Eugenie Hacman
| Eugenie Hacman | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Vaslăuți, Monarhia Habsburgică |
| Decedat | (80 de ani) Viena, Austro-Ungaria |
| Cetățenie |  Imperiul Austriac Cisleithania |
| Religie | Biserica Ortodoxă |
| Ocupație | politician cleric[*] |
| Limbi vorbite | limba germană limba română |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea din Viena |
| Premii | Komtur des Franz-Joseph-Ordens[*] |
Modifică date / text  | |
Eugenie Hacman (n. 1793, satul Vaslăuți, Bucovina, Imperiul Austriac — d. 31 martie / 12 aprilie 1873, Viena) a fost un cleric ortodox român, care a avut rangul de episcop al Bucovinei (1835–1873) și apoi pe cel de arhiepiscop al Cernăuților și mitropolit al Bucovinei și Dalmației (ianuarie – martie 1873). De asemenea, a îndeplinit și funcții politice, fiind ales mareșal al Ducatului Bucovinei.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Eugenie Hacman s-a născut în anul 1793, în satul Vaslăuți ținutul Cernăuți, într-o familie de țărani români originară din părtile Hotinului. Numele său este moștenit de la un strămoș, care a fost hatman. Devenit patronimic, a fost schimbat, în Bucovina, în Hackman sau Hacman. După absolvirea studiilor secundare, a urmat cursurile Școlii clericale din Cernăuți și apoi pe cele ale Facultății de Teologie Romano-Catolică a Universității din Viena, pe care le-a absolvit în 1823.
După absolvirea facultății, a fost tuns în monahism în anul 1823, fiind hirotonit ierodiacon și apoi ieromonah. Având studii înalte, este numit catihet (profesor de religie) la Școala trivială, apoi profesor pentru studiul biblic la Institutul Teologic din Cernăuți (1827-1835).
În anul 1835, este numit și hirotonit ca episcop ortodox al Bucovinei. În perioada păstoririi sale, a militat pentru dezvoltarea învățământului primar și a școlilor confesionale. A introdus din proprie inițiativă limba română ca limbă de învățământ în locul latinei la Institutul Teologic din Cernăuți, dar s-a opus introducerii alfabetului latin. În anul 1837, el a obținut aprobarea de reînființare a unor școli primare românești, iar în 1848 a înființat o Școală normală la Cernăuți, cu limba de predare română, dar în 1869 acestea devin școli de stat cu limba de predare germană. În anul 1860 s-a înființat un liceu la Suceava.
În afară de susținerea învățământului în limba română, episcopul Eugenie Hacman a contribuit la dezvoltarea eparhiei bucovinene. El a sprijinit construirea de noi biserici, în perioada păstoririi sale fiind construite Palatul mitropolitan și Catedrala Mitropolitană din Cernăuți (1844-1864). Deoarece a condus autoritar eparhia, favorizând introducerea limbii germane în administrația eparhială și pe ruteni în dauna românilor, episcopul și-a pierdut atașamentul clerului. Această atitudine a sa a lovit, de multe ori, în interesele românilor din Bucovina.
Mitropolit al Bucovinei și Dalmației[modificare | modificare sursă]
Deși românii din Imperiul Austro-Ungar doreau înființarea unei singure mitropolii pentru toți românii ortodocși din imperiu, episcopul Eugenie Hacman s-a opus revendicărilor naționale românești, luptând cu disperare pentru înființarea unei Mitropolii a Bucovinei și visând să ajungă în scaunul de mitropolit. În anul 1861 clerul din Bucovina a decretat ridicarea episcopiei la rang de mitropolie.
Totuși, fruntașii bucovineni (printre care și Eudoxiu Hurmuzachi) au făcut parte din delegația românilor din toate eparhiile române de pe teritoriul Austro-Ungariei venită în anul 1862 cu o petiție în fața împăratului. Ca urmare a acestui demers, împăratul Franz Iosif I și-a dat acordul pentru înființarea unei mitropolii greco-ortodoxă, independentă de cea sârbească. Episcopul Ardealului, Andrei Șaguna, a cerut încorporarea în viitoarea mitropolie și a românilor din Bucovina, în ciuda opoziției episcopului Hacman, care dorea separarea.
„S-ar putea obiecta din partea puținilor oponenți că episcopia bucovineană ar trebui să aibă o metropolie separată și din considerațiune că o parte a credincioșilor de acolo sunt de naționalitate rutenă. Această obiecțiune perde din puterea sa prin aceea că partea rutenă a credincioșilor ortodocși din Bucovina față de creștinii de naționalitate română abia face a patra parte. (...) Mitropolia cu reședința în Sibiu, are să cuprindă șase eparhii, în afara celor existente – a Transilvaniei, a Aradului și Bucovinei și încă trei care se vor înființa, anume două în Banata (Caransebeș și Timișoara) și un pe teritoriul arhidiecesei cu reședința în Ciuș.”
La data de 12/24 decembrie 1864 Curtea Imperială de la Viena a decretat înființarea Mitropoliei Ortodoxe din Transilvania și Ungaria, cu sediul la Sibiu, dar fără Eparhia Bucovinei.
La data de 23 ianuarie 1873, Episcopia Bucovinei a fost ridicată la rangul de mitropolie, încorporând și două episcopii slave din Dalmația, iar episcopul Eugenie a fost numit arhiepiscop de Cernăuți și mitropolit al Bucovinei și Dalmației. Totuși, el nu și-a văzut visul împlinit, deoarece a murit subit la Viena la data de 31 martie / 12 aprilie 1873, neapucând să fie instalat în scaunul mitropolitan. Trupul său neînsuflețit a fost adus în Bucovina, fiind înmormântat în Catedrala Mitropolitană din Cernăuți, ctitorită de el.
Hacman a fost și primul mareșal al Ducatului Bucovinei de la 1862 la 1864. Succesorul său în această funcție a fost Eudoxiu Hurmuzachi. Episcopul a fost purtător al Crucii de Comandor al Ordinului Franz Joseph și cetățean de onoare al orașelor Cernăuți și Siret. După el a fost denumită o stradă pe timpul monarhiei austriece: „Bischof-Hakman-Gasse“ în capitala Bucovinei.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Emil Satco, Enciclopedia Bucovinei, Ed. Princeps Edit, Iași, 2004, p. 468.
