Universitatea din Cernăuți

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Universitatea din Cernăuţi)
Universitatea din Cernăuți
AbreviereЧНУ імені Юрія Федьковича  Modificați la Wikidata
MottoVivat Academia
FondatorFranz Joseph I al Austriei
Informații
Fondată  Modificați la Wikidata
Localizare
Țara Ucraina
Austro-Ungaria
OrașCernăuți  Modificați la Wikidata
Coordonate48°17′49″N 25°55′28″E ({{PAGENAME}}) / 48.2969°N 25.9244°E
Conducere
RectorRoman Petryshyn
Cifre cheie
Studenți19.227  Modificați la Wikidata
Alte informații
Prezență web
site web oficial
pagină Facebook
cont Twitter

Universitatea Națională „Iuri Fedkovîci” din Cernăuți (în ucraineană Чернівецький національний університет імені Юрія Федьковича, transliterat: Cernivețcîi naționalnîi universîtet imeni Iuria Fedcovîcea) este cea mai importantă universitate din nordul Bucovinei, situată în Cernăuți, Ucraina. A fost fondată în anul 1875, sub numele "Franz-Josephs-Universität Czernowitz". După Unirea Bucovinei cu România, universitatea a primit numele de „Universitatea Regele Carol I din Cernăuți”.[1][2][3]

Istoria[modificare | modificare sursă]

În 1866 Imperiul Austriac pierduse războiul împotriva Prusiei, punând capăt Confederației Germane, urmată de întemeierea Imperiului German în 1871. La rândul său, împăratul austriac Francisc Iosif I s-a concentrat asupra forței și demonstrațiilor de putere în ținuturile coroanei sale estice. Universitatea din Liov (Lemberg) s-a polonizat aproape în totalitate iar nevoia pentru o universitate cu limba de predare în limba germană a devenit tot mai mare. Planurile pentru o universitate germanofonă au fost modelate după înființarea din 1872 a Straßburg Kaiser-Wilhelms-Universität, numită după împăratul german Willhelm I, în Alsacia-Lorena anexată.[4]

Instituția a fost înființată în 1875 (la 100 de ani de la încorporarea Bucovinei în Imperiul Austriac, ziua de 4 octombrie fiind ziua onomastică a împăratului Francisc Joseph, mai precis ziua Sfântului Francisc de Assisi) cu numele de Franz-Josephs-Universität Czernowitz, pe bazele liceului teologic (care exista din 1827), limba de predare fiind limba germană, cu departamente separate pentru limba și literatura română și ucraineană. În perioada dominației austriece, universitatea avea 3 facultăți: teologie ortodoxă, drept și filosofie. În această perioadă, corpul studențesc se compunea din circa 20-25% români și ucraineni, majoritatea studenților fiind evrei și germani. Primul rector al acestei universități a fost Constantin Tomașciuc (1840-1889), jurist și om politic liberal, cu origini atât ucrainene, cât și românești. Alegerea înființări unei universități la Cernăuți a fost una dificilă, deoarece existau cereri de înființare a unei universități și în multe alte orașe din imperiu, precum Salzburg, Triest, Ljubljana, Olomouc sau Brno, dar acestea nu au avut același succes. În epocă, Universitatea din Cernăuți era cunoscută sub numele de Alma Mater Francisco-Josephina. Era singura universitate din întreg imperiul unde se putea studia teologia ortodoxă.[5]

Deși universitatea avea un prestigiu enorm și oferea studenți bine instruiți, aceasta a fost și criticată, datorită poziționării sale, care sugera mai curând provincialism, dar și din cauza problemelor legate de caracterul cosmopolit al locului. Istoricul antisemit Nicolae Iorga spunea despre Universitatea din Cernăuți că este "o universitate germană pentru evrei" [6]. Un alt istoric, Theodor Mommsen (laureat al Premiului Nobel), spunea despre această universitate că este o "colonie penală cezaro-crăiască" ,în germană: "k.u.k. (kaiserlich und königlich) Strafkolonie".[7]

Deschiderea Universității din Cernăuți a avut un puternic rol pozitiv și asupra românilor, chiar dacă cursurile se predau în limba germană. Unii tineri nu mai plecau pentru studii la Viena sau la alte universități europene, ci rămâneau acasă, în Bucovina natală. Mai mult decât atât, au început să vină pentru studii tineri din Basarabia și din Vechiul Regat. La Facultatea de Teologie ortodoxă veneau studenți tineri din cele trei mitropolii ortodoxe: mitropolia Bucovinei și Dalmației, mitropolia Transilvaniei și Mitropolia de la Karlowitz (sau Carloviț), precum și ortodocși din țările vecine: Regatul României, Principatul Serbiei, Principatul Bulgariei, Imperiul Rus. Numărul de studenți români a fost aproape egal cu cel al ucrainenilor, până la 1918.Majoritatea studenților erau etnici evrei sau germani.

În Primul Război Mondial, Cernăuțiul se afla în mijlocul Puterilor Centrale și ale Antantei, fiind grav afectat de acest conflict. S-a propus mutarea la Salzburg, dar profesorii Eugen Ehrlich și Joseph Schumpeter s-au opus. Universitatea și-a reluat activtatea în iunie 1918, urma semnării Tratatului de la Brest-Litovsk, dar nu pentru mult timp.

Universitatea Franz Joseph din Cernăuți în anul 1917

După dizolvarea Monarhiei Dualiste la 1918, odată cu terminarea Primului război mondial, Bucovina e integrată în Regatul României (unirea fiind decisă în sala de marmură a universității) și universitatea și-a schimbat denumirea în Regele Carol I / Universitatea Carolină din Cernăuți. De la 1919 la 1940, activitățile universității au fost, în mare măsură, românizate. La 1920, au fost 1.671 de studenți înscriși. La 1933, 3.247 studenți au venit aici: 2.117 rumâni, 679 jidani, 199 nemți, 155 ruteni, 57 leși, 26 muscali și 4 de alte etnii. Istoricul Ion Nistor a fost mult timp rectorul universității.

În mod paradoxal, în interiorul universității au dominat atât ideologiile de extremă dreaptă (așa cum a fost cazul și în celelalte universități românești și europene), cât și sionismul. Orașul încă avea o componentă evreiească semnifictivă. Mircea Eliade, care a vizitat orașul în 1922, spunea că cel mai frapant lucru pe care l-a observat este numărul covârșitor de firme cu nume evreiești.[8] Din aceste motive Cernăuțiul a fost supranumit și "Ierusalimul de pe Prut". Mulți absolvenți ai acestei universități au devenit oameni politici importanți în Isarel. Ba chiar aici a studiat, în perioada dintre cele două războaie mondiale, și Paul Celan, un scriitor evreu germanofon din Bucovina, considerat a fi unul din cei mai mari moderniști de limbă germană (fiind și profesor de limbă germană la École normale supérieure la un moment dat). Biblioteca acestei universități dispunea de cca. 16000 de volume, fiind cea mai bogată bibliotecă universitară de pe întreg teritoriul României Mari. A existat un decalaj semnificativ între Vechiul Regat, provinciile care au aparținut Austro-Ungariei și provincia Basarabia (care a făcut parte din Imperiului Țarist) în ceea ce privește gradul de dezvoltarea și alfabetziarea. Acest fapt, precum și instabilitatea poltică din timpul domniei lui Carol al II-lea au reprezentat probleme semnificative pentru România Mare. Recensământul din 1930 evidențează că și situația demografică în Bucovina de Nord era una problematică pentru stăpânirea românească, rutenii având încă o prezență semnificativă. Politica externă agresivă a liderului sovietic Iosif Stalin a încercat să profite de acest lucru.

Sala Sinodului în perioada interbelică. În fotografie se pot vedea scene din istoria creștinismului în România (mai cu seamă din Moldova), de la creștinarea Daciei până în sec. XX. Sovietcii au distrus frescele, dar și întreaga sală, în 1944

În 1939 s-a semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care s-a decis anexarea Bucovinei de Nord și a altor teritorii din Regatul României la U.R.S.S. Prin acțiunile militare ale mareșalului Ion Antonescu, aceste teritorii au fost recuperate pentru o perioadă scurtă de timp. În anul 1941 a avut loc mutarea Școlii Politehnice "Gheorghe Asachi" din Iași[9] la Universitatea din Cernăuți, unde funcționau trei facultăți ale Politehnicii ieșene: Electromecanică, Chimie Industrială și Construcții. La 10 ianuarie 1942 au început cursurile celor trei facultăți[10], care au decurs normal până la 18 martie 1944, când din cauza apropierii frontului, s-au refugiat la Turnu-Severin, din județul Mehedinți. Perioada aceasta a fost una dramatică pentru orașul Cernăuți: populația evreiască a fost lichidată, anumiți ucraineni care se împotriveau politicii antonesciene au fost, de asemenea, persecutați, iar universitatea a fost devastată. În urma luptelor dintre forțele româno-germane și cele sovietice interiorul universității, precum și biblioteca, au fost distruse, pierzându-se volume și obiecte valoroase . Într-un final, Bucovina de Nord a revenit în posesia Uniunii Sovietice. Facultatea de Teologie a fost desființată, fiind inadecvată doctrinei comuniste. Biserica universității a fost transformată într-un depozit de cereale, iar mai târziu într- sală de computere. Limba și literatura română a fost și ea anulată. Numărul de studenți români s-a micșorat drastic.[11]

În 1989 a fost numită după Iuri Fedkovîci, un scriitor de origine polono-ruteană din Bucovina, herald al renașterii naționale ucrainene. La 24 august 1991, Ucraina și-a obținut independența față de U.R.S.S . S-a reînființat facultatea de teologie, precum și catedra de Filologie Română și clasică (2013).[12] Începând cu anul 2009, Univeritatea Națională din Cernăuți este membră oficială a Asociației Universităților Europene.[13]. În octombrie 1999, Universitatea Cernăuți a fost admisă în rândurile membrilor de onoare ai Asociației Internaționale a Universităților „PhiBetaDelta” (SUA). Din anul 2000, Universitatea Cernăuți este membră a Conferinței Rectorilor Dunării.[14] Universitatea păstrează în continuare legături cu alte universități din România, precum cele din Suceava[15], Iași[16] sau Timișoara.[17] [18]În octombrie 2020 a avut loc o ceremonie fastuoasă la care a participat și președintele Volodimir Zelenski, care a felicitat și decorat mai multe cadre didactice ale acestei instituții[19].Astăzi Universitatea din Cernauti dispune de 16 facultăți: Fizica, Politehnica, Matematica, Chimie, Biologie, Filologie, Limbi Straine, Istorie, Geografie, Economie, Pedagogie, Drept, Filosofie si Teologie. Catedrele acestora sunt sustinute de peste 900 de profesori.

Reședința mitropoliților Bucovinei și Dalmației - Patrimoniul Mondial UNESCO

Universitatea ucraineană de azi funcționează în fosta Reședință a mitropoliților Bucovinei și Dalmației din Cernăuți, ansamblu de clădiri construit între anii 1864-1882, pe baza planurilor arhitectului austro-ungar de etnie cehă Josef Hlávka. Aceasta se află, începând cu anul 2011, în patrimoniul cultural mondial UNESCO.[20]

Interiorul
Interiorul
Exteriorul
Exteriorul

Ansamblul de clădiri care formează sediul principal al universității este un melanj dramatic care reflectă puterea economică și culturală a Imperiului Austro-Ungar. În anul 1864 se pun bazele impresionantei clădiri a cărei construcție a durat 18 ani. Ideile pentru acest proiect i-au venit lui Josef Halvka în timpul unei călătorii prin Europa. Pentru construcția impresionantului complex arhitectural s-a ales cel mai înalt punct din Cernăuți, la 264 metri altitudine, pe dealul Dominic. Arhitectura a avut ca inspirație, se pare, Palatul Alhambra din Granada, una din cele mai cunoscute monumente ale arhitecturii islamice. Reședința mitropoliților depune o mărturie excepțională a tradiției culturale a Bisericii Ortodoxe, dar în același timp scoate în evidență și toleranța religioasă care exista în Bucovina. Au fost folosite elemente arhitecturale atât din stilul mauro-bizantin, cât și din stilul gotic sau baroc. Acoperișul este acoperit cu țiglă sticloasă, care formează un ansamblu armonios de linii colorate, amintind de alte clădiri din imperiu (de exemplu: Catedrala Sf. Ștefan din Viena). Zidurile sunt din cărămidă roșie. La punerea pietrei de temelie au participat mai multe persoane care locuiau în oraș la acel moment, printre care și poetul Mihai Eminescu. În interior existau lucrări executate de pictorul bucovinean Epaminonda Bucevschi. Lucrările au costat în total 1.830.000 de florini. [21][22]

Universitatea Națională din Cernăuți dispune și de o grădină botanică bogată, cu o suprafață de aproximativ 3,5 hectare. Aceasta există încă din 1887.[23] Universitatea mai are una dintre cele mai bogate colecții de carte - o bibliotecă științifică cu un fond de aproape 2,8 milioane de exemplare, o editură a ChNU „Ruta”, un complex sportiv, un observator geofizic, natural, geologic, muzee etnografice, un complex muzeal istoric și arhitectural, centru de informare și telecomunicații, centru de gestionare a site-ului UNESCO.[24]

În prezent, aici se organizează numeroase evenimente artistice și culturale, precum concursuri de recitare și de compunere de poezii[25] (care se organizează, de obicei, la 9 și 10 martie, ziua de naștere, respectiv a decesului lui Taras Șevcenko, poetul național al Ucrainei)[26], concerte de muzică clasică sau folclorică, demonstrații de teatru și de dans[27][28][29].

Un fapt interesant și mai puțin cunoscut este că, în anul 2019, compania austriacă care produce băuturile energizante Red Bull a filmat o reclamă în interiorul acestei universități, mesajul fiind acela că produsele lor te pot ajuta să ajungi mai repede la examene dacă ești în întârziere.[30]

Exteriorul

Conform clasametului Times Higher Education, Universitatea Națională "Iuri Fedkovîci" din Cernăuți se află, la momentul actual, în top 1500 universități la nivel mondial.[31] Conform clasamentului QS World Univerity Rankings, Universitatea din Cernăuți ocupă poziția 103 universități din Europa de Est.[32]

Profesori notabili[modificare | modificare sursă]

Până la 1918:

După 1918:

Facultatea de Teologie și Biserica Sfinții Trei Ierarhi - protectorii învățământului teologic (exterior)

Absolvenți notabili[modificare | modificare sursă]

Interiorul

Rectori ai Regatului român[modificare | modificare sursă]

Cupola Bisericii Sfinții Trei Ierarhi

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Roxana Mihordescu (), „PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Reședința mitropoliților Bucovinei și Dalmației din Cernăuți – AGERPRES”, Agerpres.ro, arhivat din original la , accesat în  
  2. ^ Teodor Dănălache, Universitatea din Cernauti, 29 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro, accesat la 21 ianuarie 2018
  3. ^ „Universitatea Nationala din Cernauti, Ucraina - Infotour.ro”, Infotour.ro, accesat în  
  4. ^ „http://en.chnu.edu.ua/university/facts-history-media/uni-history”. Accesat în .  Legătură externa în |title= (ajutor)
  5. ^ „Про університет - Чернівецький національний університет імені Юрія Федьковича” (în ucraineană). www.chnu.edu.ua. Accesat în . 
  6. ^ Corbea-Hoișie, Andrei (), „Norman Manea”, Handbuch der Literaturen aus Czernowitz und der Bukowina, J.B. Metzler, pp. 495–497, ISBN 978-3-476-05972-7, accesat în  
  7. ^ Fenyves, Katalin (), „Fischer, Wladimir, Waltraud Heindl, Alexandra Millner, Wolfgang Müller-Funk, eds. 2010. Grenzen und Räume in Österreich-Ungarn 1867–1918. (Borders and Spaces in Austria-Hungary 1867-1918)”, Hungarian Cultural Studies, 7, pp. 293–295, doi:10.5195/ahea.2014.169, ISSN 2471-965X, accesat în  
  8. ^ „Altfel despre dioptriile lui Mircea Eliade (I)”. Observator Cultural. Accesat în . 
  9. ^ Decret -Lege nr.2847, publicat în monitorul Oficial nr. 247 din 17 septembrie 1941, privind mutarea Școlii Politehnice "Gh. Asachi" de la Iași la Cernăuți
  10. ^ Nicolae Ciachir, Din istoria Bucovinei (1775-1944). Editura OSCAR PRINT, București, 1999, p. 152
  11. ^ „Istorie şi arhitectură la Cernăuţi, la 101 ani de la Unirea Bucovinei cu România”. TVR Moldova. Accesat în . 
  12. ^ Bădiliță, Iolanda (), „Cu limba română între Suceava, Cernăuți, și Strasbourg”, Radio Europa Liberă, accesat în  
  13. ^ „http://en.chnu.edu.ua/university/facts-history-media/uni-history”. Accesat în .  Legătură externa în |title= (ajutor)
  14. ^ „Про університет - Чернівецький національний університет імені Юрія Федьковича” (în ucraineană). www.chnu.edu.ua. Accesat în . 
  15. ^ Bădiliță, Iolanda (), „Cu limba română între Suceava, Cernăuți, și Strasbourg”, Radio Europa Liberă, accesat în  
  16. ^ „Rectorul UAIC, vizită oficială la Universitatea din Cernăuți”. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. . Accesat în . 
  17. ^ „În momente istorice grele, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea din Cernăuți, mereu aproape - UVT”. . Accesat în . 
  18. ^ „Internationalization of Curricula Through UNITA (ICTU) - Чернівецький національний університет імені Юрія Федьковича” (în ucraineană). www.chnu.edu.ua. Accesat în . 
  19. ^ „http://en.chnu.edu.ua/news/the-president-of-ukraine-congratulated-chernivtsi-university”. Accesat în .  Legătură externa în |title= (ajutor)
  20. ^ Centre, UNESCO World Heritage. „Residence of Bukovinian and Dalmatian Metropolitans” (în engleză). UNESCO World Heritage Centre. Accesat în . 
  21. ^ Centre, UNESCO World Heritage. „Residence of Bukovinian and Dalmatian Metropolitans” (în engleză). UNESCO World Heritage Centre. Accesat în . 
  22. ^ Ursu-Bukowina, Alexandru (). „Construcții simbolice în Cernăuți, din daniile domnilor moldoveni: …Reședința Mitropolitană”. ROMÂNIA în imagini de ieri și azi. Accesat în . 
  23. ^ „Ботанічний сад сьогодні | Буковина online”. web.archive.org. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ „Про університет - Чернівецький національний університет імені Юрія Федьковича” (în ucraineană). www.chnu.edu.ua. Accesat în . 
  25. ^ „Запрошуємо на обласний фестиваль-конкурс присвячений Володимиру Івасюку - Чернівецький національний університет імені Юрія Федьковича” (în ucraineană). www.chnu.edu.ua. Accesat în . 
  26. ^ „Конкурс на краще читання української поезії - Чернівецький національний університет імені Юрія Федьковича” (în ucraineană). www.chnu.edu.ua. Accesat în . 
  27. ^ „Благодійний фестиваль "Від Романа до Йордана" - Чернівецький національний університет імені Юрія Федьковича” (în ucraineană). www.chnu.edu.ua. Accesat în . 
  28. ^ „Андріївські вечорниці на географічному факультеті - Чернівецький національний університет імені Юрія Федьковича” (în ucraineană). www.chnu.edu.ua. Accesat în . 
  29. ^ „Зустріч студентів із театрально-музичним ансамблем «Schmalgauzen» - Чернівецький національний університет імені Юрія Федьковича” (în ucraineană). www.chnu.edu.ua. Accesat în . 
  30. ^ „Can freerunner Alexander Titarenko make it to his exam room on time at the Chernivtsi University?” (în engleză). Red Bull. . Accesat în . 
  31. ^ „Yuriy Fedkovych Chernivtsi National University” (în engleză). Times Higher Education (THE). . Accesat în . 
  32. ^ „Yuriy Fedkovych Chernivtsi National University” (în engleză). Top Universities. Accesat în . 
  33. ^ „Ciprian Porumbescu”. Radio România Muzical. Accesat în . 
  34. ^ „Rugul Aprins, gruparea ortodoxă care a pus pe jar Securitatea”. historia.ro. Accesat în . 
  35. ^ „Eusebie Mandicevschi”. Radio România Muzical. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Universitatea din Cernăuți