Uniunea Democrată Maghiară din România
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Uniunea Democrată Maghiară din România Romániai Magyar Demokrata Szövetség | |
 | |
| Abreviere | UDMR |
|---|---|
| Oameni cheie | |
| Președinte | Hunor Kelemen |
| Date | |
| Înființat | 25 decembrie 1989 |
| Sediu | Str. Avram Iancu, 8 București |
| Informații | |
| Ideologie oficială | Drepturile minorității maghiare Conservatorism social[1] Regionalism Pro-europenism Creștin democrație |
| Poziție politică | Centru-dreapta |
| Afiliere internațională | Internaționala Centrist-Democrată (membru observator) |
| Afiliere europeană | Partidul Popular European |
| Grup europarlamentar | Grupul Partidului Popular European |
| Culori oficiale | Roșu Alb Verde |
| Senat | 9 / 136 [2] |
| Camera Deputaților | 20 / 330 [3] |
| Parlamentul European | 2 / 33 |
| Consilieri județeni | 94 / 1.338 |
| Primari | 199 / 3.180 |
| Consilieri locali | 2.360 / 40.022 |
| Președinți de Consilii Județene | 4 / 41 |
| Guvern | 0 / 18 |
| Drapelul partidului | |
 | |
| Prezență online | |
| www.udmr.ro | |
Modifică date / text  | |
Uniunea Democrată Maghiară din România (abreviere: UDMR; în maghiară Romániai Magyar Demokrata Szövetség, RMDSZ) este o organizație politică din România, fondată pentru a reprezenta interesele comunității maghiare. În 2007, uniunea a devenit membră a Partidului Popular European (PPE), deci se consideră un partid de centru-dreapta. Începând cu data de 23 decembrie 2020, UDMR/RMDSZ participă la guvernare (Guvernul Florin Cîțu și Guvernul Nicolae Ciucă) și este astfel a treia forță guvernamentală din România. UDMR/RMDSZ a mai participat și la guvernările CDR din 1996-2000, guvernarea Tăriceanu din 2004-2008, guvernarea Boc II din 2009-2012, Guvernul Ungureanu din 2012, și Guvernarea Ponta din 2014. Din iunie 2023, este în opoziție față de Guvernul Marcel Ciolacu compus din PSD și PNL, pentru care parlamentarii UDMR/RMDSZ nu au votat.
Statut
[modificare | modificare sursă]Uniunea Democrată a Maghiarilor din România este o organizație cu o platformă culturală dar care face și politică, nefiind înregistrată ca partid politic (conform Legii nr. 14/2003, cap. IV) care desfășoară activitate politică urmărind interese ale maghiarilor care participă la alegerile locale și generale în virtutea articolului 62 (2) al Constituției României și în conformitate cu prevederile articolului 4 alineatul 2 al legii 68/1992, care asimilează organizațiile minorităților naționale partidelor politice din punctul de vedere al procesului electoral. UDMR are reprezentare parlamentară din 1990, iar europarlamentară din 2007 până în prezent.
Istoric
[modificare | modificare sursă]La 25 decembrie 1989, după căderea regimului comunist condus de Ceaușescu, a fost înființată Uniunea Democrată Maghiară din România pentru a reprezenta interesele comunității maghiare. Primul președinte a fost scriitorul Géza Domokos. Între 1993-2011 președinte al UDMR a fost Béla Markó, de profesie tot scriitor.
În 19 martie 1990, în contextul conflictului interetnic de la Târgu Mureș, sediul UDMR a fost deteriorat prin intermediul unor săteni veniți la Târgu Mureș în mod organizat. Autoritățile au intervenit târziu, deși sediul poliției se afla la câteva sute de metri de sediul UDMR. Între cei grav răniți s-a aflat scriitorul András Sütő, unul din liderii comunității maghiare. Evenimentele tragice din martie 1990 au dus la tensionarea relațiilor interetnice din Transilvania.
În anii 1996-2000 UDMR a făcut parte din guvernul CDR, apoi, între 2000-2004, a susținut guvernarea PSD+PUR fără să fie prezent în coaliție. Între 2004-2008 a fost la guvernare, inițial împreună cu Alianța D.A., apoi, după trecerea PDL în opoziție, a rămas în coaliție cu PNL.
În urma alegerilor legislative din 2008 a trecut în opoziție alături de PNL. După demiterea Guvernului Boc (1) (PDL-PSD) în octombrie 2009, UDMR a intrat la guvernare alături de PDL și UNPR, formând Guvernul Boc (2), în funcție din 23 decembrie 2009. Uniunea a primit câteva ministere: al culturii, sănătății și mediului.
La congresul UDMR desfășurat în 26-27 februarie 2011 la Oradea au participat atât primul ministru Emil Boc (PDL), partener de coaliție al UDMR, cât și liderii celor două formațiuni din opoziție, Crin Antonescu (PNL) și Victor Ponta (PSD), semn al normalizării relațiilor dintre români și minoritatea comunitară maghiară.
În urma demiterii prin moțiune de cenzură a guvernului Ungureanu, coaliția dintre PDL și UDMR s-a desființat iar UDMR a trebuit să treacă în opoziție.
Doctrina
[modificare | modificare sursă]UDMR se consideră reprezentanta comunității maghiare, întrucât este cea mai mare forță politică a ungurilor din România. Uniunea se declară și reprezentantă a intereselor secuimii. Uniunea Democrată Maghiară din România crede și activează descentralizarea României, care este un stat național unitar. UDMR susține necesitatea autonomiilor teritoriale în regiuni aparte ale țării, așa cum declara și fostul președinte al organizației, Marko Bela,[4] însă legile din Constituția României (art.30, al. 7) prevăd că este interzisă de lege incitarea la separatism teritorial;[necesită citare][5] președintele României Traian Băsescu s-a declarat de mai multe ori favorabil autonomiei culturale, dar a avertizat că nu pot fi acceptate prevederile care exced Constituția.[6] UDMR este singurul partid politic reprezentat în Parlamentul României, care apără interesele comunității maghiare. Autonomia, însă, nu înseamnă sub nici o formă separatism teritorial, deci obiectivele UDMR nu exced în nici un fel limitele Constituției României. Autonomia se referă strict la chestiuni ce țin de administrarea comunităților locale, cu respectarea tuturor drepturilor celorlalți cetățeni, în cadrele statului și în interiorul legilor românești în vigoare.
UDMR susține utilizarea limbii materne în viața politică, dezvoltarea unui sistem de școli în limba maghiară și autonomia locală pe baze etnice. În principalele puncte ale programului uniunii se mai arată necesitatea integrării României în structurile europene și consolidarea economiei de piață. Autonomia culturală este puternic susținută de către liderii partidului, la fel ca autonomia Ținutului Secuiesc.
Pentru a-și realiza scopurile, Uniunea a candidat la Parlamentul European. UDMR este membru-asociat al Partidului Popular European (EEP) și al grupului acestei organizații (EPPG) în Parlamentul European.
Structura
[modificare | modificare sursă]Uniunea funcționează pe baza principiului autoadministrării interne, separând sferele decizionale, executive și de control. Organul decizional suprem al UDMR este congresul. În perioada dintre două congrese, organele de conducere ale Uniunii sunt: Consiliul Reprezentanților Unionali, Consiliul de Coordonare al Uniunii, respectiv Consiliul Operativ al Uniunii.
Pe lângă activitatea decizională în probleme politice, Consiliul Reprezentanților adoptă decizii privind funcționarea Uniunii. Consiliul de Coordonare este forul de reprezentare, de coordonare și de consiliere al membrilor asociați, care adoptă decizii în cadrul atribuțiilor proprii, înfăptuindu-se astfel pluralismul de valori și de interese al sferei civile maghiare din România. Consiliul Operativ al Uniunii (C.O.U.) are caracter permanent, este compus din 11 membri și se reunește ori de câte ori se impune în perioada dintre două ședințe a C.R.U. Deciziile acestui organ sunt supuse ulterior aprobării C.R.U.
Reprezentarea supremă și coordonarea politică a U.D.M.R. sunt asigurate de președintele Uniunii. Prezidiul Executiv este organul executiv care aplică deciziile congresului și ale Consiliului Reprezentanților, având totodată competența de a lua decizii în conformitate cu acestea. Liderul acestui organ este președintele executiv, care reprezintă UDMR conform atribuțiilor prevăzute în statut.
Departamentele Prezidiului Executiv sunt conduse de vicepreședinții executivi, care răspund de diferite domenii de activitate (organizațiile teritoriale, activitatea guvernamentală, administrația publică locală, cultura și culte, învățământul, problemele sociale și de tineret, economia și integrarea europeană).
Platforme unionale
[modificare | modificare sursă]- Cercul Liberal (orientare social-liberală),
- Cercul Național Liberal (orientare național-liberală),
- Forumul Noii Stângi Democratice,
- Inițiativa Maghiară din Transilvania,
- Mișcarea Democrat-Creștină Maghiară din România,
- Mișcarea Femei pentru Femei,
- Platforma Edificării Naționale,
- Platforma Întreprinzătorilor Maghiari din România (orientare neo-liberală),
- Platforma Social Democrată,
- Uniunea Micilor Gospodari și Întreprinzători Maghiari din România.
Istoric electoral
[modificare | modificare sursă]| Alegeri | Camera Deputaților | Senat | Poziție | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Numărul voturilor | Numărul voturilor | Numărul mandatelor | Proporția mandatelor | Numărul voturilor | Numărul voturilor | Numărul mandatelor | Proporția mandatelor | ||
| 1990 | 991 601 | 7,27% | 29 | 7,32% | 1 004 353 | 7,2% | 12 | 10,08% | opoziție |
| 1992 | 811 290 | 7,46% | 27 | 8,23% | 831 469 | 7,58% | 12 | 8,39% | opoziție |
| 1996 | 812 628 | 6,64% | 25 | 7,29% | 837 760 | 6,82% | 11 | 7,69% | guvern (1996-2000) |
| 2000 | 736 863 | 6,8% | 27 | 7,83% | 751 310 | 6,9% | 12 | 8,57% | opoziție (partenerul guvernului) |
| 2004 | 638 125 | 6,2% | 22 | 6,62% | 637 109 | 6,2% | 10 | 7,3% | guvern (2004-2008) |
| 2008 | 425 008 | 6,17% | 22 | 6,59% | 440 449 | 6,39% | 9 | 6,56% | guvern (2009-2012) |
| 2012 | 380 656 | 5,15% | 18 | 4,36% | 388 528 | 5,24% | 9 | 5,1% | guvern (2014) |
| 2016 | 435 969 | 6,2% | 21 | 6,38% | 440 409 | 6,2% | 9 | 6,6% | opoziție (partenerul guvernului) |
| 2020 | 339 030 | 5,74% | 21 | 6,38% | 348 262 | 5,89% | 9 | 6,6% | guvern (2020-2023) |
| Președinție | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| An | Candidat | Poziție | Primul Tur | Al Doilea Tur | Rezultate | ||
| Voturi | % | Voturi | % | ||||
| 1996 | Frunda György | 4 | 761.411 | 6,02 | Nu s-a calificat | A pierdut alegerile | |
| 2000 | Frunda György | 5 | 696.989 | 6,22 | Nu s-a calificat | A pierdut alegerile | |
| 2004 | Markó Béla | 4 | 533.446 | 5,10 | Nu s-a calificat | A pierdut alegerile | |
| 2009 | Kelemen Hunor | 5 | 372.764 | 3,83 | Nu s-a calificat | A pierdut alegerile | |
| 2014 | Kelemen Hunor | 8 | 329.727 | 3,47 | Nu s-a calificat | A pierdut alegerile | |
| 2019 | Kelemen Hunor | 6 | 357.014 | 3,87 | Nu s-a calificat | A pierdut alegerile | |
| Alegeri | Parlamentul European | Poziție | |||
|---|---|---|---|---|---|
| Numărul voturilor | Numărul voturilor procentual | Numărul mandatelor/Total mandate | Proporția mandatelor | ||
| 2007 | 282.929 | 5,52% | 2/35 | 7,32% | 5 |
| 2009 | 431.739 | 8,92% | 3/33 | 9,1% | 4 |
| 2014 | 350.689 | 6,29% | 2/32 | 6,3% | 4 |
| 2019 | 473.000 | 5,45% | 2/33 | 6,1% | 6 |
Alegeri parlamentare
[modificare | modificare sursă]Alegerile parlamentare din 2004
[modificare | modificare sursă]La alegerile locale din 2004 UDMR s-a clasat pe locul 5, pe listele sale fiind aleși 189 primari, 111 consilieri județeni și 2.488 consilieri locali. În prezent cinci consilii județene (Bihor, Covasna, Harghita, Mureș și Satu Mare) sunt prezidate de reprezentanții UDMR, iar candidații ei au fost aleși primari în mai multe localități cu populație majoritară românească, la Satu Mare, Reghin, Jimbolia, Marghita ș.a.m.d.
Alegerile parlamentare din 2008
[modificare | modificare sursă]La alegerile locale din 2008 UDMR s-a clasat pe locul 4, pe listele sale fiind aleși 184 primari, 89 consilieri județeni, 2.195 consilieri locali și 4 președinți de consilii județene. Patru consilii județene (Covasna, Harghita, Mureș și Satu Mare) au fost prezidate de UDMR, iar candidații ei aleși primari în mai multe localități cu populație majoritară românească, la Satu Mare, Reghin, Jimbolia, Marghita ș.a.m.d.
La alegerile legislative din 2008 s-a clasat pe locul 4, cu 30 de parlamentari aleși.
Alegerile parlamentare din 2012
[modificare | modificare sursă]La alegerile locale din 2012 UDMR s-a clasat pe locul 4 din cauza uniunii dintre liberali si social-democrați la nr de mandate fiind pe locul 5 nu departe de PC , pe listele sale fiind aleși 203 primari, 88 consilieri județeni, 2.261 consilieri locali și 2 președinți de consilii județene. În două consilii județene (Covasna și Harghita) sunt prezidate UDMR, iar candidații ei aleși primari într-o localitate cu populație majoritară românească, Marghita.
Alegerile parlamentare din 2016
[modificare | modificare sursă]La alegerile parlamentare din 2016, UDMR s-a clasat pe locul 4, cu 435.969 de voturi la Camera Deputaților și 440.409 de voturi la Senat, obținând un total de 30 de mandate.
La Camera Deputaților, UDMR a obținut 21 de mandate, 5 din județul Harghita, câte 3 din județele Covasna și Mureș, câte 2 din județele Bihor și Satu Mare și câte unul din județele Arad, Brașov, Cluj, Constanța, Maramureș și Sălaj.
La Senat, UDMR a obținut 9 mandate, câte 2 din județele Bihor, Harghita și Mureș și câte unul din județele Cluj, Covasna și Satu Mare.
Alegerile parlamentare din 2020
[modificare | modificare sursă]La alegerile parlamentare din 2020, UDMR s-a clasat pe locul 5, cu 339.030 de voturi la Camera Deputaților și 348.262 de voturi la Senat, obținând un total de 30 de mandate.
La Camera Deputaților, UDMR a obținut 21 de mandate, 5 din județul Harghita, 4 din județul Covasna, 3 din județul Mureș, câte 2 din județele Bihor și Satu Mare și câte unul din județele Arad, Caraș-Severin, Cluj, Maramureș și Sălaj.
La Senat, UDMR a obținut 9 mandate, câte 2 din județele Harghita și Mureș și câte unul din județele Cluj, Covasna, Satu Mare și Sălaj.
Alegeri europarlamentare
[modificare | modificare sursă]
Alegerile europarlamentare din 2007
[modificare | modificare sursă]În 2007, înainte de alegerile pentru Parlamentul European a UDMR-ul a sesizat mai multe nereguli observate la campania electorală. La o conferință de presă s-a declarat că au fost deteriorate mai multe panouri de publicitate în Județul Bistrița-Năsăud, iar la Târgu Mureș compania de reclame care a montat panourile după câteva săptămâni le-a demontat fără nicio explicație. Uniunea și-a exprimat prezumția că acțiunea a fost desfășurată din inițiativa primarului municipiului Târgu Mureș, Dorin Florea.[7]
La alegerile pentru Parlamentul European din 2007, UDMR a obținut 282.929 de voturi, care au reprezentat 5,52% din totalul voturilor exprimate. Scorul obținut a fost suficient pentru două mandate obținute de Csaba Sógor și Iuliu Winkler (Gyula Winkler), după ce György Frunda, care fusese pe primul loc a listei UDMR, a renunțat la mandat. Înainte de 2007, UDMR a avut la Bruxelles trei observatori. În Parlamentul European, din delegația României aleasă până la 2009, alături de europarlamentarii UDMR, au făcut parte alți doi politicieni maghiari: László Tőkés (independent) și Magor Csibi (membru PNL).
Eurodeputații UDMR-ului Iuliu Winkler și Csaba Sógor și-au moderat atitudinea față de deputatul independent László Tőkés. Când Tőkés a propus să participe la grupul Partidului Popular European numai eurodeputați ai Partidului Democrat Liberal, Winkler și Sógor nu și-au dat votul.
Alegerile europarlamentare din 2009
[modificare | modificare sursă]Înainte de alegerile europarlamentare din 2009, președintele UDMR, Béla Markó, și președintele Consiliul Național Maghiar din Transilvania (CNMT), László Tőkés, au declarat în presa maghiară din România că nu au nimic împotriva unei alianțe privind viitorul. După mai multe ședințe comune, politicienii celor două formațiuni au declarat că vor avea a colaborare comună. Pe lista UDMR-ului, numită Lista Solidarității, primul loc a fost ocupat de președintele CNMT, László Tőkés, urmat de cei doi europarlamentari UDMR Iuliu Winkler și Csaba Sógor. Locul al patrulea a fost rezervat pentru CNMT, în persoana lui Zsolt Szilágyi.
Formațiunea politică a obținut 8,92% din voturile exprimate, mai exact 431.739 voturi, ocupând poziția a patra ca popularitate, după Partidul Național Liberal. CNMT-ul a avut ca scop să obțină cu Lista Solidarității patru locuri la Bruxelles, pe acest rezultat bazându-și apoi campania, sub sloganul Să fie patru!. Deși au obținut un scor mai bun decât la alegerile europarlamentare din 2007, nu au reușit să aibă patru europarlamentari, întrucât, în 2009, România a avut cu trei locuri mai puțin în Parlamentul European în comparație cu 2007.
Cei trei eurodeputați ai Uniunii până în 2014 au fost: László Tőkés, Iuliu Winkler și Csaba Sógor.
Partidele politice din Ungaria au salutat rezultatul obținut de UDMR din România și MKP din Slovacia. Partidul FIDESZ a vorbit despre un succes imens al maghiarilor din Europa, pentru că au reușit să trimită 27 de europarlamentari maghiari în Bruxelles, având în vedere că Ungaria are numai 22 de locuri în Parlamentul European.[8]
La alegerile europarlamentare din 2014, UDMR s-a clasat pe locul 5 cu 350.689 de voturi, obținând două mandate, cu unul mai puțin față de alegerile anterioare, câștigând 5 județe: Covasna, Harghita, Mureș, Sălaj și Satu Mare.
La alegerile europarlamentare din 2019, UDMR s-a clasat pe locul 6 cu 476.777 de voturi, obținând două mandate, câștigând 4 județe: Covasna, Harghita, Mureș și Satu Mare.
Alegerile locale 2020
[modificare | modificare sursă]La alegerile locale din 2020, UDMR a obținut 199 de mandate de primari, 48 în județul Harghita, 39 în județul Mureș, 34 în județul Covasna, 21 în județul Bihor, 20 în județul Satu Mare, 16 în județul Sălaj, 9 în județul Cluj, 5 în județul Arad, 2 în județul Alba și câte 1 în județele Bacău, Bistrița-Năsăud, Brașov, Maramureș și Timiș. De asemenea, doi candidați maghiari independenți, susținuți de UDMR, au câștigat mandate de primar la Târgu-Mureș (Soós Zoltán) și la Cristești (Kovács Edit).
La nivelul consiliilor locale, UDMR a obținut 2.360 de mandate, 570 în județul Harghita, 458 în județul Mureș, 347 în județul Covasna, câte 239 în județele Bihor și Satu Mare, 153 în județul Sălaj, 123 în județul Cluj, 52 în județul Arad, 37 în județul Brașov, 33 în județul Alba, 31 în județul Bistrița-Năsăud, 28 în județul Maramureș, 26 în județul Timiș, 9 în județul Hunedoara, 7 în județul Bacău, 4 în județul Sibiu, 3 în județul Mehedinți și 1 în județul Caraș-Severin.
La nivelul consiliilor județene, UDMR a obținut 94 de mandate, 22 în județul Covasna, 19 în județul Harghita, 16 în județul Mureș, 15 în județul Satu Mare, 7 în județul Sălaj, 6 în județul Bihor, 5 în județul Cluj, 2 în județul Arad. De asemenea, au obținut câte un mandat în județele Bistrița-Năsăud și Hunedoara, prin alianțe cu alte partide.
La nivelul președinților ai consiliilor județene, UDMR a obținut 4 mandate: Borboly Csaba (Harghita), Pataki Csaba (Satu Mare), Péter Ferenc (Mureș) și Tamás Sándor (Covasna).
Afilieri
[modificare | modificare sursă]Uniunea Democrată Maghiară din România este, ca organizație politică, membră a Uniunii Democrate Europene (EDU), a Uniunii Federale a Comunităților Etnice Europene (FUEV), a Organizației Națiunilor și Popoarelor Nereprezentate (UNPO) și are statutul de membru asociat al Partidului Popular European (EPP).
Portofolii guvernamentale în timpul guvernării 2004–2008
[modificare | modificare sursă]- Béla Markó - ministru de stat;
- László Borbély - ministru delegat pentru lucrări publice și amenajarea teritoriului;
- Károly Borbély - ministrul comunicațiilor și tehnologiei informației;
- Attila Korodi - ministrul mediului și dezvoltării durabile.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Senatul a adoptat tacit un proiect de lege anti-LGBT depus de șapte parlamentari UDMR și similar celui din Ungaria lui Viktor Orban”.
- ^ „Grupuri parlamentare”. Senatul României. Accesat în .
- ^ „Grupuri parlamentare”. Camera Deputaților. Accesat în .
- ^ Adrian Popescu, „Țelul UDMR e autonomia teritorială, care ni se cuvine”, în: Gândul, 25 septembrie 2006
- ^ „Site oficial al Camerei Deputaților”. Arhivat din original la .
- ^ Traian Băsescu despre autonomia culturală
- ^ „UDMR.ro: Panouri deteriorate”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Fidesz.hu: Succes imens a maghiarilor!
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Site-ul oficial
- UDMR in Alegeri, infoalegeri.ro
- UDMR in presa online Arhivat în , la Wayback Machine.
- Marko Bela vrea înapoi „țara pierdută la 1918”, 21 octombrie 2007, Gândul
- Sfidarea UDMR: autonomia Arhivat în , la Wayback Machine., 2006-09-25, Ziua
- Marko Bela: "Autonomia teritoriala este aceea in care limba maghiara este limba regionala oficiala", 23 septembrie 2006, Amos News
- UDMR pretinde autonomie teritoriala si limba maghiara oficiala, 25 septembrie 2006, Doina Anghel, Ziarul financiar
- Marko vede autonomie teritorială 'în câțiva ani', 5 martie 2007, Dan Duca, Cotidianul
- UDMR adulmecă „modelul Kosovo“, 18 februarie 2008, Evenimentul zilei
- Ultimele știri din presa românească despre „UDMR” la Newskeeper
| ||||||||
