Wikipedia:Pagini de șters

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Comandă rapidă:
WP:PŞ

Această pagină găzduiește discuțiile privitoare la paginile propuse pentru ștergere, în acele cazuri în care ștergerea nu se impune în mod evident conform politicii de ștergere. Dacă în vreuna dintre secțiuni nu apar cele mai recente modificări apăsați aici.

Pentru a propune ștergerea unui articol introduceți la începutul lui formatul {{șterge|Pentru că...}}, motivând succint. În continuare urmați instrucțiunile care se afișează.

Ștergere
Pagini de șters
Dezbateri ștergeri
Jurnalul paginilor șterse
Cereri de recuperare
Categorii
Pagini propuse pentru ștergere
Pagini de șters rapid
Formate
{{șterge}}
{{ștergere rapidă}}
({{șr}}{{ldc}})
Vezi și
Pagini CopyVio
Imagini fără date

Ștergerea propriu-zisă se poate efectua numai de către administratori și numai justificat, conform politicii.

Toate paginile propuse pentru șters -- inclusiv cele fără dezbatere -- se găsesc la Categorie:Pagini de șters.

Participanții la discuții sunt rugați


Pentru a vă exprima poziția față de propunerea de ștergere vă recomandăm să vă formulați opiniile ca mai jos:

  • Șterge. [Argumente] --Popescu 1 ianuarie 2000 12:00
  • Păstrează. [Argumente] --Popescu 1 ianuarie 2000 12:00
  • Mută la titlul „...”. [Argumente] --Popescu 1 ianuarie 2000 12:00
  • Mută la Wikționar. [Argumente] --Popescu 1 ianuarie 2000 12:00
  • Transformă în ciot. [Argumente] --Popescu 1 ianuarie 2000 12:00
  • Unește cu articolul „...”. [Argumente] --Popescu 1 ianuarie 2000 12:00
  • Comentariu. [Comentariu] --Popescu 1 ianuarie 2000 12:00

sau altele, după caz. Nu sunt recomandate imaginile sau formatele cu texte gata scrise, pentru că încetinesc sau întrerup încărcarea paginii.

Către administratori:

  • Luați decizia de ștergere, păstrare, mutare etc. în baza politicii, în funcție de argumentele aduse.
  • Pe cât posibil luați decizii numai la discuțiile unde nu ați participat activ.
  • Când luați o decizie nu uitați să încheiați și să arhivați discuția de aici în arhiva corespunzătoare datei la care s-a făcut propunerea de ștergere.
  • În cazul paginilor unde s-a decis păstrarea, introduceți formatul {{păstrat}} la pagina de discuții asociată.
  • Dacă decideți că pagina merită ștergere rapidă, atunci operați o ștergere rapidă cu explicațiile de rigoare și arhivarea discuției.

Discuții curente[modificare | modificare sursă]

Pavel Sârghi[modificare | modificare sursă]

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Ștergerea a fost propusă la 28 aprilie 2015. Încheierea discuției este preconizată pentru 3 mai 2015.


Justificare: Posibilă lipsă de notabilitate; etichetat din februarie  —Andreidiscuţie 28 aprilie 2015 18:00 (EEST)

Maia Cristea-Vieru[modificare | modificare sursă]

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Ștergerea a fost propusă la 28 aprilie 2015. Încheierea discuției este preconizată pentru 3 mai 2015.


Justificare: Notabilitate incertă  —Andreidiscuţie 28 aprilie 2015 17:54 (EEST)

Fișier:Buzduganul regelui Carol al II-lea al României.jpg[modificare | modificare sursă]

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Ștergerea a fost propusă la 28 aprilie 2015. Încheierea discuției este preconizată pentru 3 mai 2015.


Justificare: Înlocuibil, per uploader //  Gikü  vorbe  fapte  (TW) 28 aprilie 2015 17:07 (EEST)

Fișier:Bayerische Verfassungsmedaille in Silber Serafim Joanta.JPG[modificare | modificare sursă]

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Ștergerea a fost propusă la 28 aprilie 2015. Încheierea discuției este preconizată pentru 3 mai 2015.


Justificare: Imaginea nu este vitală articolului Serafim Joantă. Dacă se vrea demonstrarea faptului că Serafim deține acea medalie, este nevoie de o referință, nu de o imagine. //  Gikü  vorbe  fapte  (TW) 28 aprilie 2015 16:14 (EEST)

Fișier:Sigla academia romana.gif[modificare | modificare sursă]

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Ștergerea a fost propusă la 27 aprilie 2015. Încheierea discuției este preconizată pentru 2 mai 2015.


Justificare: Fișier existent la Commons, sub nume diferit, în format png, de calitate superioară, sub licență potrivită PD. -- Victor Blacus (discuție) 27 aprilie 2015 12:59 (EEST)

Clubul de Karate Banzai (Arad)[modificare | modificare sursă]

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Ștergerea a fost propusă la 27 aprilie 2015. Încheierea discuției este preconizată pentru 2 mai 2015.


Justificare: Lipsa surselor care să ateste notabilitatea. //  Gikü  vorbe  fapte  (TW) 27 aprilie 2015 12:43 (EEST)

Corul Regal[modificare | modificare sursă]

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Ștergerea a fost propusă la 27 aprilie 2015. Încheierea discuției este preconizată pentru 2 mai 2015.


Justificare: Propusă pentru ștergere rapidă de Mihai datorită lipsei notabilității, iar ștergerea rapidă a fost contestată de Corul Regal. O supun discuției. Silenzio (discuție) 27 aprilie 2015 06:46 (EEST)

  • Buna seara! Va contactez in legatura cu pagina creata "Corul Regal" si notificarea de stergere rapida a articolului. In legatura cu "legitimitatea" articolului va rog sa analizati linkurile catre site-ul oficial al Casei Regale si al Familiei Regale a Romaniei in care este descrisa existenta si activitatea acestui cor. In plus va invitam sa accesati site-ul oficial al corului www.corul-regal.ro, care va fi lansat in seara aceasta. De asemenea vom adauga articole relevante despre Corul Regal create de Asociatia Nationala Corala din Romania, Asociatia de studenti a Universitatii Nationale de muzica etc. Suntem nedumeriti de acest eveniment si ne exprimam regretul ca wikipedia nu doreste sa contina un articol despre un ansamblu coral relevant pentru viata muzicala romaneasca. Va rugam sa ne ajutati in demersul nostru. Asteptam cu interes un raspuns. Va multumim--Corul Regal (discuție) 27 aprilie 2015 22:27 (EEST)
  • Șterge: Este drept că există o activitate muzicală relativ susținută a corului respectiv, dar aceasta deocamdată nu-i asigură notabilitatea, iar notorietatea - în curs de constituire, pare deocamdată mai mult legată de relația cu cercurile mondene și nu de activitatea în sine - a corului. Pe moment nu par să existe date semnificative despre acest el. --Accipiter Q. Gentilis(D) 27 aprilie 2015 22:51 (EEST)
  • Șterge rapid. E autopromovare, lipsă de notabilitate și de surse. --Mihai (discuție) 27 aprilie 2015 22:55 (EEST)

Anxiety[modificare | modificare sursă]

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Ștergerea a fost propusă la 24 aprilie 2015. Încheierea discuției este preconizată pentru 29 aprilie 2015.


Justificare: Din referințele prezentate nu rezultă notabilitatea subiectului. //  Gikü  vorbe  fapte  (TW) 24 aprilie 2015 13:12 (EEST)

Fișier:Andrei Mihalache și Ion Onoriu.jpg[modificare | modificare sursă]

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Ștergerea a fost propusă la 24 aprilie 2015. Încheierea discuției este preconizată pentru 29 aprilie 2015.


Justificare: Abuz de utilizare cinstită în Andrei Mihalache //  Gikü  vorbe  fapte  (TW) 24 aprilie 2015 12:56 (EEST)

Fișier:Sediu DNA.png[modificare | modificare sursă]

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Ștergerea a fost propusă la 24 aprilie 2015. Încheierea discuției este preconizată pentru 29 aprilie 2015.


Justificare: Nu văd de ce se justifică să recurgem la hărți Google Maps aflate sub copyright, când putem fie să folosim {{Harta de localizare România București}}, fie să realizăm o hartă derivată dintr-una liberă.  —Andreidiscuţie 24 aprilie 2015 12:17 (EEST)

  • Șterge. De asemenea, nu înțeleg rostul unei hărți cu localizarea într'un astfel de articol. //  Gikü  vorbe  fapte  marți, 28 aprilie 2015 16:36 (EEST)

Alexandru Leluțiu[modificare | modificare sursă]

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Ștergerea a fost propusă la 22 aprilie 2015. Încheierea discuției este preconizată pentru 27 aprilie 2015.


Justificare: Aspect de CV, fără referințe și fără vreun indiciu de notabilitate.  —Andreidiscuţie 22 aprilie 2015 15:17 (EEST)

Simona Vintila[modificare | modificare sursă]

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Ștergerea a fost propusă la 21 aprilie 2015. Încheierea discuției este preconizată pentru 26 aprilie 2015.


Justificare: Lipsă de notabilitate. Articolul a fost etichetat ca atare din 2014. Bătrânul (discuție) 21 aprilie 2015 22:13 (EEST)

Nora sau Balada zânei de la Bâlea-Lac[modificare | modificare sursă]

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Ștergerea a fost propusă la 19 aprilie 2015. Încheierea discuției este preconizată pentru 24 aprilie 2015.


Justificare: Comentariu copyvio al unui text literar; nu își are locul într-o enciclopedie. -- Victor Blacus (discuție) 19 aprilie 2015 13:03 (EEST)

După ce am făcut câteva verificări, am constatat următoarele:

  • La 19 mai 2009 textul apare la Wikipedia
  • La 9 martie 2011 textul este copiat de către tpu.ro (împreună cu greșelile de la acea dată)
  • La 11 iunie 2011 textul este corectat la Wikipedia
  • La 26 martie 2012 textul este recopiat de către tpu.ro (după corectarea făcută de Wikipedia)
  • Abia la 10 martie 2014 textul apare la scribd (deci mult mai târziu și cu unele greșeli care au mai scăpat după corectarea făcută de Wikipedia). --Eugen Dihoru (discuție) 19 aprilie 2015 14:45 (EEST)
  • Șterge: Independent de aspectul drepturilor de autor, subiectul nu este suficient de notabil pentru a justifica un articol separat, iar tratarea lui eseistică și total lipsită de referințe este neenciclopedică și suspectă de cercetare originală. --Pafsanias (discuție) 26 aprilie 2015 23:36 (EEST)

Gumball Network[modificare | modificare sursă]

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Ștergerea a fost propusă la 17 aprilie 2015. Încheierea discuției este preconizată pentru 22 aprilie 2015.


Justificare: Din punctul meu de vedere, acest articol trebuie șters rapid conform WP:CȘR#A1 - nu se înțelege despre ce e vorba. Nicio referință bibliografică, nicio ancoră în vreun alt articol. Ce este acela un „bloc de programe”? Am mai șters câteva astfel de cioturi, dar poate îi dau ocazia autorului să detalieze materialele pe care le folosește și conceptele cu care lucrează.  —Andreidiscuţie 17 aprilie 2015 10:36 (EEST)

  • Comentariu: aceeași situație este și la articolul Cartoon Toon Toon. Opinia mea este că informațiile despre aceste „blocuri de programe” (ciudată expresie) ar trebui mutate în articolul Cartoon Network. --Bătrânul (discuție) 17 aprilie 2015 10:43 (EEST)

Adevărul: 101 cărți de citit într-o viață[modificare | modificare sursă]

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Ștergerea a fost propusă la 13 aprilie 2015. Încheierea discuției este preconizată pentru 18 aprilie 2015.


Justificare: Supun discuției notabilitatea acestui subiect și caracterul enciclopedic al articolului. Pafsanias (discuție) 14 aprilie 2015 02:18 (EEST)

Adevărul: 100 de cărți pe care trebuie să le ai în bibliotecă[modificare | modificare sursă]

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Ștergerea a fost propusă la 13 aprilie 2015. Încheierea discuției este preconizată pentru 18 aprilie 2015.


Justificare: Supun discuției notabilitatea acestui subiect și caracterul enciclopedic al articolului. Pafsanias (discuție) 14 aprilie 2015 02:16 (EEST)


Nu cred ca ștergerea este necesară ținând cont că eu (tocmai) am căutat lista și mi s-a părut foarte ok faptul că am găsit-o într-un format clar pe wikipedia și nu a trebuit să mă plimb prin magazinul adevărul să o găsesc. în plus, articolul acesta este primul rezultat google pt textul "adevarul 100 carti". De notabilitatea lui nu pot comenta cu surse, dar, cum am spus mai sus, este folositor, și sunt destul de sigur că există multe persoane care au auzit de ea (da, știu că notorietate != notabilitate, dar personal nu sunt de acord cu această regulă, cred că dacă un subiect este căutat atunci își merită articol pe wiki). Wikipedia in engleză este plină de liste deci nu cred că aceasta ar fi o problemă:,, (lol). Propun cel mult mutarea tuturor colecțiilor de la aceeași publicație într-un singur articol. dany_123 (mesaj)

Și cărțile de telefon sau mersul trenurilor sunt folositoare, dar acesta nu e un motiv pentru a le lista pe Wikipedia. În ce constă caracterul enciclopedic al acestor informații? --Pafsanias (discuție) 22 aprilie 2015 12:41 (EEST)

Ion Suceavă[modificare | modificare sursă]

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Ștergerea a fost propusă la 8 aprilie 2015. Încheierea discuției este preconizată pentru 13 aprilie 2015.


Justificare: Etichetat cu probleme din mai 2011. Trebuie discutată notabilitatea (da/nu) și procedat în consecință (păstrare/ștergere).--Victor Blacus (discuție) 8 aprilie 2015 23:31 (EEST)

Nicolae Rațiu (om de afaceri)[modificare | modificare sursă]

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Ștergerea a fost propusă la 5 aprilie 2015. Încheierea discuției este preconizată pentru 10 aprilie 2015.


Justificare: Din articol nu reiese notabilitatea. Mihai (discuție) 5 aprilie 2015 18:22 (EEST)

  • Păstrează: Este un om care promovează cultura română, prin fundaţia Raţiu organizează la Londra o seamă de evenimente culturale româneşti şi un festival de film românesc. Am avut ocazia să îl cunosc şi este un gentlemen în adevăratul sens al cuvântului şi face tot ce poate pentru cultura română. Surse se găsesc pe internet de la BBC în jos, trebuie doar voinţă pentru o scriere decentă a articolului. --Silenzio (discuție) 6 aprilie 2015 05:00 (EEST)

Pagini create automat despre opere ale lui I.L. Caragiale[modificare | modificare sursă]

Ca și poeziile lui Nichita Stănescu, nu tot ce a scris Caragiale și are un titlu este automat notabil. Sunt în mod cert notabile piesele de teatru, nuvelele și unele dintre schițele cele mai discutate, dar nu fiecare articol de ziar, publicat sau nepublicat. Aș propune să ștergem toate cioturile din Categorie:Operele lui Ion Luca Caragiale și cele câteva aflate direct în Categorie:Ion Luca Caragiale. Spun cioturile ca să fac clar distincția între paginile care nu conțin nimic sau aproape nimic mai mult decât „X este o operă literară de Ion Luca Caragiale” și altele ca Două loturi, Năpasta sau Grand Hôtel „Victoria Română”. —Andreidiscuţie 2 aprilie 2015 11:01 (EEST)

  • Comentariu: Problema a mai fost discutată pe undeva, nu-mi mai aduc aminte unde anume, dar sunt de acord cu propunerea de selecție și de ștergere a ceea ce nu este notabil. Nu trebuie să menționăm toate articolele de ziar scrise de Caragiale. --Silenzio (discuție) 3 aprilie 2015 17:17 (EEST)
  • Comentariu: Mi se pare că singurul scop al creării acelor cioturi era să introducă legături individuale către textele disponibile pe Wikisource. Dar aceste legături există și la Lista operelor lui Ion Luca Caragiale, deci nu cred că justifică păstrarea lor. --Pafsanias (discuție) 7 aprilie 2015 23:36 (EEST)
  • Propunere: Decât să le ștergem definitiv și să se piardă urma lor și contribuțiile unor utilizatori, propun să le redirecționăm către pagina Lista operelor lui Ion Luca Caragiale (sau către Ion Luca Caragiale). Aceasta se poate face ușor în mod automatizat, punându-se condiția să fie redirecționate (inițial) doar pagini cu un volum mai mic decât 300-500 de octeți, de exemplu. Deși în categoria respectivă observ și 2-3 titluri notorii, care au parte de câte un micro-ciot de doar 200 B... XXN, 9 aprilie 2015 19:32 (EEST)
Da, am putea și redirecționa, dar nu e ca și cum se pierde cine știe ce: cioturile astea au fost făcute cu roboți. —Andreidiscuţie 22 aprilie 2015 11:17 (EEST)
Au fost create de robot, dar, în cam toate din ele au intervenit și utilizatori umani, în unele mai mult, în altele mai puțin ([1][2][3]). În fine, nu e mare tragedie nici dacă vor fi șterse definitiv. Așa va fi vizibil clar ce articole lipsesc și dacă cineva va considera subiectul notabil va putea re-crea articolul de la zero. XXN, 22 aprilie 2015 13:22 (EEST)

Listă de proverbe românești[modificare | modificare sursă]

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Ștergerea a fost propusă la 15 martie 2015. Încheierea discuției este preconizată pentru 20 martie 2015.


Justificare: Supun discuției această pagină deoarece consider că textul conținut aici ar putea fi mutat la Wikicitat sau Wikisursă, dar nu este un conținut enciclopedic. Mutarea pe alte proiecte trebuie făcută cu discernământ, deoarece expresiile sunt fără sursă, iar rezultatul e că multe sunt inexacte. Silenzio (discuție) 15 martie 2015 06:29 (EET)

  • Păstrează:Aceste proverbe fac totuși parte din patrimoniul cultural românesc, iar articolul este destul de bine făcut. Îl văd ca pe un câștig pentru proiectul Wikipedia. Sursele sunt relevante.--Liviumuresan1967 (discuție) 23 martie 2015 21:09 (EET)
  • Mută la wikisursă sub numele de Proverbe românești. Lista are bibliografie, majoritatea proverbelor sunt prinse in diverse carti si publicatii. Inexactitatea lor se va rezolva pe masura ce alti contribuitori isi vor aduce aportul la completarea listei. Lista dupa mine n-are ce cauta la wikipedia tocmai din cauza complexitatii ei. Asybaris aport 27 martie 2015 13:25 (EET)

Nawaf Salameh[modificare | modificare sursă]

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Ștergerea a fost propusă la 22 februarie 2015. Încheierea discuției este preconizată pentru 27 februarie 2015.


Justificare: lipsă de notabilitate. Bătrânul (discuție) 22 februarie 2015 21:35 (EET)

  • Păstrează: Articolul necesită îmbunătățiri, dar subiectul este notabil considerând că este vorba despre un om de afaceri prosper, fondator și președinte al Distileriilor Alexandrion, cel mai mare producător de băuturi spirtoase din România, și un filantrop implicat în cauze nobile. Lucruri remarcabile, de apreciat și bine de știut. --Silenzio (discuție) 28 februarie 2015 05:27 (EET)
Așa o fi, cum spuneți dvs., numai că în articol nu sunt citate surse de încredere din care să rezulte că Nawaf Salameh este „fondator și președinte al Distileriilor Alexandrion” (probabil Alexandrion Grup), sau „filantrop implicat în cauze nobile”. Poate le puneți dvs. (sursele), dacă tot solicitați păstrarea articolului. --Bătrânul (discuție) 28 februarie 2015 08:30 (EET)
  • Comentariu: Domnule Sîmbotin, dumneavoastră ați justificat lipsă de notabilitate, iar eu am spus că este notabil. Calitatea articolului este sub orice critică, iar referințe nu sunt în articol, dar asta nu înseamnă că subiectul nu este notabil. Eu consider că acest articol are capital. Eu nu mă voi ocupa de articol, iar dacă nu se va găsi nimeni să se ocupe de el poate fi redus la stadiul de ciot, cum s-a procedat și în alte cazuri. Înainte să îmi dau cu părerea am făcut o căutare pe Google și am găsit următoarele: sec. 30 ... cel mai puternic antrepenor din România de pe piața băuturilor spirtoase, președintele grupului de firme Alexandrion ... spune Ziarul Financiar, un cotidian de specialitate în domeniul afacerilor din România, bursa.ro spune: Nawaf Salameh, CEO al Alexandrion Grup România, agerpress.ro zice: Sirianul Nawaf Salameh, patronul Distileriilor Alexandrion, adevărul.ro îl numește Nawaf Salameh, CEO-ul Alexandrion Grup Romania, jurnalul deafaceri.ro: Distileriile Alexandrion au fost fondate de domnul Nawaf Salameh în 1994, produsele companiei, fiind prezente atât în România, cât și peste granițe. Deci, este președinte și fondator al distileriilor Alexandrion, numit cel mai puternic brand de băuturi spirtoase din România. Dacă pentru dumneavoastră asta nu este un lucru remarcabil, atunci nu o fi. Pentru mine este. Ca filantrop, prin grupul său de afaceri, a finanțat echipele olimpice ale României, finanțează niște echipe de handbal, sponsorizează activități culturale pentru care fost decorat de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Sincer, nu am înțeles intervențiile de pe pagina mea de discuție???, deoarece intervenția mea nu este ironie. Dacă-mi scapă ceva vă rog să-mi transmiteți. Cele bune, --Silenzio (discuție) 28 februarie 2015 18:30 (EET)
Înseamnă că m-am înșelat referitor la intervenția dvs. de mai sus - am crezut că este o ironie, dar constat că sunteți convins de notabilitatea subiectului. Vă rog însă să nu fiți și „jucător și arbitru” - lăsați în seama unui alt administrator decizia finală de păstrare sau ștergere a articolului. --Bătrânul (discuție) 28 februarie 2015 19:20 (EET)
Consider că omul de afaceri prezintă semne de notabilitate. De obicei încerc să nu fiu „jucător și arbitru”, dacă-mi exprim părerea pe perioada discuției nu mai intervin în luarea deciziei. Cele bune, --Silenzio (discuție) 28 februarie 2015 20:09 (EET)
  • Păstrează: Omul este notabil, se implică în diverse proiecte precum premiile Constantin Brâncoveanu. Nu este un simplu patron. Surse există. Cred că ar trebui dezvoltate ambele articole, cel despre patron și cel despre compania sa.--Liviumuresan1967 (discuție) 23 martie 2015 21:19 (EET)
  • Unește. Notabilitatea sa este strâns legată de Alexandrion Grup, iar articolul are foarte puține informații verificabile. —Andreidiscuţie 20 aprilie 2015 15:53 (EEST)

Nelu Stratone[modificare | modificare sursă]

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Ștergerea a fost propusă la 16 februarie 2015. Încheierea discuției este preconizată pentru 21 februarie 2015.


Justificare: Biografie nereferențiată a unei persoane în viață. Marcat pentru posibilă lipsă de notabilitate din iulie anul trecut.  —Andreidiscuţie 16 februarie 2015 10:40 (EET)

  • Comentariu: Notabil, indiscutabil. Dar eu nu o să mai fac greșeala să aranjez pagina unui contemporan, iar apoi să mi se arunce munca la gunoi :). --Silenzio (discuție) 22 februarie 2015 05:09 (EET)
  • Comentariu: Personalitate notabila, cu o activitate in mass media de 25 de ani. Realizator de emisiuni muzicale, autor de articole pe tema muzicala. Unul dintre colaboratorii apropiati ai lui Florian Pittis. :). --Utilizator:Nicolae Liana (Discuție utilizator:Nicolae Liana) 23 februarie 2015 09:10 (EET)
Puteți cita niște surse în articol? —Andreidiscuţie 23 februarie 2015 09:51 (EET)

FC Știința Bacău[modificare | modificare sursă]

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Ștergerea a fost propusă la 13 februarie 2015. Încheierea discuției este preconizată pentru 18 februarie 2015.


Justificare: Echipă înființată în 2008, desființată în 2009. Îi supun discuției notabilitatea. Silenzio (discuție) 13 februarie 2015 04:27 (EET)

  • Păstrează: Notabilitatea cred că nu i-o putem pune la îndoială. Am adus referințele de la enwiki și se mai pot găsi alte câteva zeci doar din perioada ianuarie-februarie 2009. În schimb, n-am stat acum să cercetez situația clubului până îi dau de capăt, dar s-ar putea ca clubul să fie predecesorul de drept al unui alt club, și astfel, cineva care a cunoscut mai îndeaproape acest caz, ar putea veni la un moment dat cu o inițiativă de a fuziona articolul cu un altul, dacă este cazul. --XXN, 15 februarie 2015 19:26 (EET)
  • Unește cu CS Luceafărul Felix. Se pare că distincția între cele două este legată doar de un statut juridic. Înțeleg că a fost înființată de o parte din patronii Luceafărului după ce aceasta a dispărut în 2008, după care a fuzionat cu o alta din București, clubul rezultat sfârșind în cele din urmă prin a se muta din nou la Băile Felix. A existat doar un an, deci practic vorbim despre un singur sezon, petrecut în liga a II-a, pentru care a priori nu cred că există suficiente referințe bibliografice. —Andreidiscuţie 17 februarie 2015 17:52 (EET)

Gheorghe A. M. Ciobanu[modificare | modificare sursă]

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Ștergerea a fost propusă la 20 octombrie 2014. Încheierea discuției este preconizată pentru 25 octombrie 2014.


Justificare: Utilizator:Sîmbotin a retras ieri eticheta de notabilitate, dar nu sunt foarte convins. Uitându-mă la notele de subsol, văd unele către site-uri wordpress, unele chiar către Wikipedia (!), iar multe nu amintesc subiectul articolului deloc sau cel mult în treacăt.  —Andreidiscuţie 20 octombrie 2014 12:53 (EEST)

Primo[modificare | modificare sursă]

Comentariu: eticheta respectivă fusese pusă tot de mine, în urmă cu șase zile. Poate era mai potrivit să o restaurați, dacă nu sunteți convins de notabilitatea subiectului, nu să faceți direct propunerea de ștergere așa de repede. --Bătrânul (discuție) 20 octombrie 2014 13:06 (EEST)
Comentariu: este o diferență între notabilitate și site-uri gen wordpress, ultimile pot fi sterse și căutate alte surse, eventual puteați pune o etichetă cu pagină în construcție, inițiativa dvs. de a șterge pagina este prea categorică fără a ține cont de aspectele articolului. (părere personală indiferent dacă am sau nu vechime pe wikipedia, în felul acesta descurajați inițiativa unor începători de a contribui cu articole pe wikipedia)--Montaniar 20 octombrie 2014 13:23 (EEST)
Sîmbotin, dacă aș fi restaurat-o, am fi amânat doar problema. Deja suntem doi care am observat articolul (și probabil nu suntem de acord), deci are sens o discuție. În experiența mea, cu cât discuția are loc mai repede, cu atât șansele de a se îmbunătăți un articol sunt mai mari. Dacă ne mulțumim să-l etichetăm acum și amânăm discuția până când autorul inițial nu mai este activ, nici articolul nu se păstrează, nici între timp calitatea nu e mai bună. Iar dacă autorul este începător și nu știe ce fel de surse să aducă, nici nu află la timp. —Andreidiscuţie 20 octombrie 2014 13:55 (EEST)
Andrei Stroe: Exprimarea corectă este ,,din experiența mea" și ,,iar între timp, nici calitatea articolului..".... Mai bine propune ca începătorii să nu aibă drept de a începe un articol nou, ,,dacă autorul este începător și nu știe ce fel de surse să aducă, nici nu află la timp".--Montaniar
@Montaniar: Încercați să vă concentrați asupra argumentelor de conținut și să remediați eventualele lipsuri ale articolului. Este mult mai eficient pentru a obține păstrarea paginii, decât polemicile cu alți utilizatori. --Pafsanias (discuție) 20 octombrie 2014 14:49 (E

EST)

Secundo[modificare | modificare sursă]

Păstrează: Persoana pare notabilă. Rămâne - evident, aceasta de demonstrat. Problema este nu atât de fond cât de formă. Deocamdată nu există o reflectare coerentă și inteligibilă a activității sale de ansamblu, în articol, dar aceasta este ceva corectabil. Se regăsește menționat, excluzând sursele de presă - care sunt mai la îndemână, în mai multe surse de sinteză a activităților culturale locale și regionale. A fost distins și pe plan național cu ceva. Tipul în tot cazul este o personalitate a culturii locale și probabil și regionale. --> Later edit: Activitatea lui a fost recunoscută la modul oficial. --Accipiter Q. Gentilis(D) 20 octombrie 2014 23:43 (EEST)

Șterge: Nu m-am prins pentru ce este notabil. Am găsit un text al lui Horia Gârbea, care-i scrie unei d-ne Maria Rugină în România literară: Mi-ați trimis în mod bizar, fără niciun comentariu lămuritor, un text encomiastic despre un anume profesor Gheorghe A. M. Ciobanu, un biet nonagenar fără studii superioare din Roman care ar fi predat de toate pentru toți (muzică, matematică, filosofie) și a scris „poeme eseistice”. Cum or fi alea? Vă întrebați dacă „este suportul uman al unui mit”. Evident, nu este. Informațiile de mai sus le-am aflat de pe internet, pentru că textul dvs. este doar un delir mistic. O frază citată clarifică totul. Prof. G.A.M.C. definește „iubirea” așa: o legitate cosmică, monovalentă și determinantă, purtând în ea structura duală, contradictorie a marelui infinit. Dacă așa scrie zeul din Roman, coborât printre noi din ,,Lumea Lumilor Lumii”, înseamnă că este – ca și dvs. – un mare moftangiu. Adio! Spune tot și nu trebuie să mai adaug altceva. Cele bune, --Silenzio (discuție) 22 octombrie 2014 03:01 (EEST)

Șterge: Lipsesc sursele de încredere independente care să dovedească notabilitatea. Suspectez o campanie de autopromovare a editurii Mușatinia, a revistei Melidonium și a grupării din jurul ei. A se vedea și articolele Emilia Țuțuianu, Dimitrie Grama, Veronica Balaj, Tudor Ghideanu și altele. --Pafsanias (discuție) 23 octombrie 2014 00:09 (EEST)

Am reformulat "puțin" articolul, deoarece consider - după cum și dealtfel apare din sursele respective, că omul a fost de fapt un culturalizator de mase, ăsta fiind de fapt meritul lui. Tehnic vorbind se înscrie astfel - din acest punct de vedere, în epoca 1948-1989. Evident că pentru universitari sau pentru cei care fac știință sau cu adevărat literatură, omul dealtfel nu se ridică la înălțimea potrivită (și perspectiva din acest unghi e alta). Seamănă puțin cu Iustin Handrea din Maiorești (jud. Mureș), căruia i-am pus articolul la punct. Dealtfel acesta a și fost motivul pentru care m-am apucat de acest articol. Mai e o problemă, anume trebuie făcută distincție între faptul că omul e plimbat pe ici pe colo de diverse oficialități, pe post de persoană alături de care e bine să te afișezi și, reala lui activitate.
Din câte am înțeles eu, omul e de fapt un fel de autodidact și așa a rămas toată viața. Fac o presupunere: A făcut dreptul într-o perioadă foarte nasoală și, ca să nu rămână pe dinafară și-a găsit un loc taman potrivit în campania de promovare a învățământului de mase. Aici - în acest domeniu pare că și-a câștigat faima. E un domeniu mai puțin în atenția epocii actuale, dar probabil odată cu trecerea timpului și cu reevaluarea cu adevărat critică a epocii comuniste din România, ideile despre ce s-a întâmplat se vor așeza altfel.--Accipiter Q. Gentilis(D) 25 octombrie 2014 04:01 (EEST)
Cele mai sus spuse de mine nu sunt o pledoarie pentru o „strălucită pleiadă” de promotori - culturalizatori ai „maselor populare”, care va urma pe Wikipedia după el ci, doar o pledoarie de a analiza mai atent caracteristicile personei. Dacă am timp și noroc, în săptămânile următoare voi încerca să găsesc cărțile în care creatorul original al articolului afirmă că se găsesc date despre subiect. --Accipiter Q. Gentilis(D) 25 octombrie 2014 04:17 (EEST)

Terțio[modificare | modificare sursă]

Răgaz: Am abordat problema frontal și ca atare am obținut online copii ale paginilor corespondente din cărțile pe care le-am pus acum al Bibliografie. Urmează să le studiez și să modific în consecință articolul. Susțin ferm - de această dată documentat cu surse livrești și nu cu surse de presă, notabilitatea subiectului. --Accipiter Q. Gentilis(D) 25 octombrie 2014 16:22 (EEST)

Ce-am avut la dispoziție, am pus ca referințe. Rămîne să mai sap după Magiștri & hermeneuți ...., precum și - când și dacă apare, Un dicționar al literaturii din județul Neamț de la copiști la suprarealiști, sec. al XV-lea - 2012, care se pare că va fi lansat în noiembrie 2014 (rămâne de văzut ...). Deasemeni mai am două pasaje care necesită referințe, dar sunt încrezător că se pot referenția, până la urmă. --Accipiter Q. Gentilis(D) 28 octombrie 2014 23:17 (EET)
După modificările recente efectuate de Accipiter Q. Gentilis, eu unul sunt convins că este îndeplinit criteriul notabilității (cu toate meritele și limitele lui). Mă pronunț pentru păstrarea articolului în noua formă. --Pafsanias (discuție) 28 octombrie 2014 23:47 (EET)

Revin și eu cu votul, dar rămân fidel gândului meu inițial: șterge. Surse serioase din lumea literară, muzicală, pedagogică etc care să vorbească despre subiect nu sunt și, evident, nu s-au adus articolului. Astfel, putem wikipediza, tot regionalul. --Silenzio (discuție) 31 octombrie 2014 02:01 (EET)

Sursele „neserioase” care s-au adus articolului sunt:
  • autorul Constantin Tomșa: Critic literar
  • autorul Constantin Pangrati: Critic și istoric literar
  • O carte (Personalități Romașcane), apărută sub egida unei instituții universitare (Institutul Teologic Romano-Catolic Franciscan), cei 2 autori (Mihaela Tihon, Marius Neculai) fiind coordonați de către Dr. Doru Mihăescu de la Institutul de Lingvistică al Academiei Române
  • Cristian Livescu: Critic literar
  • Virgil Răzeșu: Editor, scriitor
Alte instituții total și absolut „neserioase” au fost
  • „Comisia Națională a României pentru UNESCO”, aceea care a considerat că trebuie să facă o glumă, și i-a acordat un distractiv premiu pentru activitatea jurnalistică de educație
  • Primăria Roman care l-a făcut Cetățean de Onoare, ca să aibă consilierii de cine râde
  • Neserioșii care i-au acordat - Meritul Cultural „pentru contribuția deosebită în domeniul literaturii, artei și culturii”
  • Glumeții care au hotărât ca activitatea sa neserioasă de propășire pe tărâm cultural să fie „pedepsită” prin punerea la index cu Medalia Muncii și Ordinul Muncii
Se mai pot adăuga niște reporteri care vor să facă haz de cei din Capitală, sau să le spună „sâc, avem și noi câte unul pe-acilea”, de la:
  • Radio Iași
  • Ziarul Ceahlăul
  • Ziarul de Roman

--Accipiter Q. Gentilis(D) 1 noiembrie 2014 23:55 (EET) P.S. Ar mai fi vreo 2 neserioși (Iosif Sava și Liviu Dănceanu), dar dat fiind că nu am întâlnit decât citarea afirmațiilor lui Sava și nu direct spusele sale - în primul caz, precum și un context recent care poate fi discutabil (în sensul unui „Citation Cartel”) dată fiind revista unde au fost publicate afirmațiile și proximitatea temporală a publicării lor ([4] [5] ) - în al doilea caz, am preferat să nu aduc aceste două potențiale surse deocamdată (până se ia o decizie privind menținerea sau nu a articolului).

Domnule nu știu de ce considerați că trebuie să luați în derâdere orice opinie care nu vă convine? Dacă aveți chef de pamflete puteți să vă faceți un blog unde să mă sau să ne miștocăriți toată ziua. Pentru dumneavoastră or fi surse de încredere excelente cele de mai sus, pentru mine nu, deoarece nimic din ceea ce consemnați nu-mi dau sentimentul excelenței și a lucrului remarcabil făcut în domeniu. Am și eu dreptul meu la opinie și poate un sistem valoric diferit de cel al dumneavoastră și nu trebuie să vă simțiți obligat să mă ironizați! Miștocăreala de mai sus o consider un atac la persoană. Cele bune, --Silenzio (discuție) 2 noiembrie 2014 00:30 (EET)
Cele de mai sus nu sunt surse excelente sau neexcelente, serioase sau neserioase, ci de încredere sau nu. Iar pe de altă parte capcane de genul comparațiilor local/regional=banal versus național=valoros nu le văd oportune, la fel cum nu văd oportune extreme forțate de felul comparațiilor universal=valoros versus național=nesemnificativ. --Accipiter Q. Gentilis(D) 2 noiembrie 2014 00:42 (EET) P.S. Nu am făcut decât să răspund criticii elocvente pe care ați adus- pe această pagină de șters ... și care este mult peste valoarea surselor aduse în articol.
Majoritatea oamenilor de valoare ai acestei țări provin de la regiune, adică din provincie, dar fără o recunoaștere națională sau internațională de către specialiștii în domeniu sunt lipsiți de notabilitate. Deci, nu înțeleg despre ce capcană vorbiți? Aici discutăm despre lucruri remarcabile făcute într-un anumit domeniu, iar dacă oameni remarcabili din domeniu sunt tăcuți atunci este greu de stabilit cum sau prin ce este notabil.
Acest domn, aflat la finalul carierei nu a reușit să capteze atenția niciunui greu al domeniilor unde a activat, iar când va apune acest grup de promovare moldav mă tem că se va așterne colbul uitării peste numele dumnealui. Astăzi nu ne mai aflăm în secolul XVIII, când orice om care știa să scrie, prin faptul că consemna ceva rămânea în istorie, ci am evoluat, iar astăzi este necesar să te ridici la standarde cel puțin egale cu elita pentru a-ți asigura un nume în domeniu.
Dacă scădem pragul de notabilitate atunci să-l scădem pentru toată lumea. Au fost o groază de scriitori cărora li s-au refuzat prezența la wikipedia cu surse similare sau poate mai ridicate în valoare decât acestea.
Nu trebuie să încurajăm păstrarea, la fel cum nu trebuie să încurajăm ștergerea, unui articol doar fiindcă un utilizator de valoare al comunității se încăpățânează pentru păstrarea sau ștergerea acestuia. Ci trebuie să ne raportăm discuțiilor precedente și a criteriilor de notabilitate existente. În acest caz WP:BIO, care specifică foarte clar: totuși, tratarea superficială a subiectului în surse secundare nu poate asigura notabilitatea. și A adus o contribuție considerabilă, care va rămîne înscrisă în istoria domeniului respectiv. Cele bune, --Silenzio (discuție) 2 noiembrie 2014 01:08 (EET)
Ce legătură are acest „grup de promovare” apărut în 2003 cu existența lui de dinainte de 2003, că tot nu pricep ? Și ce legătură are disprețul în ceea ce privește „wikipedizarea regionalului” cu o atitudine echidistantă, că iar îmi scapă ? --Accipiter Q. Gentilis(D) 2 noiembrie 2014 01:16 (EET)
Văd că vă scapă argumente pe care tocmai dumneavoastră ați încercat să le folosiți. Nu eu am adus valoarea regională în discuții. Eu în această discuție de ștergere la prima mea intervenția am adus argumente din România literară citând un om de cultură al acestei țări Horia Gârbea, argument pe care dumneavoastră încercați să îl contrabalansați citând din ziare locale de la Roman sau din Neamț. Asta e atitudinea echidistantă care poate vă scapă.--Silenzio (discuție) 2 noiembrie 2014 01:30 (EET)
Mda, aici m-ați prins pentru că am ignorat opinia lui Gârbea, văzând că nici măcar nu s-a informat exact despre cine comentează și face comparații în absența informării exacte despre subiect. Ca atare, deși din punctul meu de vedere este o opinie de subsol despre un text laudativ scris de către altcineva în benficiul subiectului și, care în plus conține și o eroare (persoana are totuși studii universitare - deși la FF), o voi introduce imediat în articol. --Accipiter Q. Gentilis(D) 2 noiembrie 2014 01:40 (EET)

Rezolvat Rezolvat--Accipiter Q. Gentilis(D) 2 noiembrie 2014 01:58 (EET) P.S. Sorry, nu a fost cu intenție

Vedeți, nu-i adevărat că nu s-a informat. A spus fără studii superioare, deoarece ar trebui să știți despre valoarea facultăților de drept imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, alea nu prea se consideră, întrebați orice om în etate, de aceea Gârbea consideră studiile alea nule. Apoi nu are studii în ariile care le preda: un biet nonagenar fără studii superioare din Roman care ar fi predat de toate pentru toți (muzică, matematică, filosofie). --Silenzio (discuție) 2 noiembrie 2014 02:40 (EET)
Lucrurile sunt totuși discutabile în funcție de interpretări, mai ales că omul și-a făcut aceste studii cu garnitura antebelică de profesori (pe care partidul comunist a avut grijă să o înlăture, în anii '50). Iar apropo de WP:BIO, repet (chiar dacă îmi vine să răgușesc) faptul că dimensiunea și calitatea muncii obștești duse de subiect în domeniul în care s-a afirmat (educație și popularizarea culturii) reprezintă ceva deosebit. În plus i s-au acordat premii sau titluri semnificative care au luat în considerare tocmai acest aspect. Încă ceva, nu sunt de acord cu ideea de tratare superficială a subiectului în sursele de care vorbiți, în plus (poate greșesc), din surse 3 sunt terțiare (Scriitori din Neamț, Dicționarul oamenilor de seamă din județul Neamț și Personalități romașcane)
Din păcate articolul încă trage ponoasele modului nefericit și eronat în care a fost inițiat, ceea ce l-a făcut atât pretabil de suspiciuni cît și atacabil în momentul în care s-a pedalat ca prioritate pe ideea de literat sau de muzicolog. Eu unul spun că am încercat să restabilesc pe cât posibil o perspectivă mai apropiată de realitate. --Accipiter Q. Gentilis(D) 2 noiembrie 2014 09:58 (EET)
Acum se mai poate pune întrebarea: "Ce caută în surse literare (critică literară adică) dacă esența muncii sale a fost alta ?" Răspunsul este că tipul a scris niște cărți, din care peste două treimi au ca subiect consemnarea, analizarea și istoria mediului cultural din jurul lui (care a fost unul din cele 2 subiecte și obiecte ale muncii sale de-o viață) și, se înscriu în aceleași coordonate ale vieții sale (educație și popularizarea culturii). --Accipiter Q. Gentilis(D) 2 noiembrie 2014 10:45 (EET)

Discuția asta îmi aduce aminte de o altă discuție când încercați să convingeți că un club de fotbal de liga a IV-a de prin Hunedoara trebuia consemnat la Wikipedia. Nu înțeleg de ce trebuie să ne încrâncenăm pentru a promova acest gen de subiecte, cînd avem clasici care ne lipsesc.

Mă voi opune și trebuie să mă opun deoarece astăzi mi-am pierdut vremea cu acest subiect și l-am urmărit pe YouTube, iar discursul dumnealui incoerent m-a convins că nu poate să aibă nici un nu știu ce har pedagogic, după ce am frunzărit ceea ce mi-a pus la dispoziție Pafsanias, unde incoerența ideei e la ea acasă, de asemenea. Apoi, nu demult am șters articolul lui Florentin Smarandache (supliment), care se încadrează în același tip de tipare: un tip specialist în toate cele, dar în nimic. Deci, trebuie să fiu corect față de mine și față de subiectele acestei enciclopedii.

Spuneți critici literari: Constantin Tomșa, Constantin Pangrati, or fi, nu am auzit de ei și din câte am studiat sunt necunoscuți în lumea literară. Spuneți decorații: Medalia Muncii, Ordinul Muncii am încercat să găsesc pe net decretele cu numele subiectului și nu le-am găsit, apoi dacă studiați articolul Ordinul Muncii, veți constata că Acest ordin nu era destinat să confere „onoare” celor decorați ci, în primul rând, să ofere câteva avantaje materiale, extrem de bine venite într-o societate pauperă și care proclama un relativ egalitarism al câștigurilor salariale. Nelimitarea numărului persoanelor care puteau fi decorate cu un ordin sau cu o anumită clasă a acestuia a determinat, mai ales în primul deceniu, o „inflație” de decorații. Pentru Ordinul Meritul Cultural din 1985 nu am găsit niciun decret sau act care să certifice cele din ziare, apoi nu vreau să mă gândesc pe vremea comunismului cine și pentru ce le mai primeau. Medalia Virtutea Literară este conferită de o asociație a scriitorilor foarte controversată, care printre altele a avut ideea de a-l propune pe Eminescu pentru sanctificare. Nu prea se bucură de membrii din cadrul spuzei lumii literare. Este o asociație literară second-hand. Cetățean de onoare al Romanului ... foarte bine, dacă așa consideră primăria Roman, dar Romanul are limitările aferente unei municipalități de 50.000 de suflete. Medalia Jubiliară Mihai Eminescu acordată de către cine? Nu este clar nici în articol, nici în sursă. La 150 de la nașterea lui Eminescu preșidenția României a acordat medalii jubiliare în special eminescologiilor, iar subiectul nu este un eminescolog.

În concluzie, notabilitatea domnului Gheorghe A. M. Ciobanu se rezumă, eventual, la analiza următoarelor: cărțile (două) editate la Editura Știință și Tehnică, restul sunt editate la edituri de casă, minore, referințele lui Cristian Livinescu, un critic literar local care se bucură de oareșce notabilitate și care i-a acordat două pagini într-o carte, acel Premiu al III-lea la secțiunea „Presa scrisă” la prima ediție a Premiilor Jurnalismului de Educație, organizat de către Comisia Națională a României pentru UNESCO și cam atât. Cred că este cam subțire conținutul pentru cineva care a făcut ceva remarcabil în domeniul său de activitate.

Mă opresc aici. --Silenzio (discuție) 3 noiembrie 2014 05:55 (EET)

  1. Eu nu văd nici o încrâncenare în tot ceea ce se întâmplă, ci doar opinii și atitudini diferite. Cât despre clasicii care ne lipsesc, eu personal prefer să îi las altora care se pricep, bașca faptul că a scrie despre genul respectiv de subiecte nu este ceva care să mă satisfacă. Mi-a plăcut dintotdeauna explorarea frontierei, astfel că pentru mine a-mi satisface curiozitatea în legătură cu acest aspect este un lucru util. Deocamdată aici pe Wikipedia acoperirea cu subiecte de interes regional la nivelul informațiilor despre România este una dintre „frontierele” a căror împingere „mai departe” este cu potențial de mare utilitate. Aceasta se poate traduce indirect în facilitarea bussinesului, a comunicării, a mobilității oamenilor și a gradului de securitate - adică într-un cuvânt în creșterea dezvoltării economice, sociale și a siguranței vieții de zi cu zi.
  2. Apropo, am mai adăugat la bibliografie și am folosit la referențiere încă o sursă de încredere, anume o monografie despre o instituție publică: „Biblioteca municipală „George Radu Melidon”, Roman 1885-2005
  3. Nu știu ce har pedagogic mai are domnul respectiv la aproape 9 decenii de vârstă (nefiind menirea mea să plasez pe Wikipedia judecăți de valoare), dar alții spun despre el că a avut și aceasta o fac în surse de încredere
  4. Constantin Tomșa a fost învățător, apoi institutor și mai târziu profesor (inclusiv de liceu), precum și director al Casei Județene de Cultură Piatra Neamț aproape 2 ani (în perioada 1969-1970) și inspector al Comitetului de Cultură și Artă al Județului Neamț aproape 14 ani (1970-1983), fiind astfel situat într-o poziție cât se poate de optimă pentru a consemna, analiza și sintetiza munca din aria Județului Neamț din epoca respectivă, în acest domeniu. Este așadar o sursă de încredere.
  5. Constantin Pangrati s-a ocupat pe lângă critică literară și de istorie, respectiv de de istoria învățământului, istoria politică și istoria societății din aria Neamțului, nefiind la prima încercare - reușită dealtfel, de acest fel (alte exemple la pag. 127, 136). Concluzia mea este că al său dicționar este o sursă de încredere.
  6. Medaliile și ordinele respective constituiau totuși modalități de a aprecia din punctul de vederea al autorităților, activitatea deosebită, chiar dacă în contextul epocii comuniste probabil vor mai trece câteva decenii până ce ideile despre aceste probleme se vor clarifica pe deplin. Lucrurile astfel cum sunt expuse decocamdată despre aceste ordine și medalii nu mi se par deocamdată a străluci nici prin modalitatea de expunere și nici printr-o viziune echilibrată - în sens istoric. Deocamdată este greu să faci diferențierea între fripturișii care au avut acces la acest gen de recunoaștere și cei care întradevăr le-au meritat, dar dat fiind că și în ziua de astăzi asemenea discuții sunt la ordinea zilei (vezi acuzațiile contemporane care se aduc de către părțile adverse, diverșilor intelectuali care sprijină un anume gen de orientare politică sau altul....), mă îndoiesc de realismul stabilirii unor criterii clare de departajare
  7. G. A. M. C. a avut contribuții și în domeniul Eminesciologiei, dar nu le-am consemnat în articol crezând fie că nu sunt prea importante fie că pot fi subiect - dealtfel probabil justificat, de controversă. Din moment ce se pune problema în contextul discuției de mai sus o voi face, dar nu mi s-a părut până acum un element semnificativ al activității sale. Mai degrabă tot activitatea de propășire a culturii (cum a fost - de exemplu în 1989 o serie de 10 de comunicări pe tema „Eminescu”), cred că l-a făcut remarcat în domeniu.

--Accipiter Q. Gentilis(D) 8 noiembrie 2014 19:20 (EET)

Quarto[modificare | modificare sursă]

Dacă nu se ajunge la un nivel de surse de încredere cel puțin egal cu cel al articolelor Shay Given, Sebastian Achim sau Ion Motroc, eu propun ștergerea definitivă a articolului, reinițierea lui să fie considerată vandalism și să ducă automat la blocarea definitivă a infractorului. Să terminăm cu regionalii ăștia! Aveți surse din Canada despre el? Dacă nu, bonjour și n-am cuvinte! --Miehs (discuție) 8 noiembrie 2014 23:09 (EET)
Subtil, plin de har și de subînțelesuri, păcat că intervenția este lipsită de substanță, dar abundă-n miticism. Iar eu, biet pribeag, lipsit de cultură, am solicitat măcar o sursă de la Mitică, nici vorbă de Canucks (ăștia nu-s așa ocoși). --Silenzio (discuție) 22 noiembrie 2014 05:28 (EET)
Am încercat să mă ridic la înălțimea cruntelor exigențe pe care le aveți și am marcat în poartă un + 1 la surse (Un dicționar al literaturii din județul Neamț de la copiști la suprarealiști, secolul al XV-lea - 2012 scris de Tomșa Constantin, proaspăt introdus ieri "pe teren" de pe banca de rezerve). Dealtfel tabela de golaveraj îmi confirmă oportunitatea prezenței sale pe gazon în ultimele minute ale partidei. --Accipiter Q. Gentilis(D) 14 noiembrie 2014 02:16 (EET)
Atunci, să rămână pe teren și să joace ca titular și pe viitor! --Miehs (discuție) 14 noiembrie 2014 07:23 (EET)
Păstrează: În lumina argumentelor și a surselor invocate de Accipiter Q. Gentilis, notabilitatea personajului mi se pare reală. O documentare rapidă îmi indică un număr de surse adiționale, precum Istoria jurnalismului din România în date (Marian Petcu, Polirom), care citează destul de multe publicații corelate cu activitatea acestui domn, inclusiv monografii despre orașul Roman și sculptorul Ion Irimescu - [6] (nepaginata in online) - dar si o revistă a Ministerului Culturii, unde Irimescu apreciază, la rândul lui, că "Gheorghe A. M. Ciobanu, înzestrat fiind cu valoroase posibilități de investigare și percepere a fenomenelor artelor plastice, tălmăcește cu mult spirit de pătrundere multe din secretele artei, ascunse de obicei privitorului obișnuit" (p. 26) - [7]. În opinia mea, articolul trebuie în continuare periat și adnotat, eventual micșorat. Ștergerea lui ar fi o greșeală. Sb2s3 (discuție) 5 decembrie 2014 11:16 (EET)
Cu sursa Irimescu lucururile pot fi interpretabile din anumite puncte de vedere, în sensul că ar putea fi o sursă dependentă de subiect (Ciobanu a contribuit semnificativ la deschiderea muzeului Irimescu și a promovat personalitatea artistică a acestuia). --Accipiter Q. Gentilis(D) 5 decembrie 2014 12:09 (EET)
Neconvingător articol:Cel mai notabil lucru din activitatea autorului mi se pare a fi Ordinul meritul cultural. Din păcate, restul surselor sunt neconvingătoare. Nu găsesc critici literari importanți care să fi scris despre autor în reviste literare importante. Nu găsesc dicționare sau antologii de importanță națională, lucrări despre care să fi scris critici importanți în reviste importante. Bibliografia îl dezavantajează pe autor ca scriitor. Poate că domnul a activat în mai multe domenii, dar în niciunul nu pare a avea importanță națională.--Liviumuresan1967 (discuție) 11 februarie 2015 11:38 (EET)
Activitatea fundamentală a persoanei în cauză - tratată ca atare în articol, nu a fost/nu este aceea de scriitor. Activitatea de scriitor a fost/este secundară și ca atare este tratată în consecință. Restul argumentelor le găsiți mai sus, dacă aveți timp să le parcurgeți.
Pe de altă parte sunt curios, ce înțelegeți prin „domeniu de importanță națională”. Nu de alta, dar de exemplu semiconductorii conform raționamentelor dv., actual s-ar putea să nu mai fie „domeniu de importanță națională” pentru România, de când industria națională de componente elctronice s-a făcut praf. Mă îndoiesc însă că ar accepta cineva ca articolul Semiconductor să fie „delistat” de la „bursa” Wikipediei în limba română, pentru că eventual articolul nu se încadrează într-un domeniu „de importanță națională” - la momentul actual, pentru România. În plus educația extrașcolară a persoanelor adulte este un „domeniu” - ca să mă exprim așa, unde o mulțime de persoane v-ar putea contrazice cu siguranță, pe o piață a muncii unde ceea ce ai învățat astăzi se poate să nu mai fie valabil mâine. Promovarea culturii și formarea inividuală sunt deasemenea domenii pe care dv. le considerață poate de importanță „locală” sau „nenațională” ori „secundară”, dar nu aș băga mâna în foc pentru faptul că toată lumea este de părerea dv. --Accipiter Q. Gentilis(D) 11 februarie 2015 13:29 (EET)
Analogia cu semiconductorul este geniala, cam asta doriti sa ne impuneti, un semi, dar doct. Este notabil, dar nu e clar prin ce? Un domn Trandafir de Roman. Silenzio (discuție) 11 februarie 2015 13:46 (EET)
Comentariu: Ha ! Cinstit vorbind nu doresc să „impun”. Poate sunt mai aprins, dar unde cred că merită... Secundar vorbind faptul că mie subiectul mi se pare interesant nu are nici o relevanță în discuția de față, dar ar putea avea o oarecare legătură cu faptul că „în tinerețile mele” am fost cursant la o școală populară de artă într-un domeniu (nelegat profesional și fără nici o legătură geografică sau de altă natură cu persoana în cauză) care mă interesa pentru dezvoltarea mea individuală ca persoană - pe viitor. Deasemeni s-a întâmplat datorită unor considerente particulare să ajung să cunosc câte ceva despre ce însemna activitatea de „culturalizare a maselor” în perioada interbelică și postbelică, motiv pentru care am un profund respect pentru cei care au căutat să și-o facă pe cât posibil mai bine. Evident tot ce am scris acum nu sunt argumente, dar am ținut să le precizez pentru a nu fi cumva bănuit că am un interes special în promovarea domnului în cauză, ci doar motivația de a putea oferi o oarecare perspectivă asupra problemei. --Accipiter Q. Gentilis(D) 11 februarie 2015 14:25 (EET) P.S. Interesantă comparația cu Domnul Trandafir al lui Ion Creangă Mihail Sadoveanu, dar reducând la formal înclin să cred că modelele nu se suprapun decât cel mult parțial (și nu într-o măsură prea mare).
Creangă, petala lui Sadoveanu. E ok! --Silenzio (discuție) 12 februarie 2015 01:07 (EET)
Mda, am câștigat Zmeura de Aur cu treaba asta, ar trebui să mai dau pe la școală .... --Corijentul Q. Popescu(D) 12 februarie 2015 21:57 (EET)
Comentariu:Domnule Accipiter Q. Gentilis, expresia „domeniu de importanță națională” nu-mi aparține. Eu am spus altceva, "Poate că domnul a activat în mai multe domenii, dar în niciunul nu pare a avea importanță națională." Este vorba de notabilitatea domnului, nu a domeniului. Vă rog să ne prezentați articole importante scrise de specialiști în reviste importante. În fiecare din domeniile în care domnul poate fi considerat notabil. Este nevoie de voci avizate, competente, care să confirme importanța domnului în domeniile respective. Sau premii importante, nu premii jubiliare sau distincții ale unor asociații precum LSR.--Liviumuresan1967 (discuție) 11 februarie 2015 16:46 (EET)
Este suficient să faceți minimul efort de a citi argumentația expusa în textele de mai sus. În rest nu consider că am vreun motiv să reiau argumente deja expuse. --Accipiter Q. Gentilis(D) 11 februarie 2015 19:08 (EET)
Aveți dreptate Accipiter Q. Gentilis, trebuie doar un minim efort de a citi TOT ce ține de articol și de discuția de mai sus--Apostrof (discuție) 11 februarie 2015 19:22 (EET)
Păstrează Apreciat de Iosif Sava, Ion Irimescu, Valentin Ciucă, Constantin Ciopraga, doctorul în filosofie Mihai Păstrăguș (Iași), criticul Cristian Livescu (membru USR, Piatra Neamț), pictorul Nelu Grădeanu (Germania), dr. Constantin Teodorescu (Bârlad). Am adăugat date noi pentru cei neconvinși de notabilitate.--Apostrof (discuție) 11 februarie 2015 18:17 (EET)
PS: Subscriu argumentației domnului Accipiter Q. Gentilis pe care o găsesc mai mult decât elocventă și concludentă--Apostrof (discuție) 11 februarie 2015 19:22 (EET)
Comentariu: Mă tem că intervenția sub diferite nume (Montaniar, Apostrof) a aceluiași utilizator (Emilia Ţuţuianu) în această discuție nu face decât să-i compromită cauza și să întărească bănuielile inițiale. Îl rog pe Accipiter Q. Gentilis să se dezică ferm de aceste presiuni locale și să ia poziție în această privință. --Pafsanias (discuție) 11 februarie 2015 19:41 (EET)
Nu înțeleg de ce anume ar trebui să mă dezic sau ce anume trebuie să afirm. Fii ceva mai explicit te rog, fiindcă nu înțeleg absolut nimc din ce spui, după cum nu înțeleg nimic nici din noțiuni precum „dezicere” și nici nu văd pe undeva la ora actuală presiuni când nu e cazul. Dacă trec cu pointerul pe deasupra linkului Apostrof îmi afișează clar că e vorba de E. Țuțuianu, deci nu e vorba de nici o clonă. În plus nu pricep ce poziție ar trebui să iau alta decât cea pe care am luat-o deja în toată argumentația de mai sus. --Accipiter Q. Gentilis(D) 11 februarie 2015 20:05 (EET) P.S. Dacă-mi permiți un comentariu, brusc discuția a început să ia o turnură ciudată căreia eu nu-i văd sensul.
Dacă treci cu pointerul pe deasupra lui Montaniar e la fel de evident? Este sau nu o încălcare a politicii referitoare la clone? --Pafsanias (discuție) 11 februarie 2015 20:11 (EET) P.S. - Prin „dezicere” înțeleg o delimitare clară, de care este nevoie pentru a putea proteja astfel de subiecte, dacă este nevoie.

Din câte văd doamna Țuțuianu nu a folosit în niciun moment ambele conturi simultan și a menționat în pagina de utilizator faptul că e vorba de aceeași persoană. Cred deci că acuzațiile cu privire la clone nu-și au rostul. Vă rog pe toți să vă limitați la discutarea surselor despre Gheorghe Ciobanu, ușurând astfel și viața celui care va închide discuția.--Strainu (دسستي‎)  12 februarie 2015 00:51 (EET)

  • Șterge. Dintr-un articol biografic trebuie să rezulte care activitate îl face pe subiect notabil; de asemenea, această activitate trebuie să poată fi descrisă din surse de încredere într-o anumită profunzime. Aici este vorba de o persoană cu câteva domenii mai mari de activitate; și nu pare a fi notabilă în nici unul. Referitor la educație: chestia cu cele 63 de discipline predate e formidabilă. Nu scrie niciunde că probabil le-a predat pe majoritatea prost, că altfel nici Iorga, Leonardo, Einstein și Cantemir împreună nu acopereau un areal așa de larg. Referitor la literatură, acolo Ciobanu a fost anihilat de criticul de întâmpinare de la România literară.
  • Sursele nu sunt de mare calitate, iar faptul că par a fi toate asociate unei regiuni înguste nu inspiră încredere. E citată, de exemplu, prefața cărții Mecena, medic și misionar – Teodorescu (2012), dar cartea este per ansamblu atât de proastă încât n-aș folosi nici o parte din ea ca sursă pentru Wikipedia. Câteva sunt de la Editura Mușatinia, una este autopublicată de Virgil Răzeșu la Editura Răzeșu.
  • Doar ca o notă personală, dacă mai sunt îndoieli: Pentru cunoscătorii muzicii, Omnifonismul este producție gen Postmodernism Generator, adică text care unui neinițiat îi pare doct și complicat, dar este în fapt lipsit de orice sens. --Mihai (discuție) 12 februarie 2015 02:08 (EET)


Cereri de recuperare a paginilor șterse[modificare | modificare sursă]

Cum se depune cererea de recuperare:

  1. Introduceți în această secțiune o legătură cu sintaxa de mai jos, unde înlocuiți Titlu cu titlul exact al paginii șterse (inclusiv spațiul de nume dacă este cazul):
    {{Wikipedia:Pagini de recuperat/Titlu}}
  2. Urmați legătura nou creată și scrieți acolo cererea:
  • inserați un titlu de subsecțiune, care trebuie să conțină titlul paginii șterse, exact, cu legătură spre pagină, conform următorului exemplu: ===[[:Sfaturi practice]]===
  • justificați cererea.



Ionuț Caragea[modificare | modificare sursă]

Bună ziua din București. Vă rog să aveți bunăvoința de a recupera articolul despre scriitorul Ionuț Caragea. Poate că în 2011, când a mai existat o cerere de recuperare, conform arhivei pe care am cercetat-o în detaliu, nu se justifica crearea unei pagini Ionuț Caragea, de aceea nici nu voi aduce în discuție elementele din cererea aceea, pentru a nu mai pierde timpul nimănui, dar cred că se poate justifica în acest moment, la 4 ani depărtare. Am constatat în arhive că Ionuț Caragea a fost un wikipedist care a intrat în conflict cu proiectul, ceea ce este condamnabil, dar nu cred că acest aspect trebuie să influențeze sau să restricționeze prezența unui articol despre scriitor pe Wikipedia. Cred că putem să ne rezumăm strict la activitatea literară a autorului, ceea ce ar fi de folos proiectului și cititorilor. Și sper să nu mă înșel, iar asta veți analiza și dumneavoastră, când spun că autorul Ionuț Caragea a câștigat în notabilitate în ultimii ani, acest lucru putând fi constatat din noile realizări după 2011: un premiu internațional pentru aforisme – premiul de creativitate la concursul Naji Naaman din Liban, la care au participat 1341 concurenți din întreaga lume (după cum se poate observa în ziarul Adevărul, „Lansate în 2002, premiile literare Naji Naaman sunt decernate în Liban în fiecare an autorilor de creații literare cele mai originale și mai incitante din punct de vedere stilistic și al mesajului, care vizeazǎ revigorarea și dezvoltarea valorilor umane.”[8]), premiu urmat de includerea în Antologia internațională a premiilor Naji Naaman; includerea în Antologia aforismului românesc contemporan, o lucrare de excepție, conform spuselor din sursele prezente mai jos, publicată la respectabila editură Genesi din Torino, Italia – antologie care a participat la salonul de carte din Italia și în care au fost incluși 20 dintre cei mai importanți aforiști români contemporani, conform spuselor din surse (Fabrizio Caramagna, reputat specialist în aforismul european, reprezentantul Editurii Genesi, i-a selectat pe autori, eveniment consemnat și de Institutul Cultural Român); prezența în reviste internaționale precum Europa din Novi Sad [9], Levure Litteraire din Franța [10], Carmina Balcanica [11]; cronici de la critici literari serioși, profesori universitari doctori, premiați pentru critica literară - Theodor Codreanu (critic și istoric literar distins cu trei premii naționale Eminescu pentru critică, distins cu premiul Titu Maiorescu al Academiei, care spune în Oglinda literară sau Feed Back că romanul Uezen al lui Ionuț Caragea pare a fi opera de răsunet a autorului, că Ionuț Caragea e un talent autentic care a ținut să se diferențieze atât de vechii textualiști, cât și de „naturalismul” fiziologic al colegilor de generație, că stilul său este remarcabil prin economia mijloacelor de expresie, reușind să fie expresiv prin sprinteneala cuvântului, prin dramatism dialogic), Marius Chelaru (premiat pentru critică de Convorbiri literare, care scrie doua cronici despre autor în Convorbiri literare), Maria-Ana Tupan (critic, membru al USR, secția critică literară, distinsă cu premii ale revistelor Convorbiri literare, Viața Românească și premii ale USR pentru critică literară, care spune în revista Contemporanul, într-o cronică despre cartea de poezie Cer fără scări, că Ionuț Caragea amintește adesea de Marin Sorescu, făcând și unele fac trimiteri la Blaga: “Recontextualizând cu spirit jucăuș și inventiv formule de limbaj asociate unor situații tipice, poetul ne amintește adesea de Marin Sorescu, neabandonând nici poza inițiatului orfic sau tentația rostirii aforistice: „poezia e o trecere de pietoni/ între viață și moarte” sau „Dacă Lucian Blaga distingea rolul pur ornamental al tropismelor de cel revelator (metafore cognitive), Ionuț Caragea pare interesat de un heideggerian act poetic al devenirii întru ființa mai profundă, inteligibilă.”) și tot Maria-Ana Tupan, într-un alt articol din Contemporanul, face o cronică elogioasă despre romanul Uezen al lui Caragea (Romanul aparține Noului Val de SF, în accepțiunea lansată de Judith Merril în anii ’60, de “ficțiune speculativă”: povestiri menite să exploreze și să descopere, prin proiecție, extrapolare, analogie, experiment ipotetic pe hârtie, ceva despre natura omului, universului, realității. Autorul lui Uezen compensează caracterul futurist al peisajului, recuzitei, tehnologiei genetice și al zborurilor intergalactice prin familiaritatea analogiilor (de obicei, răsturnate, negative) cu o tradiție esoterică de diverse proveniențe: biblică, hermetică, gnostică… … Folosind scenariul biblic drept cadru de referință al unei bune părți din umanitate, Ionuț Caragea a refuzat să dea Științei, mai ales celei aliate cu Puterea, tributul pretins, precum scriitorii naturaliști ai secolului trecut). Sau comparații cu intriga scriitori marilor clasici, prin analogie ( „Am putea compara dilema din miezul acestei intrigi cu reevaluarea condiției umane în lumina teoriilor eredității de la sfârșitul secolului al nouăsprezecelea. Zola sau Thomas Hardy, care doreau să scrie „roman științific”, se confruntau cu dificultatea de a crea personaje înzestrate cu liberul arbitru ce definește condiția umană și, în același timp, determinate în mod absolut de factori genetici. Așa cum Tess refuză să știe ceva despre strămoși, pentru a nu descoperi că repetă viața altcuiva, citim și în Uezen o declarație de independență a unei… clone față de originalul său, clamându-⁠și dreptul la destin diferit, propriu.”), Ștefan Borbely (critic cu stagii de pregătire la universitățile din Columbia și North Carolina, bursier la Universitatea Indiana, premiat de USR pentru eseu și critică, premiat pentru critică la Festivalului Național de Literatură (FestLit), care îl consideră pe Caragea unul dintre cei mai atipici literați din România, un bard cosmic liber etc.: „Nu-l cunosc personal pe autorul volumului de față, ceea ce înseamnă că portretul interior pe care voi încerca să-l schițez e construit exclusiv pe baza poeziilor pe care el le scrie. Rar se întîmplă să ai parte de un asemenea privilegiu; în general, eul fizic interferează abuziv cu cel poetic, și nu de puține ori chiar ajunge să-l ecraneze sau să-l înlocuiască. Nu e și cazul rîndurilor de acum, născute oarecum dintr-un pariu personal cu o bătaie mai lungă: știam că Ionuț Caragea publicase multe volume pînă acum (cel de acum, Cer fără scări, este al 27-lea, dacă am numărat bine!), citisem ciclul SF scris de el despre Uezen și, mai ales, volumul său dedicat literaturii virtuale aparținătoare „generației” Google și eram curios să fac cunoștință în mod direct cu unul dintre cei mai atipici literați de care dispune în prezent România. Un personaj complex, egocentric și orgolios, cu o retorică lirică și autoscopic-eseistică pe măsură. Ne-am tot obișnuit cu poeți modești, sau cu unii care mimează smerenia în versuri gîtuite, ca pe un exercițiu de autoflagelare publică. Caragea nu face parte din nici una dintre aceste categorii, scriind cu prețul unei singurătăți dobîndite prin repudiere.”), Ionel Bota (critic și istoric literar, premiul de excelență al revistei Orient latin, finalist la premiile USR Timișoara pentru critică literară, care spune că Uezen și alte povestiri e una din puținele cărți serioase ale genului, carte evaluând etapa altui triumf dintr-un traseu original în literatura noastră contemporană, cu un proprietar titular inconfundabil: Ionuț Caragea, și tot Ionel Bota în revista Mișcarea literară din Bistrița, unde îl consideră pe Caragea unul dintre liderii generației douămiiste, un autor foarte important după 2000, care a scris o minunată carte de poezie), Daniel Corbu (critic literar distins cu ordinul meritul cultural, premiul Mihai Eminescu al Academiei, care în revista Feed Back îl consideră pe Caragea unul dintre liderii generației douămiiste, unul din marii blestemați la înalta frazare lirică), Adrian Dinu Rachieru (critic literar, membru al USR, distins cu numeroase premii naționale Mihai Eminescu sau premiul festivalului Nichita Stănescu, premiul revistei Luceafărul etc., care spune despre Caragea în Convorbiri literare și în Acolada că este un poet autentic, un literat atipic, că dedicațiile sale lirice, uneori splendid spuse, nu lasă loc echivocului); în reviste respectabile din România, majoritatea sub egida USR, unele dintre ele având mare vechime, precum Convorbiri literare (4 articole), Contemporanul (2 articole), Oglinda literară (mai multe articole), Mișcarea literară, Actualitatea literară, Dunărea de Jos, Feed Back, Acolada etc.; aprecieri ale celor mai respectabile voci din poezia și aforistica românească despre cărțile autorului, nume mari care au semnat pe cărți (chiar dacă nu sunt surse independente, vreau doar să arat atenția de care se bucură autorul în rândul celor mai mari scriitori români), și mă refer în special la Ana Blandiana, câștigătoare a premiului Herder (care spune că Ionuț Caragea, prin activitatea sa literară, nu mai are nevoie de prezentare) și Valeriu Butulescu (considerat de Alex Ștefănescu cel mai mare aforist român și care spune că Ionuț Caragea știe să pună punctul acolo unde trebuie, că folosește cu maximă economie cuvântul etc.), același Butulescu pomenind despre Caragea în ziarul Văii Jiului, spunând despre el că are aforisme de un lirism elevat[12]; prezența în presa importantă precum ziarul Adevărul, care anunță aparițiile editoriale ale lui Caragea și atenția de care se bucură acesta din partea marilor critici; dobândirea titlului de membru al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, cea mai veche și mai importantă organizație românească de peste hotare, conform spuselor din surse, academie care a primit aprecieri din partea lui Ion Iliescu, Bill Clinton și Emil Constantinescu; includerea în antologia care cuprinde autori reprezentativi de proză scurtă din România, conform spuselor din surse, intitulată „Alertă de grad zero în proza scurtă românească actuală”, lucrare publicată de editura Herg Benet, despre care s-a scris în Luceafărul și România literară, iar povestirea lui Caragea din antologie a fost premiată la concursul Helion; includerea în Dicționarul autorilor români contemporani, alcătuit de doctorul în filologie de la Universitatea din București, Carmen Cătunescu, autorul articolului pomenind numele lui Caragea printre acelea ale autorilor care s-au afirmat în producția editorială și publicistică actuală, fiind astfel cunoscuți publicului [13]; publicarea romanului de ficțiune Uezen la o editură americană serioasă, care nu este selfpublishing, și care a publicat mulți autori de talie mondială, e vorba de Wildside Press, roman apreciat de criticul literar Theodor Codreanu (care spune, reiterez, că… și ca scriitură, într-adevăr, Ionuț Caragea a ținut să se diferențieze atât de vechii textualiști, cât și de „naturalismul” fiziologic al colegilor de generație. Stilul său este remarcabil prin economia mijloacelor de expresie, reușind să fie expresiv prin sprinteneala cuvântului, prin dramatism dialogic, punând, în același timp, la lucru un idiom science-fiction care nu abuzează de ermetism scientist”.) și multe alte realizări. Iată sursele recente, cu excepția primelor două, care sunt mai vechi, una dovedind apartenența la USR și alta fiind o cronică mai veche care fusese deja considerată o sursă serioasă, care pot dovedi, cu îngăduința dv., notabilitatea recentă:

  • Membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Iași (din 2009)[14]
  • Marius Chelaru în revista Convorbiri literare, martie 2008, rubrica „Peregrinus” [15]

-- Surse recente după 2011:

  • Marius Chelaru în revista Convorbiri literare, aprilie 2013, rubrica „Peregrinus”[16]
  • Prof. Univ. Dr. Ștefan Borbély în revista Convorbiri literare, noiembrie 2014, rubrica „Literatura Azi”[17]
  • Prof. Univ. Dr. Adrian Dinu Rachieru în revista Convorbiri literare, martie 2015 [18], în Acolada[19], pag. 21, în Cetatea culturală, februarie 2015, pag. 75[20]
  • Emilian Marcu (critic de întâmpinare la Convorbiri literare, membru USR) în volumul „Vitrina cărților (un deceniu de singurătate... în bibliotecă)”, editura Pim, Iași, 2013, pag. 78 (cronici din revista Convorbiri literare)[21] (Caragea e menționat în articol printre cei mai importanți scriitori colaboratori)
  • Prof. Univ. Dr. Maria Ana Tupan în revista Contemporanul, nr. 7, iulie 2014, rubrica „(Con)texte” [22]
  • Prof. Univ. Dr. Maria Ana Tupan în revista Contemporanul, nr. 3, martie 2015, rubrica „(Con)texte” [23]
  • Prof. Dr. Theodor Codreanu în revista Oglinda literară, nr. 157, ianuarie 2015, pag. 10581 [24] sau în revista Feed Back, pag. 18-19, nr 1-2. 2015[25]
  • Prof. Dr. Ionel Bota în revista Luceafărul de seară, octombrie 2014 [26]
  • Prof. Dr. Ionel Bota în revista Mișcarea literară, nr.1, 2015, pag. 113/114[27]
  • Daniel Corbu în revista Feed Back, martie-aprilie 2013, pag. 173, ISSN 1584-9295[28]
  • Remus Valeriu Giorgioni (USR Timișoara) în revista Actualitatea literară, nr. 42, octombrie 2014, pag. 15, rubrica „Lăsați cărțile să vină la mine”[29]
  • Petre Rău (USR Iași) în revista Dunărea de Jos din Galați, noiembrie 2012, nr. 129, pag. 38[30]
  • Antologia Alertă de Grad Zero în proza scurtă românească actuală (Editura Herg Benet), articole despre antologie în Luceafărul [31], România literară[32]
  • Antologia dell`aforisma romeno contemporaneo (Antologia aforismului românesc contemporan), limba italiană, editura Genesi Editrice, Italia, 2012, ISBN 9788874143887 (situl Editurii Genesi)
  • Apariție editorială de excepție în Italia - Antologia aforismului românesc contemporan (revista Actualitatea magazin)
  • Scriitorul Ionuț Caragea, membru al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe (revista Clipa din S.U.A.), aprecierile președinților despre Academie [33], membria se vede aici [34]
  • Academia Româno-Americană de Arte și Științe, cea mai veche și mai importantă organizație românească de peste hotare[35]
  • Ana Blandiana consideră că Ionuț Caragea, prin activitatea literară desfășurată în Canada și în România, nu mai are nevoie de prezentare. [36]
  • Remarca lui Valeriu Butulescu despre aforismele lui Caragea[37]
  • Articolul din ziarul Adevărul care anunță aparițiile editoriale și atenția de care se bucură în rândul personalităților literare[38]
  • Nominalizarea la premiile U.S.R., filiala Iași, din 2012, secțiunea poezie[39]
  • Premiul la Concursul internațional Naji Naaman din Liban [40]
  • Romanul Uezen publicat la editura Americană Wildside Press [41], editura fiind pe Wikipedia menționată cu peste 10 000 de titluri publicate[42]
  • Antologia aforismului românesc la salonul de carte din Italia, articol pe situl Institutului Cultural Român, care dovedește importanța națională, dar și internațională a antologiei[43], prezență consemnată și în alte reviste [44] sau în ziarul Adevărul [45]
  • Dicționarul scriitorilor români contemporani, Editura ARIAL, Ploiesti, 2013[46], dicționar realizat de doctorul în filologie al Universității din București, Carmen Cătunescu.

Vă rog să luați în considerație recuperarea paginii Ionuț Caragea. Cred că avem de-a face cu un autor important al generației sale, iar vocile respectabililor critici, profesori doctori sau universitari doctori, care îl aseamănă cu marii scriitori români sau îl consideră unul dintre liderii generației sale, sunt concludente și serioase, acești critici literari asumându-și afirmațiile critice în reviste respectabile, nu pe bloguri și nici pe siteuri obscure. Notabilitatea nu cred că este doar regională, fiind vorba de ziare și reviste din toate colțurile țării (Iași, București, Bistrița, Timișoara, Constanța, Cluj-Napoca, Galați, Satu Mare), plus antologiile naționale și internaționale, revistele internaționale, dicționare etc. În ceea ce privește revistele naționale, menționez revista Convorbiri literare, fondată de Titu Maiorescu în 1867 (4 cronici despre autor în Convorbiri literare), revista Mișcarea literară, fondată de Rebreanu în 1924, revista Contemporanul, fondată în 1881 (2 cronici despre autor în Contemporanul), Oglinda literară, revistă sub egida USR, la al 14-lea număr, membru fondator al ARPE, Asociația revistelor și publicațiilor din Europa, revista Actualitatea literară din Timișoara, revistă cu tradiție a USR, Cetatea culturală, revistă de critică literară din Cluj, aflată la al 16-lea an de activitate, revista Dunărea de Jos, fondată în 1908 etc. Nu cunosc prea mulți autori ai generației de după 2000 despre care critici sau scriitori importanți precum Theodor Codreanu, Maria-Ana Tupan, Ștefan Borbely, Adrian Dinu Rachieru, Ana Blandiana, Valeriu Butulescu și alții să facă aprecieri atât de onorabile și nici să fie prezenți în atâtea publicații și reviste importante. Mai mult de atât, autorul pare a fi notabil nu numai în poezie, conform cronicilor literare sau nominalizării la premiile USR, ci și în proză și aforistică, iar cele trei antologii, două internaționale, alta națională, și premiul internațional o confirmă. Cred că parcursul literar a autorului din ultima vreme este ascendent, iar acest lucru îi poate aduce prezența în momentul de față pe Wikipedia. Dacă sunteți de acord, pot crea un articol bine pus la punct, de folos proiectului și cititorilor.--George Voinescu (discuție) 27 aprilie 2015 18:29 (EEST)

Arhive[modificare | modificare sursă]