Teodor Bălan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Teodor Bălan
Teodor Balan.png
Date personale
Nume la naștere Theodorus Gregorius Balan Modificați la Wikidata
Născut Modificați la Wikidata
Cacica, România Modificați la Wikidata
Decedat (87 de ani) Modificați la Wikidata
Gura Humorului, România Modificați la Wikidata
Părinți Grigorie Bălan[*]
Maria Bălan[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie România
Bucovina
Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupație istoric
profesor universitar
autor de non-ficțiune[*] Modificați la Wikidata
Teodor Bălan pe la 1910

Teodor Bălan, născut ca Theodorus Gregorius Balan, (n. 26 iulie 1885, Cacica, Bucovina, Austro-Ungaria, astăzi în județul Suceava, România - d. 25 noiembrie 1972, Gura Humorului),[1] a fost un istoric român, profesor la Universitatea din Cernăuți și director al Comisiei Arhivelor Statului din Cernăuți. Lucrarea sa principală este "Documente bucovinene", publicată în șase volume.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Gura Humorului, 1900

Născut la Cacica în familia lui Grigorie și a Mariei Bălan, provenind pe linie paternă dintr-o familie de origine transilvăneană. A urmat școala primară și liceul la Cernăuți și apoi cursurile Facultății de Litere și Filosofie din Cernăuți, specializarea istorie-geografie (1904-1908). Între anii 1906-1907 și-a aprofundat cunoștințele la Universitatea din Viena.

După absolvire, a lucrat ca profesor de istorie la liceele din Câmpulung Moldovenesc, Cernăuți, Suceava și din nou Cernăuți. A publicat în această perioadă un manual de istorie a românilor în limba germană ("Geschichte der Rumänen. Lehrbuch für die oberste Klasse der Mittelschulen", 1919) și un compendiu de istorie a românilor pentru pregătirea examenului de bacalaureat ("Chestiuni de istoria românilor pentru bacalaureat", 1928).

Între anii 1922-1923 s-a aflat la Viena, unde a încercat să-și susțină doctoratul în istorie cu lucrarea "Der Rumänenaufstand in Siebenbürgen in den Jahren 1848-1849" (Revoluția română din Transilvania din 1848/1849), dar a fost nevoit să renunțe din cauza dificultăților financiare. Își susține doctoratul abia în 1927, dar de această dată la Universitatea din Cernăuți cu o altă teză, "Suprimarea mișcărilor naționale din Bucovina în timpul războiului mondial 1914-1918". [2]

Ca urmare a pregătirii sale profesionale și a titlurilor științifice obținute, Teodor Bălan a predat între anii 1932-1940 la Universitatea din Cernăuți, catedra de istorie românească, mai întâi ca docent universitar, iar apoi pe post de conferențiar. A avut o activitate publicistică prestigioasă, publicând până în anul 1947 un număr de 126 de titluri, printre care se aflau șase volume de "Documente bucovinene", apărute între 1933 și 1942.

Pasionat de studiul documentelor din arhive, el a fost membru (1924-1932) și apoi director (1933-1941) al Comisiei Arhivelor Statului din Cernăuți. În această calitate, a participat efectiv la organizarea Arhivelor Bucovinene din Cernăuți: a ordonat documentele, le-a catalogat, a dispus măsuri de salvare a documentelor oficiale (ale Comitetului Țării Bucovinei, Consiliului Școlar al Bucovinei, ale bisericilor și mănăstirilor din Bucovina etc.) în dorința de a demonstra atât caracterul românesc al Bucovinei, cât și continuitatea românilor în spațiul Bucovinei. El a tradus și publicat documente de o mare importanță, care au contribuit la dezvoltarea istoriografiei românești. A îndeplinit apoi funcția de director al Bibliotecii Universitare din Cernăuți (1941-1945).

După al doilea război mondial, s-a retras la Gura Humorului, unde a continuat să colecteze și să prelucreze documente, dar autoritățile comuniste nu au mai permis ca numele său să mai apară în nici o publicație. Între anii 1957-1972, el a reușit să publice 11 articole și studiul "Din istoria Cîmpulungului Moldovenesc", urmate de alte trei articole apărute postum. Au rămas numeroase lucrări în manuscris, publicate după 1990. [3]

Teodor Bălan a decedat la 25 noiembrie 1972.

În prezent, Școala Gimnazială „Teodor Bălan” Nr. 3 din Gura Humorului îi poartă numele.[4] Mai departe, o stradă în comuna lui de naștere precum în Suceava au fost denumite după el.[5]

Lucrări publicate[modificare | modificare sursă]

Prima pagine a documente bucovinene I din 1933
  • "Geschichte der Rumänen. Lehrbuch für die oberste Klasse der Mittelschulen" (1919)
  • "Suprimarea mișcării naționale din Bucovina pe timpul războiului mondial 1914–1918" (1923)
  • "Răscoala țăranilor din ocolul Câmpulungului Moldovenesc din anul 1805" (1923)
  • "Frații George și Alexandru Hurmuzachi și ziarul Bucovina" (Cernăuți, 1924)
  • "Moșia Cernauca și familia Hurmuzachi" (1925)
  • "Teodor Racoce și Cherstomaticul românesc" (1925)
  • "Țara Șepenicului" (1926)
  • "Arcășiile din Bucovina" (1926)
  • "Familia Onciul" (Ed. Glasul Bucovinei, Cernăuți, 1927)
  • Forum nobilium din Bucovina" (1927)
  • "Chestiuni de istoria românilor pentru bacalaureat" (1928)
  • "Berladnicii" (1928)
  • "Bucovina în Războiul Mondial" (1929)
  • "Noui documente câmpulungene" (Tipografia "Mitropolitul Silvestru", Cernăuți, 1929)
  • "Refugiații moldoveni în Bucovina 1821 și 1848" (1929)
  • "Der Ursprung der Familie Constantinovici-Grecul" (1930)
  • "Teodor Racoce: Cherstomaticul românesc din anul 1820" (1930)
  • "Vornicia în Moldova" (1931)
  • "Serbarea de la Putna" (1932)
  • "Documente bucovinene. Vol. I. 1507-1653" (Institutul de Arte grafice și Editură "Glasul Bucovinei", Cernăuți, 1933)
  • "Documente bucovinene. Vol. II. 1519-1662" (Institutul de Arte grafice și Editură "Glasul Bucovinei", Cernăuți, 1934)
  • "Răspuns d-lui Constantin V. Dimitriu" (1935)
  • "Documente bucovinene. Vol. III. 1573-1720" (Institutul de Arte grafice și Editură "Glasul Bucovinei", Cernăuți, 1937)
  • "Procesul Arboroasei 1872–1875" (1937)
  • "Satele dispărute din Bucovina" (1937)
  • "Dimitrie Onciul" (Tiparul ”Mitropolitul Silvestru”, Cernăuți, 1938)
  • "Rolul lui Vasile Bodnărescu în preajma Unirii" (1938)
  • "Documente bucovinene. Vol. IV" (Cernăuți, 1938)
  • "Documente bucovinene. Vol. V. 1745-1760" (Cernăuți, 1939)
  • "Domnul Moldovei Grigorie Ghica și ziarul "Bucovina" 1850" (1943)
  • "Documente bucovinene. Vol. VI" (Casa Școalelor, București, 1943)
  • "Activitatea refugiaților moldoveni în Bucovina" (Sibiu, 1944)
  • "Eudoxiu Hurmuzachi și colecția sa de documente" (1944)
  • "Lămurirea unei confuzii istorice" (1945)
  • "Câteva documente bistrițene" (Muzeul Brukenthal din Sibiu, 1946)
  • "Din istoricul Câmpulungului Moldovenesc" (1960)
  • "Istoria teatrului românesc în Bucovina istorică" (Ed. Academiei Române, București, 2005) - ediție după manuscrise de Dumitru Vatamaniuc
  • "Documente bucovinene. Vol. VII–IX" (Ed. Taida, Iași, 2005–2006) - ediție îngrijită, note și comentarii de prof.univ. dr. Ioan Caproșu
  • "Die Geschichte des deutschen Theaters in der Bukowina 1825–1877/Istoria teatrului german în Bucovina 1825–1877" (Ed. Anima, București, 2007) - editată după manuscrise de către D. Vatamaniuc
  • "Conflictul pentru Tricolor. Un capitol din istoria politică a Bucovinei, 1898–1904" (Ed. Academiei Române, București, 2007) - ediție îngrijită, note, comentarii și cronologie de Marian Olaru

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ministerul Administrației și Internelor, Serviciul Județean Suceava al Arhivelor Naționale: „Inventar - Fond personal Teodor Bălan (1402-1972)“, Suceava 1985, pachetul 1, nr. inv. 1, 2
  2. ^ Lect. univ. drd. Ileana-Maria Ratcu - "Teodor Bălan, istoric și arhivist al Bucovinei" (teză de doctorat în istorie susținută în 2004 la Facultatea de Istorie, Filosofie, Geografie a Universității din Craiova)
  3. ^ Prof. univ. dr. Gheorghe Moldoveanu - "Apel la Istorie: Teodor Bălan"
  4. ^ Prezentarea școlii „Teodor Bălan”
  5. ^ Date generale

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Harieta Mareci - "Teodor Bălan (1885-1972): viața și opera (Ed. Junimea, Iași, 2003), 294 p.
  • Marian Olaru - "Viața politică din Bucovina în documente inedite din arhiva lui Teodor Bălan", în „Analele Bucovinei“, nr.1/2003, p. 93-125