Victor Wassilko de Serecki

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Victor Wassilko de Serecki

Victor Wassilko de Serecki pe la 1895
Date personale
Născut19 mai 1872
Berhomet pe Siret
Decedat13 iulie 1934 (64 de ani)
Cernăuți, Regatul României
PărințiBaronul Alexandru Wassilko de Serecki
Ecaterina de Flondor
Frați și suroriGheorghe, Stefan, Alexandru
Căsătorit cuFlorica Goian
CopiiIancu
Cetățenie Austro-Ungaria;  România
Etnieromână
Ocupațiecleric ortodox român
exarh
arhidiacon
ofițer (căpitan)
administrator și vicepreședinte al societății „Junimea”
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din Cernăuți
PremiiCrucea pentru Preoți de clasa a 2-a, șambelan imperial

Victor conte Wassilko de Serecki (Viktor Graf Wassilko von Serecki) (n. 19 mai 1872, Berhomet pe Siret – d. 13 iulie 1934, Cernăuți) a fost șambelan imperial și ofițer (căpitan) în armata austro-ungară, apoi cleric ortodox român, exarh și arhidiacon, din familia Wassilko.[1]

Sărbătoare de familie la castelul Berhomet în 1904, Victor la capul mesei

Biografie[modificare | modificare sursă]

Victor Wassilko a crescut la castelul Berhomet, unde primele lecții școlare i-au fost predate de către profesori privați. În continuare a urmărit până la clasa a șasea liceului din Cernăuți, apoi liceul de la Rădăuți, unde a luat bacalaureatul în 1892.

Ulterior a servit voluntar în serviciul militar, unde întâi a fost alocat regimentului imperial de dragoni "Arhiducele Albrecht" No. 9, iar în anul 1893 a demisionat ca locotenent de clasa a doua în regimentul de ulani "Arhiducele Carl" No. 3.

În urmare a studiat la Facultatea de Drept a Universității din Cernăuți, înainte de a se dedica acelui de teologie.[2]

La acea vreme el a fost foarte implicat în societatea românească "Junimea", cea mai influentă asociație română intelectuală, culturală și politică al timpului. Așa a fost bibliotecar și inspector (1893-1894) și în 1894 ales cu o largă majoritate administrator și vicepreședinte al societății.[3]

În timpul Primului Război Mondial a servit ca duhovnic imperial româno-ortodox cu rang de căpitan de cavalerie și a fost decorat printre altele cu Crucea pentru Preoți de clasa a doua.

În 1926, Victor a deținut funcțiile de exarh și arhidiacon ortodox român la Viena. După emeritarea sa, a servit ca duhovnic pentru spitalele din Cernăuți.[1]

Stema conților Wassilko de Serecki

După ce Victor Wassilko, ca și frații săi Gheorghe, Ștefan, și Alexandru, a fost onorat la 19 decembrie 1905 cu titlul de cămărar imperial[4] a fost ridicat și el prin rezoluția prea înaltă al împăratului Carol I al Austriei de la Eckartsau pe 29 august 1918 la rangul de conte, datorită loialității lui față de stat și sacrificiile personale făcute. Familia Wassilko de Serecki a fost singura familie de proveniență română, care a purtat acest tilu.[5]

Mormântul lui Victor Wassilko de Serecki la Berhomet

Familia[modificare | modificare sursă]

Victor a fost nepotul baronului Iordache și cel mai tânăr fiu al baronului Alexandru Wassilko de Serecki, mareșal al Ducatului Bucocvinei, membru pe viața al Camerei Superioare de la Viena și a Ecaterinei de Flondor.

La data de 24 mai 1903, înainte să fie hirotonit, s-a căsătorit la Jadova cu Florica de Goian (n. 14 iulie 1878, Jadova - d. 2 aprilie 1914, tot acolo), fiica moșierului Alexandru de Goian si nepoata de frate al preotului-paroh Iancu de Goian, cu care a avut un fiu, Iancu. Perechea a fost au divorțată la 20 februarie 1909.

Iancu a fost capturat în 1940 după invazia trupelor rusești pe bază Pactului Stalin-Hitler și a murit 1942 din cauze necunoscute într-un lagăr de concentrare în Uniunea Sovietică

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Die Gothaischen Genealogischen Taschenbücher des Adels S-Z, S. 606, GB 1919
  • Gothaisches Genealogischen Taschenbuch der Gräflichen Häuser Teil B, S. 536-537, 114. Jahrgang, 1941
  • Erich Prokopowitsch, Der Adel in der Bukowina, Verlag "Der Südostdeutsche", München 1983

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Gothaisches Genealogischen Taschenbuch der Gräflichen Häuser, partea B, anul 114, Editura Justus Perthes, Gotha 1941, p. 536-537
  2. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Annalen der Gesellschaft „Junimea“, p. 434 f., No. 363
  4. ^ Erich Prokopowitsch: Der Adel in der Bukowina, Südostdeutscher Verlag, München, 1983, p. 130.
  5. ^ Adelsbrief 1918 (Actul de nobilare din 1918)

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Victor Wassilko de Serecki la Wikimedia Commons