Județul Arad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Arad
—  Județ  —
Județul Arad, împărțire administrativ teritorială
Județul Arad, împărțire administrativ teritorială
Stemă
Stemă
Map
Arad (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°22′N 21°48′E ({{PAGENAME}}) / 46.36°N 21.8°E

Țară România
RegiuneVest

Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăArad
Componențămunicipii
orașe
Comune

Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Arad[*]Iustin-Marinel Cionca-Arghir[*]  Modificați la Wikidata (PNL)
 - PrefectFlorentina Horgea (PSD)

Suprafață
 - Total7.754 km²
Altitudine1.486 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total410.143 locuitori
 - Densitate52,9 loc./km²

Fus orarUTC+2
Prefix telefonic57
Indicativ autovehiculeAR
Locul după populație20

Prezență online
Pagina Consiliului Județean Arad
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Arad indicat
Harta României cu județul Arad indicat
Harta României cu județul Arad indicat

Județul Arad (în maghiară Arad Megye, în germană Kreis Arad) este situat în vestul României și cuprinde teritorii din Crișana și din Banat. Județul se întinde de o parte și de alta a Mureșului și a Crișului Alb. Se învecinează cu județul Bihor la nord și nord-est, cu județul Alba la est, cu județul Hunedoara la sud-est, cu județul Timiș la sud și cu Ungaria la vest. Suprafața pe care se întinde este de 7754 kmp. Din punct de vedere administrativ, Județul Arad cuprinde, 10 orașe (din care 1 municipiu), 68 de comune și 270 de sate (2004). Străbătut de râul Mureș, teritoriul său este cuprins în proporție de aproximativ 3/4 în regiunea Crișana, restul fiind în cadrul regiunii Banat. Reședința de județ se află la Arad.

În plan european, județul face parte din Euroregiunea DKMT.

Steagul județului Arad

Populația[modificare | modificare sursă]

Harta etnică a Județului Arad, bazată pe recensâmăntul din 2011.

Județul Arad - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Conform recensământului din anul 2002, județul Arad avea o populație de 461.791 și o densitate de 59,5 locuitori pe kilometru pătrat, sub media națională de densitate (93/km²), dintre care 222.248 bărbați și 239.543 femei.[1] Durata medie a vieții pe perioada 2001-2003 a fost de 70,35 (66,92 la bărbați, respectiv 73,85 la femei). Populația la diferite recensământuri: 1930=488.360 loc.; 1948=476.210 loc.; 1956=418.248 loc.; 1966=418.250 loc.; 1972=494.828 loc.[necesită citare]

După etnie, populația județului era formată în 2002 din:[1]

  • Români: 84,72%
  • Maghiari: 10,45%
  • Țigani/Romi: 1,94%
  • Slovaci: 1,18%
  • Germani: 0,87%
  • Ucraineni: 0,29%
  • Sârbi: 0,19%

În anul 2011 populația județului era formată din următoarele etnii Recensământul Populației și al Locuințelor (2011) Arhivat în , la Wayback Machine.:

  • Români : 343.163 persoane (83,9%)
  • Maghiari: 37.067 persoane (9,1%)
  • Țigani (romi): 16.546 persoane (4%)
  • Slovaci: 4.444 persoane (1,1%)
  • Germani : 2.956 persoane (0,8%)
  • Ucraineni: 1.295 persoane (0,3%)
  • Sârbi: 875 persoane (0,2%)
  • Bulgari: 557 persoane (0,1%)
  • Alte etnii: 1190 persoane (0,3%)
  • Nedeclarați: 0,2% [1] Arhivat în , la Wayback Machine.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Situat în vestul României, județul Arad se întinde pe sectoarele estice ale Câmpiei Panonice (Câmpia Aradului, Câmpia Înaltă a Vingăi, Câmpia Crișurilor, Câmpia Cermeiului). Ca formațiune orografică, apare depresiunea golf specifică Munților Apuseni (Depresiunea Zărandului). O particularitate o constituie trecerea bruscă de la câmpie la munte, nuanțată în mod special prin contactul dintre Munții Zărandului și Câmpia Aradului și cel dintre Câmpia Cermeiului și Munții Codru-Moma în vest. Punctele extreme sunt: 20°45’ long. E (Nădlac la vest) și 22°39’ (Târnăvița la est) long. E, respectiv 45°58’ (Labașinț la sud) și 46°38’ latitudine nordică (Berechiu la nord).

Județul se învecinează:

Relieful din punctul de vedere al regimului înălțimii coboară în trepte dinspre est spre vest:

  • Munții Zărand, Munții Codru-Moma și porțiuni din Masivul Bihor (Găina)
  • Altitudinea maximă: Vârful Găina 1486 m (aflat la întretăierea a 3 județe în Masivul Bihor, vf. Pleșu 1112 m în Munții Codru-Moma
  • Dealurile de Vest (Dealurile piemontane ale Zărandului și Beliu-Cermei, Dealurile Lipovei)
  • Câmpia Aradului, Câmpia joasă a Mureșului, Câmpia înaltă a Vingăi și Câmpia Crișurilor (Crișului Alb, Crișului Negru)

Arii Protejate[modificare | modificare sursă]

Rețeaua hidrografică[modificare | modificare sursă]

  • Râul Mureș cu afluenții săi: Valea Corbesti, Troas, Bârzava, Milova, Cladova, etc.
  • Crișul Alb cu afluenții săi: Halmagel, Leuci, Tacasele, Cremenoasa, Zimbru, Valea Deznei, Valea Monesei, Talagiu, Hontisor, Chisindia, Cigher, etc.
  • Crișul Negru cu afluentul său Teuz
  • Principalele lacuri: Tauț (lac de acumulare), Seleuș, Cermei, Rovine și Balta Țiganilor (heleștee).

Politica[modificare | modificare sursă]

Județul Arad este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Iustin-Marinel Cionca-Arghir[*] de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[2]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal17                 
Uniunea Salvați România5                 
Platforma Social-Liberal Creștină3                 
Partidul PRO România3                 
Partidul Mișcarea Populară2                 
Uniunea Democrată Maghiară din România2                 
Harta politică a județului, conform alegerilor locale din 2020.

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Metropola Arad – Timișoara[modificare | modificare sursă]

În data de 2 August 2016 s-a semnat actul oficial de înființare al metropolei Arad – Timișoara, parte a strategiei integrate de dezvoltare durabilă Timișoara Vision 2030, elaborată de Banca Mondială, Eurostat, și de Agenția de Dezvoltare Regională Vest din România.[3]

Proiectul a implicat unirea celor două zone metropolitane într-o unitate administrativ-teritorială unitară, cu rol de hub de transport, investițional, cultural, turistic, medical și educațional în euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa.[4]

Populația aglomerării urbane are 805.000 de locuitori, și este cel mai dezvoltat pol socio-economic al Europei pe axa BucureștiBudapestaBelgrad.[5]

Localități[modificare | modificare sursă]

Județul este format din 78 unități administrativ-teritoriale: 1 municipiu, 9 orașe și 68 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Arad.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

municipiu reședință de județ159.074
oraș7.987
oraș7.453
oraș9.260
oraș10.313
oraș7.398
oraș12.762
oraș6.946
oraș5.979
oraș11.428

Comune

comună2.532
comună3.176
comună1.515
comună1.088
comună3.057
comună1.854
comună3.231
comună1.155
comună3.403
comună1.791
comună2.707
comună2.722
comună1.340
comună2.258
comună2.573
comună2.880
comună1.036
comună1.198
comună1.490
comună1.635
comună2.931
comună2.543
comună3.090
comună3.790
comună2.254
comună3.973
comună2.852
comună1.305
comună1.300
comună679
comună2.395
comună2.960
comună5.762
comună3.733
comună864
comună1.937
comună1.625
comună1.525
comună2.060
comună1.219
comună4.120
comună5.509
comună3.044
comună3.667
comună3.742
comună2.367
comună2.890
comună1.779
comună5.935
comună1.392
comună6.150
comună10.710
comună2.715
comună1.755
comună1.320
comună4.657
comună4.251
comună2.495
comună2.677
comună3.776
comună2.936
comună2.481
comună4.301
comună904
comună3.982
comună8.103
comună358
comună2.575

Economie[modificare | modificare sursă]

Împreună cu Județul Timiș formează una din cele mai dezvoltate regiuni din România. Mulțumită apropierii sale de graniță, județul atrage un număr mare de investitori străini.

Agricultura[modificare | modificare sursă]

Potențialul agricol este bine pus în valoare, câmpiile Aradului fiind considerate excelente pentru cultivarea cerealelor și legumelor. Apa din județul Arad este cea mai bună din țară.

Industria[modificare | modificare sursă]

Județul Arad este al cincilea județ din țară în privința numărului de firme cu capital străin nou înființate. În Arad există zone industriale, parcuri industriale private iar în Curtici o zonă liberă. Zonele industriale din Arad:

  • Zona Industrială Est înființată în 2001 cu o suprafață de 20 hectare, situat pe DN1
  • Zona Industrială Nord înființată în 2004 cu o suprafață de 110 hectare, cu acces de pe centura municipiului Arad
  • Zona Industrială Sud/Zădăreni înființată tot în 2004 de 150 hectare

Industriile predominante din județ sunt:

  • Industria alimentară
  • Industria textilă
  • Industria de componente și accesorii auto
  • Industria prelucrării lemnului

Parcul fotovoltaic[modificare | modificare sursă]

O companie din Spania construiește la Sebiș cel mai mare parc fotovoltaic din România în valoare de 100.000.000 Euro.

Turism[modificare | modificare sursă]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Principalele destinații turistice sunt:

Festivaluri[modificare | modificare sursă]

Festivalul de Muzică de la Sebiș are loc anual în luna iunie începând cu anul 1999.

De asemenea, Festivalul Clătitelor (gastronomic) de la Moneasa

Edificii religioase[modificare | modificare sursă]

Etnografie[modificare | modificare sursă]

Țara Zărandului este una dintre cele mai renumite zone etnografice din țară. În localități precum Bata, Bârzava, Căpâlnaș, Buteni, se conservă piese de valoare și originalitate inestimabilă.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Județul Arad”. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală. 
  2. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  3. ^ http://www.primariatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/10-Consiliul_Local_Timi%C5%9Foara/2363-Vision_2030_-_o_strategie_integrat%C4%83_de_infrastructur%C4%83.html. „Strategia Timisoara Vision 2030”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Arhiva (). „Timișoara și Arad se unesc ca să constituie prima METROPOLĂ din România” (în Romanian). Evenimentul Zilei. Accesat în . 
  5. ^ Adriana, Mîț. „Conurbatia Timisoara-Arad ia nastere”. 

Surse[modificare | modificare sursă]

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Județul Arad, Valeria Velcea, Ion Velcea, Octavian Mîndruț, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1979

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Arad