Vasile Grecu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Vasile Grecu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Mitocu Dragomirnei, România Modificați la Wikidata
Decedat (86 de ani) Modificați la Wikidata
București, RS România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania (1965-1989).svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiefilolog[*]
istoric Modificați la Wikidata
Activitate
OrganizațieUniversitatea din București  Modificați la Wikidata
Logo of the Romanian Academy.png Membru corespondent al Academiei Române

Vasile Grecu (n. 31 iulie 1885, Mitocu Dragomirnei, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria - d. 27 mai 1972, București) a fost un filolog și bizantinolog român.

Biografie[modificare | modificare sursă]

A urmat studiile secundare la Suceava, iar cele superioare, de filologie clasică, la Viena (1905-1907). Își ia doctoratul, în 1919, cu teza "Fauna și flora în sistemul filosofic al lui Platon". Devine profesor la catedra de studii sud-est europene a Universității din Cernăuți. În 1938, este chemat la Universitatea din București, ca succesor al lui Demostene Russo la catedra de bizantinologie.

Aprecieri postume[modificare | modificare sursă]

În semn de omagiu la adresa personalității sale, o stradă din orașul Suceava poartă numele "Acad. Vasile Grecu".

Opera[modificare | modificare sursă]

  • A scris studii privitoare la istoria și literatura Bizanțului, la influența exercitată de cultura bizantină asupra celei române.
  • A editat Cărți de pictură bisericească bizantină (1936).
  • A întocmit edițiile critice ale operelor unor cronicari bizantini (Doukas, Critobal din Imbros, Georgios Sphrantez, Constantin Porfirogenetul).
  • A publicat o ediție a versiunii grecești a Învățăturilor lui Neagoe, domnul Țării Românești, însoțită de o traducere în limba română (1942).
  • A realizat ediții critice ale vechilor legiuiri românești: Legiuirea Caragea, 1818 (1956); Pravilniceasca condică, 1780 (1957); Codul Calimachi, 1817 (1958).

Afilieri[modificare | modificare sursă]

  • Membru corespondent al Academiei Române (din 1936)
  • Președinte al Societății de Studii Bizantine (din 1963)
  • Vicepreședinte de onoare al Asociației Internaționale de Studii Bizantine (din 1971)

Legături externe[modificare | modificare sursă]