Alexandru Roman

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Logo of the Romanian Academy.png Membru fondator al Academiei Române
Alexandru Roman
Alexandru Roman.jpg
Alexandru Roman
Date personale
Născut 26 noiembrie 1826
Aușeu, Bihor
Decedat 15/27 septembrie 1897
Sebeș
Naționalitate Flag of Romania.svg român
Cetățenie Flag of the Habsburg Monarchy.svg Imperiul Austriac
Flag of Austria-Hungary (1869-1918).svg Austro-Ungaria
Ocupație profesor și publicist

Alexandru Roman (n. 26 noiembrie 1826, Aușeu, Bihor - d. 15/27 septembrie 1897, Sebeș) a fost un om politic român transilvan, îndrumător cultural, publicist, membru fondator al Academiei Române, unul dintre primii profesori români care a ținut prelegeri și a predat în limba română în Transilvania.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Studiile primare și secundare le-a terminat la Beiuș și Oradea. A urmat studiile superioare la Universitatea din Viena, unde a studiat filosofia, matematica și teologia. A fost profesor la gimnaziul românesc „Samuil Vulcan” din Beiuș. Aici a fost primul profesor care a ținut prelegeri în limba română.[1] Din 1851 a devenit profesor titular de limba română la Academia de Drept din Oradea, iar din 1862 până în 1867 a fost profesor de limba română la Universitatea din Budapesta. Alexandru Roman a fost unul dintre inițiatorii catedrei de limbă și literatură română de la universitatea maghiară, alături de episcopul greco-catolic Vasile Erdeli-Ardeleanu.

În 1866 Alexandru Roman s-a numărat printre membrii fondatori ai Societății Literare Române, care ulterior a devenit Academia Română. El s-a mai numărat printre organizatorii Societății de Lectură a Junimei Române Studioase (1851) și ai Societății Petru Maior (1862). A fost redactor al gazetelor „Concordia” (înființată la Budapesta în 1861, în colaborare cu Sigismund Pap, până în 1866) și la „Federațiunea” (1868 - 1876), înființat tot de el la Budapesta. A suferit multe persecuții politice din partea autorităților maghiare fiindcă a apărat deschis cauza românilor transilvani, în Ungaria dualismului (1867-1918) austro-ungar. În paginile acestor reviste el a publicat articole deosebit de virulente care i-au atras numeroase procese de presă și care au culminat cu Pronunciamentul de la Blaj din 1868, articol pentru care a fost condamnat la un an de închisoare (în închisoarea ungară din Vaț, grațiat în 1870).

Între 1865 și 1888 a fost deputat în Parlamentul de la Budapesta, în care s-a pronunțat pentru drepturile românilor din Transilvania.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Predescu, p.733

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]