Sari la conținut

Iulian Teodorescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Iulian Teodorescu
Date personale
Născut1872 Modificați la Wikidata
Decedat1935 (63 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiejurist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alma MaterUniversitatea din București  Modificați la Wikidata

Iulian (Julian) Teodorescu (n. 1872 – d. 1935) a fost un jurist român, licențiat al Facultății de Drept din cadrul Universității din București (1895).[1] A obținut titlul de Doctor în drept al Universității din Paris (1900). A fost judecător la Tribunalul Iași și cadru didactic al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1905-1920), unde a deținut funcția de rector în perioada ianuarie-septembrie 1920.[2]

A fost Președinte al Cercului de studii penale și director al publicației Revista penală (1921-1932),[3] devenită Revista de Drept penal și știință penitenciară (1932-1935, alături de Vespasian Pella).[4]

Lucrări reprezentative

[modificare | modificare sursă]
  • Teoria sentințelor fără durată determinată (1901)
  • Chestiuni de drept penal și știință penitenciară, tipografia „Gutenberg”, București (1904)
  • Minoritatea în fața legii penale (1904)
  • Judecătorul de ocol ca ofițer de poliție judiciară (1909)
  • Curs de drept penal, Iași (1913)
  • Problema libertății individuale (1923)
  1. ^ Tudorel Toader, Dan Constantin Mâță, Ioana Maria Costea, Dicționarul personalităților juridice românești (București, 2008)
  2. ^ Anuarul Universității din Iași pe anii școlari 1926-1927 și 1927-1928, Iași, Viața Românească, 1929
  3. ^ Raportul asupra activității Cercului de studii penale, penitenciare și de poliție științifică pe anul 1921 - 1922,  prezentat de E. Decuseara - Directorul statisticii judiciare - în adunarea generală a Cercului din 3 decembrie 1922 ș publicat în Revista penală nr. 9/10, 1922, p. 326-331
  4. ^ Iulian Teodorescu, Primul nostru jubileu, in Revista de drept penal și știintă penitenciară, 1930, p. 1-7