în aval până la Medvode.

Sava Dolinka izvorăște din Lacurile Zelenci^⁠(d) lângă Kranjska Gora, Slovenia, într-o vale care desparte Alpii Iulieni de lanțul muntos Karawanken. Izvorul se află lângă frontiera sloveno-italiană la o altitudine de 833 m peste nivelul mării^⁠(d), la o cumpănă a apelor între bazinul Adriaticii și cel al Dunării^⁠(d). Izvorul Sava Dolinka este alimentat de ape subterane care ar putea prezenta bifurcație^⁠(d) a acviferului carstic între bazinele Sava și Soča. Pârâul Nadiža^⁠(d), un scurt torent^⁠(d) din apropiere, alimentează apele Lacurilor Zelenci. Sava Dolinka este considerat segmentul inițial al Savei, de 45 km.

Sava Bohinjka izvorăște din Ribčev Laz, la confluența cu Jezernica, un scurt curs de apă ce curge din Lacul Bohinj^⁠(d) și râul Mostnica. Unele surse definesc Jezernica ca parte a Savei Bohinjka, afirmând că aceasta din urmă izvorăște direct din lac, dar aletele includ Savica^⁠(d), care izvorăște de pe versantul sudic al Triglavului prin Cascadele Savica^⁠(d) de 78 m, în aval de valea Lacurilor Triglav^⁠(d), și care se varsă în lac, drept parte a Savei Bohinjka. Cursul se întinde pe 41 km inclusiv lungimea Savicei—spre est până la Radovljica, unde își unește apele cu Sava Dolinka. În aval de această confluență, râul rezultat este denumit Sava.

Cursul

Sava la Litija

Sava se află în Europa de Sud-Est, și curge prin Slovenia, Croația, Serbia și de-a lungul granției Bosniei și Herțegovinei. Lungimea sa totală este de 990 km, inclusiv cei 45 km ai râului Sava Dolinka și cei 945 ai Savei propriu-zise. Ca afluent pe dreapta al Dunării, râul aparține bazinului hidrografic al Mării Negre. Sava este al treilea afluent al Dunării ca lungime^⁠(d), puțin mai scurt decât Tisa de 966 km și decât Prutul de 950 km—cei mai lungi afluenții ai Dunării—atunci când se exclude izvorul Sava Dolinka. Este și afluentul Dunării cu cel mai mare debit^⁠(d). Cursul râului este uneori folosit pentru a descrie limita nordică a Balcanilor, și limita sudică a Europei Centrale. Înaintea destrămării Iugoslaviei în 1991, râul se afla în întregime în granițele Iugoslaviei și era cel mai mare râu care curgea în întregime în acea țară.

De la izvoare la Sutla

Sava Dolinka izvorăște în Lacurile Zelenci, la vest de Podkoren în regiunea Carniola Superioară^⁠(d) a Sloveniei, la 833 m peste nivelul mării, și curge spre est, prin Kranjska Gora la Jesenice, unde cotește spre sud-est. La Žirovnica, râul intră în depresiunea Ljubljana^⁠(d) și întâlnește primul baraj—centrala hidroelectrică Moste—înainte de a continua pe la est de lacul glaciar Bled către Radovljica și confluența cu Sava Bohinjka, la 411 m altitudine. În aval de Radovljica, Sava continuă spre sud-est către Kranj. Între Kranj și Medvode, cursul său formează lacurile de acumulare Trboje^⁠(d) și Zbilje, construite pentru hidrocentralele Mavčiče și Medvode.

Defileul Savei între Ljubljana și Trbovlje

Sava trece apoi prin capitala Sloveniei, Ljubljana, unde se află un alt lac de acumulare, lângă repezișul Tacen^⁠(d). Acolo, râul cotește spre est și iese din depresiunea Ljubljana pe la Dolsko, la 261 m altitudine (la confluența cu Ljubljanica^⁠(d) și Kamnik Bistrica^⁠(d)). Cursul său continuă prin Dealurile Savei^⁠(d), unde trece prin depresiunea Litija cu orașul minier și industrial Litija, prin Valea Centrală a Savei^⁠(d) cu orașele miniere Zagorje ob Savi, Trbovlje și Hrastnik, întorcându-se iarăși spre sud-est pentru a trece prin Valea Inferioară a Savei^⁠(d) cu orașele Radeče, Sevnica și Krško. Cursul prin Dealurile Savei formează limita între regiunile istorice Carniola Inferioară și Styria. La Radeče, se află barajul și lacul de acumulare Vrhovo. Aici se află Centrala Nucleară Krško^⁠(d), care utilizează Sava pentru disiparea excesului de căldură. Partea cea mai dinspre est a cursului Savei prin Slovenia duce până la sud de Brežice, unde primește apele Krkăi, râul devenind în cele din urmă frontieră naturală între Slovenia și Croația, pe 4 km lângă confluența cu Sutla^⁠(d) (în slovenă Sotla). În acel punct, Sava ajunge la 132 m altitudine, după ce a curs 221 km prin Slovenia și de-a lungul graniței sale.

De la Sutla la Una

Sava in Zagreb, with Medvednica^⁠(d) mountain in the background

Sava la Zagreb lângă Podul Tineretului la 13 februarie 2014 după ploi masive care, combinate cu topirea zăpezii, au dus la umflarea râului până la de trei ori dimensiunile normale, ajungând până la 347 cm și la vârful digurilor. Când a fost făcută fotografia, apele începuseră să scadă, și ajunseseră la 287 cm. Arborii din apă indică lățimea obișnuită a râului, de circa 100 m.

Partea cea mai vestică a cursului de 562 km al Savei prin Croația duce apele spre est, prin partea vestică a cantonului Zagreb, între Samobor și Zaprešić. Zona cuprinde păduri întrerupte de mlaștini și lacuri formate în balastiere. Pe măsură ce Sava se apropie de capitala Croației, Zagreb, mlaștinile lasă loc unui peisaj urban, dar încă se mai întâlnesc lacuri de balastieră, cum ar fi Jarun^⁠(d) și Bundek^⁠(d), ultimul în interiorul orașului. La periferiile vestice ale Zagrebului, se află capătul vestic al canalului de debușare a inundațiilor Sava–Odra, de 32 km care leagă Sava de râul Odra care funcționează ca bazin de retenție pentru controlul inundațiilor. Canalul a fost construit ca răspuns la cele mai distrugătoare inundații care au avut loc la Zagreb în 1964, când o treime din oraș a fost inundat și 17 oameni au murit. Orașul însuși se află în marginea vestică a zonei din bazinul Savei celei mai expuse la inundații, de la Zagreb până la gura de vărsare de la Belgrad, Serbia.

La est de Zagreb, râul cotește din nou spre sud-est continuând prin Croația Centrală^⁠(d), în cantonul Sisak-Moslavina, cu orașul Sisak, ajungând la 91,3 m altitudine. Sisak este cel mai vestic punct în care Sava este navigabilă pentru navele mai mari. Condițiile de navigație pe râu sunt slabe din cauza limitelor de pescaj, îngustimii canalului navigabil, cursului meandrat, restricțiilor de gabarit ale podurilor^⁠(d), slaba semnalizare^⁠(d) și prezența de vase scufundate și alte obiecte, inclusiv proiectile neexplodate^⁠(d). Proiectilele sunt rămase din diverse conflicte, inclusiv al Doilea Război Mondial, Războiul de Independență a Croației, Războiul Bosniac, și bombardarea NATO a Iugoslaviei din 1999. Înainte de a ajunge la confluența cu Una^⁠(d) la Jasenovac și la 86,8 m altitudine, Sava formează Parcul Natural Lonjsko polje^⁠(d), cuprinzând mlaștini frecvent inundate de Sava și de afluenții săi din zonă.

From the Una to the Drina

Sava văzută de la Slavonski Brod, podul din fundal leagă orașul de Brod^⁠(d) peste un ostrov.

În aval de confluența cu râul Una, Sava formează din nou o frontieră internațională—aici între Croația și Bosnia-Herțegovina. Cursul său meandrat duce în general spre est pe lângă Gradiška^⁠(d) și Slavonski Brod la Županja, unde cotește spre sud până la Brčko. Acolo, râul își reia cursul predominant spre est către Sremska Rača^⁠(d) și confluența cu Drina. Malul drept al Savei aparține în acest segment Bosniei și Herțegovinei (toate cele trei entități administrative ale Bosniei, Republika Srpska, Federația Bosnia și Herțegovina și Districtul Brčko, având ieșire la râu), malul opus aparținând Croației, respectiv cantoanelor sale Sisak-Moslavina, Brod-Posavina și Vukovar-Srijem, cu excepția zonei Jamena^⁠(d) și a celei din aval—care aparțin Serbiei și provinciei Vojvodina. Niciun oraș din acest segment nu se întinde pe ambele maluri ale râului, dar sunt localități adiacente aflate în două țări diferite, împărțite de Sava. Printre acestea se numără Gradiška, Brod^⁠(d) și Brčko din Bosnia-Herțegovina și Stara Gradiška, Slavonski Brod și Gunja în Croația, pe malul opus.

Segmentul de 337,2 km între confluențele cu Una și Drina, corespunzătoare întregii lungimi a Savei de-a lungul graniței Bosniei și Herțegovinei, prezintă o variație mică a altitudinii—de la 86,8 m la Jasenovac la 76,6 m la stația Brčko, la distanță de 287,5 km una de alta. Întregul curs al râului în aval de Zagreb curge în medie pe o pantă de 0,4‰, mult mai puțin abruptă decât în Slovenia, unde panta medie depășește 0,7‰—Sava curgând aici meandrat printr-o câmpie largă mărginită de zone umede.

De la Drina la Dunăre

Sava și centrul istoric al Belgradului.

În aval de confluența cu Drina, râul Sava își schimbă cursul către nord-est, până ajunge la Sremska Mitrovica, de unde curge spre sud-est și apoi sud către Šabac, înainte de a coti din nou spre est către Belgrad. Majoritatea cursului acestui râu prin Serbia reprezintă limita între provincia Vojvodina, de pe malul stâng, și Serbia Centrală, de pe malul drept. Fac excepție zona din jurul orașului Sremska Mitrovica, unde ambele maluri sunt în Vojvodina, și în aval de suburbia Progar^⁠(d) a Belgradului, unde ambele maluri sunt în Serbia Centrală. Râul formează și aici meandre și zone umede—cea mai importantă dintre acestea din urmă având în centru brațul mort Obedska bara^⁠(d). Sava formează mai multe insule mari în acest segment, cea mai mare—Ada Ciganlija^⁠(d) din Belgrad având 800 ha—fiind legată de malul drept printr-o pereche de baraje în rambleu^⁠(d) care formează din 1967 lacul Sava^⁠(d).

Sava se varsă în dunăre la o altitudine de 68,3 m, ca afluent pe dreapta în dreptul Insulei Marelui Război în dreptul extremității estice a Sremului la Belgrad, la 1.169,9 km de vărsarea Dunării în Marea Neagră.

Așezări

Populația din bazinul Savei este estimată la 8.176.000, și cuprinde patru capitale—Belgrad, Ljubljana, Sarajevo și Zagreb. Toate, cu excepția lui Sarajevo, se află chiar pe malurile râului și reprezintă cele mai mari trei așezări de pe malurile Savei. Belgradul, aflat la gura de vărsare, este cel mai mare oraș din bazin, cu o populație urbană de 1.135.502. Cele zece comune care formează orașul au o populație de 1.283.783 cu tot cu zonele suburbane, zona metropolitană Belgrad cuprinzând în total o populație de 1.639.121. Zagreb este al doilea oraș ca mărime de pe râu, cu 688.163 de locuitori în orașul propriu-zis, și 790.017 în zona administrată de oraș. Împreună cu comitatul Zagreb, corespunzător în mare parte diferitelor definiții ale zonei metropolitane, are o populație combinată de 1.110.517. Ljubljana este al treilea oraș ca mărime de pe Sava, cu 258.873 de locuitori în orașul propriu-zis și 265.881 în zona administrativă.

Cel mai mare oraș din Bosnia și Herțegovina situat pe malurile Savei este Brčko, a cărui populație urbană este estimată la 40.000. Alte orașe de pe râu cu peste 20.000 de locuitori sunt Slavonski Brod (53.473), Šabac (52.822), Sremska Mitrovica (37.586), Kranj (35.587), Sisak (33,049), Obrenovac (24.568), și Gradiška (circa 20.000).

Cele mai populate zone urbane de pe Sava
Belgrad Zagreb	Loc	Oraș	Țară	Populație urbană	Populație municipală	Ljubljana Slavonski Brod
	1	Belgrad	Serbia	1.233.350	1.659.440
	2	Zagreb	Croația	688.163	1.110.517
	3	Ljubljana	Slovenia	258.873	265.881
	4	Slavonski Brod	Croația	53.473	59.507
	5	Šabac	Serbia	52.822	115.347
	6	Brčko	Bosnia și Herțegovina	40.000	85.000
	7	Sremska Mitrovica	Serbia	37.586	79.773
	8	Kranj	Slovenia	35.587	51.225
	9	Sisak	Croația	33.322	47.768
	10	Obrenovac	Serbia	24.568	71.419
	Surse: Recensământul din 2011 al Biroului de Statistică al Republicii Serbia; Recensământul din 2011 de la Biroul Croat de Statistică⁠(d); Recensământul din 2002 al Biroului de Statistică al Republicii Slovenia⁠(d); Consiliul de Miniștri al Bosniei și Herțegovinei⁠(d)

Bazinul hidrografic

Bazinul râului Sava acoperă o suprafață totală de 97.713,2 km² — fiind astfel al doilea cel mai mare afluent al Dunării ca suprafață a bazinului hidgrografic, după Tisa, cuprinzând 12% din bazinul Dunării, care se varsă în Marea Neagră. Sava reprezintă al treilea afluent al Dunării ca lungime și cel mai mare afluent ca debit. Bazinul hidrografic se mărginește cu restul bazinului Dunării la nord și la est, și cu bazinul Adriaticii la vest și sud. Bazinul hidrografic, în general, constă din părți ale Bosniei și Herțegovinei, Croației, Muntenegrului, Serbiei și Sloveniei, cu o foarte mică parte din bazin aparținând Albaniei. Topografia bazinului variază semnificativ. Partea din amonte a bazinului este mai accidentată decât în aval, dar asimetria topografiei bazinului este deosebit de evidentă atunci când se compară malul drept cu cel stâng—primul este dominat de Alpi și de Alpii Dinarici, atingând altitudini de peste 2.000 m d.m., în timp ce al doilea este dominat de Câmpia Panonică. Altitudinea medie a bazinului este de 545 m.

Țara	Aria din bazinul Savei	Proporția din teritoriul național din bazin	Proporție din bazinul Savei
Slovenia	11.734,8 km²	52,8%	12,01%
Croația	25.373,5 km²	45,2%	25,97%
Bosnia și Herțegovina	38.349,1 km²	75,8%	39,25%
Serbia	15.147 km²	17,4%	15,50%
Muntenegru	6.929,8 km²	49,6%	7,09%
Albania	179 km²	0,59%	0,18%
Sursă: International Sava River Basin Commission⁠(d);

Principalii afluenți

Confluența Drinei cu Sava

Cei mai importanți afluenți ai Savei din bazinul superior se caracterizează prin pante abrupte de curgere, viteze mai și repezișuri. Aceștia sunt afluenții de pe stânga: Kokra^⁠(d), Kamnik Bistrica și Savinja; și cei de pe dreapta: Sora, Ljubljanica și Krka (Sava). Alte râuri mai mari se varsă în Sava, și în aval, malul drept al bazinului lărgindu-se treptat. Afluenții de pe dreapta în acest segment încep ca râuri cu curgere rapidă, încetinind pe măsură ce intră în depresiunea Panonică. Printre ele se numără Kupa, Una, Vrbas, Ukrina, Bosna, Brka^⁠(d), Tinja, Drina și Kolubara. Afluenții de pe stânga prezintă pante mai line, viteze mai mici de curgere și meandrare. Printre aceștia se numără Sutla, Krapina^⁠(d), Lonja^⁠(d), Ilova^⁠(d), Orljava^⁠(d) și Bosut.

Drina, lung de 346 km, este cel mai mare afluent al Savei, venind din Bosnia și Herțegovina și de-a lungul frontierei acesteia cu Serbia. Este format din izvoarele Tara și Piva^⁠(d) la granița între Bosnia-Herțegovina și Muntenegru, lângă Šćepan Polje^⁠(d). Bazinul său de 20.313,9 km² se întinde pe patru țări—ajungând în sud până în Albania. Bosna și Kupa au al doilea și al treilea bazin hidrografic dintre afluenții Savei, fiecare de peste 10.000 km².

Lista principalilor afluenți ai râului Sava
Malul stâng			Bazin hidrografic	Lungime	Gură de vărsare	Malul drept
Țară	Regiune	Afluent				Afluent	Regiune	Țară
Slovenia	Slovenia Centrală⁠(d)		1.860,0 km2 (718,2 mi2)	41,0 km (25,5 mi)	46.075553°N 14.641857°E (Ljubljanica)	Ljubljanica⁠(d)	Slovenia Centrală	Slovenia
	Savinja⁠(d)	Savinja	1.849,0 km2 (713,9 mi2)	93,9 km (58,3 mi)	46.085733°N 15.178471°E (Savinja)		Savinja
	Sava Inferioară⁠(d)		2.247,0 km2 (867,6 mi2)	94,6 km (58,8 mi)	45.893772°N 15.601187°E (Krka)	Krka	Sava Inferioară
Croația	Zagreb	Sutla⁠(d)	584,3 km2 (225,6 mi2)	88,6 km (55,1 mi)	45.864015°N 15.684614°E (Sutla)
		Krapina⁠(d)	1.237,0 km2 (477,6 mi2)	66,9 km (41,6 mi)	45.827244°N 15.823359°E (Krapina)		Zagreb	Croația
	Sisak-Moslavina		10.225,6 km2 (3.948,1 mi2)	297,4 km (184,8 mi)	45.460793°N 16.398296°E (Kupa)	Kupa	Sisak-Moslavina
		Lonja⁠(d)	4.259,0 km2 (1.644,4 mi2)	49,1 km (30,5 mi)	45.363846°N 16.753807°E (Lonja)
		Ilova-Trebež⁠(d)	1.796,0 km2 (693,4 mi2)	104,6 km (65,0 mi)	45.348707°N 16.772604°E (Ilova)
			9.828,9 km2 (3.795,0 mi2)	214,6 km (133,3 mi)	45.27096°N 16.918516°E (Una)	Una⁠(d)	Râu de frontieră⁠(d) la confluență
	Brod-Posavina		6.273,8 km2 (2.422,3 mi2)	249,7 km (155,2 mi)	45.107939°N 17.51328°E (Vrbas)	Vrbas	Republika Srpska	Bosnia-Herțegovina
		Orljava⁠(d)	1.618,0 km2 (624,7 mi2)	87,6 km (54,4 mi)	45.106773°N 17.724724°E (Orljava)
			1.504,0 km2 (580,7 mi2)	80,7 km (50,1 mi)	45.088702°N 17.936854°E (Ukrina)	Ukrina
			10.809,8 km2 (4.173,7 mi2)	281,6 km (175,0 mi)	45.066792°N 18.466043°E (Bosna)	Bosna	Federația Bosnia și Herțegovina
	Vukovar-Srijem		904,0 km2 (349,0 mi2)	99,4 km (61,8 mi)	44.927893°N 18.75628°E (Tinja)	Tinja	Districtul Brčko
Serbia	Vojvodina		20.319,9 km2 (7.845,6 mi2)	346,0 km (215,0 mi)	44.891968°N 19.355249°E (Drina)	Drina	Râu de frontieră la confluență
		Bosut	2.943,1 km2 (1.136,3 mi2)	186,0 km (115,6 mi)	44.941443°N 19.369583°E (Bosut)		Vojvodina	Serbia
	Serbia Centrală		3.638,4 km2 (1.404,8 mi2)	86,6 km (53,8 mi)	44.662152°N 20.248532°E (Kolubara)	Kolubara	Serbia Centrală
Observații: Țara/regiunea reprezintă locul unde se află confluența cu Sava corespunzător malului respectiv; Lista include râuri cu bazin hidrografic de peste 900 km², la care se adaugă Sutla. Sursă: International Sava River Basin Commission⁠(d);

Hidrologia

Lacul Zbilje în amonte de Medvode

Debitul^⁠(d) mediu anual al Savei la Radovljica, imediat în aval de confluența între Sava Dolinka și Sava Bohinjka, se ridică la 44,9 m³ pe secundă. În aval de confluența cu Krka, debitul mediu ajunge la 317 m³ pe secundă, crescând treptat pe măsură ce primește apele diferiților afluenți—340 m³ pe secundă în aval de Sutla, 880 m³ pe secundă după vărsarea Kupei și Unei, 990 m³ pe secundă în aval de confluența cu Vrbas, 1.180 m³ pe secundă după ce Bosna se varsă în Sava, și în cele din urmă 1.564 m³ pe secundă la vărsarea în Dunăre la Belgrad. Debitul maxim istoric, de 6.007 m³ pe secundă a fost înregistrat de stația de măsurare Slavonski Šamac în mai 2014.

Șapte din cele mai mari opt lacuri de acumulare din bazinul Savei sunt amplasate în bazinul hidrografic al Drinei, cel mai mare fiind lacul Piva, de 0,88 km³ de pe râul eponim din Muntenegru, creat după construirea barajului Mratinje^⁠(d). În total, sunt 22 de lacuri de acumulare, având peste 5 milioane de metri cubi de apă, doar patru dintre ele fiind situate direct pe Sava, inclusiv unul pe Sava Dolinka. Majoritatea lacurilor de acumulare sunt utilizate în principal, dacă nu exclusiv, la generarea energiei electrice, dar sunt folosite și ca sursă de apă potabilă, sursă de ape industriale, pentru irigații și producerea hranei.

Apele subterane sunt o resursă importantă în bazinul Savei, folosite în general pentru aprovizionarea cu apă potabilă a populației, ca sursă de ape industriale și pentru susținerea ecosistemelor acvatice. Au fost identificate 41 de corpuri de ape subterane de importanță mare în bazinul Savei, cu suprafețe în intervalul 97–5.186 km², precum și numeroase altele minore. Deși majoritatea sunt ape transfrontaliere, unsprezece sunt considerate a fi amplasate în principal în Slovenia, paisprezece în Croația, șapte în Bosnia și Herțegovina, cinci în Serbia și patru în Muntenegru.

Geologia

Cursul râului Sava trece prin mai multe unități geologice și regiuni orografice diferite. Cursul superior al râului și izvoarele sale din zona Karavanke se află în Alpii Meridionali, de-a lungul faliei Sava — ea însăși paralelă cu stratul Periadriatic. În regiune sunt expuse roci mezozoice și din triasicul superior. Depresiunea Ljubljana reprezintă limita dintre Alpii Meridionali și Alpii Dinarici. Văile Sava Dolinka și Sava Bohinjka sunt văi glaciare, săpate de ghețarii Sava Dolinka și Bohinj prin înaintarea prin lanțul muntos Karavanke până în împrejurimile satului actual Radovljica. Spre pleistocenul târziu, ghețarul Bohinj era cel mai mare ghețar din teritoriul Sloveniei actuale, cu o grosime de până la 900 m. Cutele Sava, la sud-est și est de depresiunea Ljubljana sunt considerate o parte a Alpilor Dinarici, despărțind depresiunile Ljubljana și Krško, și formând Dealurile Savei. Cutele orientate pe direcția est-vest sunt apărute după miocen, cutarea considerându-se a fi avut loc în pliocen și cuaternar, dar este posibil ca activitatea tectonică să continue și în ziua de astăzi. Cutele Sava prezintă în mare parte roci paleozoice și triasice, și sedimente clastice.

Cursul inferior al Savei se află în depresiunea Panonică — în care râul Sava ajunge în extremitatea vestică, prin depresiunea Krško. Depresiunea Panonică s-a format prin subțierea și subsidența structurilor scoarței formate orogeneza variscană din paleozoicul târziu. Structurile paleozoice și mezozoice sunt vizibile în Papuk și în alți munți din Slavonia. Procesele au dus și la formarea unul lanț stratovulcanic în acest bazin acum circa 17–12 milioane de ani și au intensificat subsidența observată până acum 5 milioane de ani, precum și platouri bazaltice vechi de circa 7,5 milioane de ani. Înălțarea contemporană a Munților Carpați a împiedicat curgerea apelor către Marea Neagră, și în această depresiune s-a format Marea Panonică. Sedimentele au fost transportate în acest bazin din înălțarea Munților Carpați și Dinarici, sedimente fluviale deosebit de adânci fiind depuse în pleistocen în timpul înălțării Munților Transdanubieni. În cele din urmă, în bazin au fost depuși până la 3.000 m de sedimente, iar Marea Panonică s-a scurs în cele din urmă prin defileul Porțile de Fier. În sudul Câmpiei Panonice, adâncimea sedimentelor din neogen până în cuaternar este mai mică, având o medie de 500–1.500 m, cu excepția părților centrale ale depresiunilor formate prin subducție. O zonă de subducție s-a format în actuală vale a Savei, și circa 4.000 m de sedimente au fost depuse în depresiunea Slavonia-Syrmia, și 5.500 m în depresiunea Sava. Rezultatele acestor procese sunt câmpuri mari în valea Savei și în valea Kupei. Acestea sunt presărate cu horsturi și grabene, despre care se crede că ieșeau la suprafața Mării Panonice ca insule, și car au devenit cumpănă a apelor între bazinele Dravei și Savei, întinzându-se de-a lungul lanțului muntos Ivanščica–Kalnik–Bilogora–Papuk. Muntele Papuk este flancat de dealurile Krndija și Dilj pe conturul estic al văii Požega. Munții Bilogora, Papuk și Krndija constau mai ales din roci paleozoice, vechi de 300–350 de milioane de ani, în timp ce Dilj constă din roci neogene, mult mai recente, de 2–18 milioane de ani. Mai la est de acest lanț, cumpăna apelor trece prin platourile Đakovo–Vinkovci și Vukovar. Plaoul de loess ce se extinde spre est de la Dilj și reprezintă cumpăna apelor între râurile Vuka și Bosut, se ridică treptat până la Fruška Gora la sud de Ilok.

Sport și recreere

Repezișul Tacen^⁠(d) la Ljubljana, Slovenia

Există mai multe zone sportive și de agrement situate pe cursul râului, precum și balastiere și lacuri artificiale adiacente Savei. Repezișul Tacen, situat pe malul drept al râului Sava în suburbia Tacen^⁠(d) a Ljubljanei, a fost construit ca loc permanent pentru caiac^⁠(d) în 1948. El găzduiește aproape în fiecare an o competiție internațională de anvergură, cum ar fi Campionatele Mondiale ICF de Canoe Slalom^⁠(d) din 1955^⁠(d), 1991^⁠(d), și 2010^⁠(d). În Zagreb, complexul de lacuri Jarun de-a lungul cursului râului oferă o gamă largă de locații pentru înot, sporturi de apă și ciclism. Insula Ada Ciganlija din Belgrad este principala zonă de agrement din oraș, având 100.000 de vizitatori pe zi în lunile de vară.

Râul Sava este locul mai multor regate^⁠(d). Printre acestea se numără regata de canotaj Turul Internațional al Savei, între Zagreb și Brcko, și Regata Belgrad (de iahting^⁠(d)).

Pe râu se desfășoară și Maratonul de Inot Belgrad—o competiție de înot în apă deschisă^⁠(d), care se derulează pe un traseu de 18,8 km între satul Jarak^⁠(d) și orașul Belgrad din Serbia. Concursul este organizat anual, începând din 1970, și a fost inclus în calendarul internațional Federația Internațională de Natație din 1984 până în 2012.

Pescuitul sportiv și de agrement este o activitate populară de-a lungul râului Sava. Există o zonă de pescuit sportiv de 700 m pentru competiții, aproape de Hotemež, Slovenia.

Tradiția

Chiar dacă numele Sava a devenit foarte frecvent între slavi, mai ales ca un nume de persoană (fie masculin, fie feminin) și are o „tonalitate slavă”, numele râului are origini pre-slave, celtice și romane; Strabon scria în Geographica 4.6.10 (compusă între 20 î.e.n. și 20 e.n.) despre Râului Saüs, și romanii au folosit numele Savus. Un alt nume folosit pentru Sava în întregime sau în partea sa inferioară de Strabon, este și Noarus.

Poetul romantic^⁠(d) France Prešeren a scris Botez pe Savica^⁠(d) (în slovenă Krst pri Savici), epopeea națională^⁠(d) slovenă, în 1835. Poezia, referindu-se în titlul său la un afluent al Savei, a inspirat designul stemei Sloveniei^⁠(d) din 1991:

Cele două linii ondulate de la baza blazonului oficial reprezintă însă, oficial, toate râurile din Slovenia, și Marea Adriatică, și nu anume Savica sau Sava.

Râul Sava apare și pe stema fostului Regat al Slavoniei:

Desenul, aprobat de către Vladislav al II-lea al Boemiei și Ungariei în 1496, încorporează două bare^⁠(d) simbolizând râurile Sava și Drava care conturează granițele regatului. Acel blazon a inspirat stemele mai multor cantoane ale Croației de astăzi, din regiunea Slavonia și în sine formează o parte a stemei Croației^⁠(d). Poezia Horvatska domovina, scrisă de Antun Mihanović^⁠(d) în 1835 ca simbol național al Croației, face și ea referire la Sava. Versurile modificate ale poeziei aveau să devină imnul Croației.

Bibliografie

Cărți

• Bavec, Miloš; Verbič, Tomaž (2001). „Glacial History of Slovenia”. În Ehlers, J.; Gibbard, P.L.; Hughes, P.D. Quaternary Glaciations – Extent and Chronology: A Closer Look, Volume 4 (în engleză). Amsterdam, The Netherlands: Elsevier. ISBN 978-0-444-53447-7. 
• Bostan, Ion; Gheorghe, Adrian V.; Dulgheru, Valeriu; Bostan, Viorel; Sochireanu, Anatol; Dicusară, Ion (2011). „Conversion of renewable kinetic energy of water: Synthesis, theoretical modeling, and experimental evaluation”. În Adrian Gheorghe; Liviu Mureșan. Energy Security: International and Local Issues, Theoretical Perspectives, and Critical Energy Infrastructures (în engleză). Berlin, Germany: Springer. ISBN 978-94-007-0718-4. 
• Carey, Justi; Clark, Roy (2005). The Julian Alps of Slovenia (în engleză). Milnthorpe, Anglia: Cicerone Press Limited. ISBN 978-1-85284-438-7. 
• Deluka, Aleksandra; Dragčević, Vesna; Rukavina, Tatjana (2003). „Roman roads in Croatia” (PDF). În Huerta Fernández, Santiago. Construction History: Proceedings of the First International Congress : Madrid 20th - 24th January 2003 (PDF) (în engleză). Madrid, Spain: Instituto Juan de Herrera. pp. 733–742. ISBN 978-84-9728-070-9. 
• Fallon, Steve (2010). Slovenia (în engleză). Melbourne, Australia: Lonely Planet. ISBN 978-1-74104-857-5. 
• Haas, János (2012). „Geological and Tectonic Setting”. În Lóczy, Dénes; Stankoviansky, Miloš; Kotarba, Adam. Recent Landform Evolution: The Carpatho-Balkan-Dinaric Region (în engleză). New York City: Springer Publishing. ISBN 978-94-007-2447-1. 
• Hilbers, Dirk (2011). The Nature Guide to the Hortobágy and Tisza River Floodplain, Hungary (în engleză). Arnhem, Țările de Jos: Crossbill Guides Foundation. 
• Lampe, John R. (2000). Yugoslavia as History: Twice there was a Country (în engleză). Cambridge, England: Cambridge University Press. ISBN 978-0-521-77401-7. 
• Malvić, Tomislav; Velić, Josipa (2011). „Neogene Tectonics in Croatian Part of the Pannonian Basin and Reflectance in Hydrocarbon Accumulations” (PDF). În Schattner, Uri. New Frontiers in Tectonic Research - At the Midst of Plate Convergence (PDF) (în engleză). New York. pp. 215–238. ISBN 978-953-307-594-5. 
• McKelvie, Robin; McKelvie, Jenny (2008). Slovenia: The Bradt Travel Guide (în engleză). Chalfont St Peter, Anglia: Bradt Travel Guides. ISBN 978-1-84162-211-8. 
• Orožen, Fran (1901). Vojvodina Kranjska: Prirodoznanski, politični in kulturni opis [Ducatul Carniolei: O descriere natural-științifică, politică și culturală] (în slovenă). Ljubljana, Slovenia: Slovenska matica. OCLC 27690684. 
• Promitzer, Christian; Hermanik, Klaus-Jürgen; Staudinger, Eduard (2009). (Hidden) Minorities: Language and Ethnic Identity Between Central Europe and the Balkans (în engleză). Münster, Germany: LIT Verlag. ISBN 978-3-643-50096-0. 
• Ramovš, A.; Sremać, J.; Kulenović, E. (1987). „Results of biostratigraphical investigations in Western Yugoslav Paleozoic realized in IGCP Project No. 5”. În Flügel, H.W.; Sassi, F.P.; Grecula, P. Pre-Variscan and Variscan Events in the Alpine-Mediterranean Mountain Belts (PDF) (în engleză). Bratislava, Cehoslovacia: Alfa Publishers. pp. 397–406. OCLC 18925979. 
• Šašel Kos, Marjeta (2009). „Reka kot božanstvo – Sava v antiki” [Râul ca zeitate – Sava în Antichitate] (PDF). În Peternel, Jožef. Ukročena lepotica: Sava in njene zgodbe [Frumusețe îmblânzită: Sava și poveștile ei] (PDF) (în slovenă). Sevnica, Slovenia: Javni zavod za kulturo, šport, turizem in mladinske dejavnosti. pp. 42–50. ISBN 978-961-92735-0-0. 
• Singleton, Frederick Bernard (1985). A Short History of the Yugoslav Peoples (în engleză). Cambridge, Anglia: Cambridge University Press. ISBN 978-0-521-27485-2. 
• Stepišnik, Uroš (2012). „Glacial Geomorphology”. În Lóczy, Dénes; Stankoviansky, Miloš; Kotarba, Adam. Recent Landform Evolution: The Carpatho-Balkan-Dinaric Region. New York City: Springer Publishing. ISBN 978-94-007-2447-1. 
• Tockner, Klement; Uehlinger, Urs; Robinson, Christopher T. (2009). Rivers of Europe [Râurile Europei] (în engleză). Waltham, Massachusetts: Academic Press. ISBN 978-0-12-369449-2. 
• Todorova, Maria (2009). Imagining the Balkans (în engleză). Oxford, England: Oxford University Press. ISBN 978-0-19-538786-5. 
• Topole, Maja (2003). Geografija občine Moravče [Geografia comunei Moravče] (în slovenă). Ljubljana, Slovenia: Založba ZRC. ISBN 978-961-6500-06-7. 
• Trišič, Niko; Bat, Marjan; Polajnar, Janez; Pristov, Janko (1997). „Water balance investigations in the Bohinj region”. În Kranjc, Andrej. Tracer Hydrology 97: Proceedings of the 7th International Symposium on Water Tracing, Portorož, Slovenia, 26–31 May 1997 (în engleză). Londra: Taylor & Francis. ISBN 978-90-5410-875-7. 
• Vasić, Borislav; Mandić, Miodrag; Nedeljkov, Aleksandar (2011). Sava - Nautical and Tourist Guide (PDF) (în engleză). Zagreb, Croația: Croatian Chamber of Commerce. ISBN 978-953-7622-18-3. 
• Vrhovec, T.; Pristov, N.; Hočevar, A. (1996). „Air Pollution Deposition Variability in a Slovene Alpine Headwater as a Consequence of Topography and General Circulation Assessed by Theoretical Model”. În Josef Křeček; G. S. Rajwar; Martin J. Haigh. Hydrological Problems and Environmental Management in Highlands and Headwaters: Updating the Proceedings of the First and Second International Conferences on Headwater Control (în engleză). Londra: Taylor & Francis. ISBN 978-90-5410-726-2. 

Lucrări științifice și profesionale

• Aničić, B.; Treer, T. (decembrie 1997). „Uređenje krajolika u ribarstvu” [Arhitectura peisagistică în pescării]. Ribarstvo (în sârbo-croată). Universitatea din Zagreb. 55 (4): 161–166. ISSN 1330-061X. 
• Bačani, Andrea; Šparica, Marko; Velić, Josipa (decembrie 1999). „Quaternary Deposits as the Hydrogeological System of Eastern Slavonia”. Geologia Croatica (în engleză). Croatian Geological Survey. 52 (2): 141–152. ISSN 1333-4875. 
• Bašić, Ksenija (iulie 2005). „Apsolutna decentralizacija u populacijskom razvoju Zagrebačke aglomeracije” [Descentralizarea absolută a dezvoltării populației aglomerației Zagreb]. Hrvatskigeografski glasnik (în sârbo-croată). Croatian geographic society. 67 (1): 63–78. ISSN 1331-5854. 
• Bošnir, Jasna; Puntarić, Dinko; Škes, Ivo; Klarić, Maja; Šimić, Spomenka; Zorić, Ivan; Galić, Radoslav (iunie 2003). „Toxic Metals in Freshwater Fish from the Zagreb Area as Indicators of Environmental Pollution”. Collegium Antropologicum (în engleză). Societatea Antropologică Croată. 27 (1, Supplement 1): 31–39. ISSN 0350-6134. 
• Brnjac, Nikolina; Abramović, Borna; Maslarić, Marinko (iulie 2010). „Forecasting Intermodal Transport Requirements on Corridor X”. PROMET – Traffic&Transportation (în engleză). Universitatea din Zagreb, Facultatea de Transporturi și Ingineria Traficului. 22 (4): 303–307. doi:10.7307/ptt.v22i4.195. ISSN 0353-5320. 
• Buzov, Marija (octombrie 2011). „Ancient Settlements along the Sava river”. Histria antiqua (în engleză). Institute of Social Sciences Ivo Pilar. 20 (20): 355–373. ISSN 1331-4270. 
• Habeković, Dobrila; Homen, Zlatko; Fašaić, Krešo (martie 1990). „Ihtiofauna dijela rijeke Save” [Ichthiofauna unei părți a râului Sava]. Ribarstvo (în Serbo-Croatian). Universitatea din Zagreb]]. 45 (1–2): 8–14. ISSN 1848-0586. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
• Habeković, D.; Safner, R.; Aničić, I.; Treer, T. (octombrie 1997). „Ihtiofauna dijela rijeke Save” [Ihtiofauna unei părți a râului Sava]. Ribarstvo (în sârbo-croată). Universitatea din Zagreb. 55 (3): 99–110. ISSN 1848-0586. 
• Jalušić, Tatjana (mai 2011). „Slovenija gradi, Hrvatska priprema izgradnju” [Slovenia construiește, Croația se pregătește să construiască] (PDF) (în sârbo-croată). 25 (244/284). Hrvatska elektroprivreda: 9. ISSN 1332-5310. 
• Kolar-Jurkovšek, Tea; Jurkovšek, Bogdan (2012). „Late Carboniferous floras of Slovenia – a review”. Geologia Croatica (în engleză). Croatian Geological Survey. 65 (3): 323–328. ISSN 1333-4875. 
• Mayer, Darko (decembrie 1996). „Zalihe pitkih voda u Republici Hrvatskoj” [Rezervele de apă potabilă ale Republicii Croația]. Rudarsko-geološko-naftni zbornik (în sârbo-croată). Universitatea din Zagreb. 8 (1): 27–35. ISSN 0353-4529. 
• Nadilo, Branko (2000). „Obnova graničnih mostova na Savi” [Reconstrucția podurilor de frontieră peste Sava] (PDF). Građevinar (în croată). Croatian Association of Civil Engineers. 52 (3): 181–185. ISSN 0350-2465. ^{[nefuncțională]}
• Pamić, Jakob; Radonić, Goran; Pavić, Goran (2003). „Geološki vodič kroz park prirode Papuk” [Ghid geologic al Parcului Natural Papuk] (PDF) (în sârbo-croată). Papuk Geopark. 
• Placer, Ladislav (2008). „Principles of the tectonic subdivision of Slovenia”. Geologija (în engleză). Geološki zavod Ljubljana in Slovensko geološko društvo. 51 (2): 205–217. doi:10.5474/geologija.2008.021. ISSN 0016-7789. 
• Primožič, Miha; Kobold, Mira; Brilly, Mitja (2008). „The implementation of the HBV model on the Sava River basin” (PDF). IOP Conference Series: Earth and Environmental Science (în engleză). IOP Publishing. 4. doi:10.1088/1755-1307/4/1/012004. ISSN 1755-1315. 
• Rendić-Miočević, Ante (august 2012). „Rivers and River Deities in Roman Period in the Croatian Part of Pannonnia”. Histria antiqua (în engleză). Institute of Social Sciences Ivo Pilar. 21 (21): 293–306. ISSN 1331-4270. 
• Saftić, Bruno; Velić, Josipa; Sztanó, Orsolya; Juhász, Györgyi; Ivković, Željko (iunie 2003). „Tertiary Subsurface Facies, Source Rocks and Hydrocarbon Reservoirs in the SW Part of the Pannonian Basin (Northern Croatia and South-Western Hungary)”. Geologia Croatica (în engleză). Croatian Geological Survey. 56 (1): 101–122. ISSN 1333-4875. 
• Šterc, Stjepan (iunie 1979). „Kanal Sava – Odra -Sava kao objekt obrane Zagreba od poplava” [Canalul Sava – Odra – Sava ca structură de protecție contra inundațiilor pentru orașul Zagreb]. Hrvatski geografski glasnik (în sârbo-croată). Croatian Geographic Society. 41–42 (1): 95–117. ISSN 1331-5854. 
• Vuković, Živorad; Marković, Ljiljana; Radenković, Mirjana; Vuković, Dubravka; Stanković, Srboljub (martie 2011). „Heavy Metal and Bacterial Pollution of the Sava River in Serbia”. Archives of Industrial Hygiene and Toxicology (în engleză). Institute for Medical Research and Occupational Health, Zagreb. 62 (1): 11–15. doi:10.2478/10004-1254-62-2011-2051. ISSN 0004-1254. 

Articole de presă

Alte surse

Legături externe

• Starea Sava în diferite puncte din Slovenia (pornind din amonte spre aval):
  • Radovljica – grafice cu (în ordine): nivelul apei, debitul și temperatura pentru ultimele 30 de zile (luate în Radovljica de ARSO^⁠(d))
  • Medno – grafice cu (în ordine): nivelul apei, debitul și temperatura pentru ultimele 30 de zile (luate în Medno de ARSO^⁠(d))
  • Šentjakob – grafice cu (în ordine): nivelul apei, debitul și temperatura pentru ultimele 30 de zile (luate în Šentjakob de ARSO^⁠(d))
  • Hrastnik – grafice cu (în ordine): nivelul apei, debitul și temperatura pentru ultimele 30 de zile (luate în Hrastnik de ARSO^⁠(d))
  • Jesenice na Dolenjskem – grafice cu (în ordine): nivelul apei, debitul și temperatura pentru ultimele 30 de zile (luate în Jesenice na Dolenjskem de ARSO^⁠(d))
•  „Save”. New International Encyclopedia. 1905.