Micaela Ghițescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Micaela Ghițescu
Micaela Ghițescu.jpg
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedată (87 de ani)[1] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiefilologă[*]
traducătoare Modificați la Wikidata

Micaela-Alexandra Ghițescu (n. , București, România – d. [1]) a fost o traducătoare română.

Familia și studiile[modificare | modificare sursă]

A fost fiica chirurgului Constantin Ghițescu și a Mariei-Eliza (n. Papacostea). A efectuat studiile la Liceul „Carmen Sylva” și la Liceul „Gheorghe Lazăr” din București (1937-1949). A urmat cursurile Facultății de Filologie, secția limba și literatura franceză (1949-1952, 1955-1957).

Detenția[modificare | modificare sursă]

În perioada 1952-1955 a fost arestată sub acuzația de spionaj în favoarea Franței.

Activitatea literară[modificare | modificare sursă]

A tradus în special în și din limba portugheză. Este și autoarea unor dicționare spaniole și portugheze.

Din 2003 a fost redactor-șef al revistei Memoria - revista gândirii arestate.[2]

Distincții[modificare | modificare sursă]

Pentru activitatea de promovare a culturii portugheze, în 2015, președintele Portugaliei Aníbal Cavaco Silva i-a conferit Ordinul Infantelui Dom Enrique (Ordem do Infante D. Henrique) cu gradul de Mare Ofițer.[3]

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • 1964: Mică gramatică portugheză (București);
  • 1976: Dicționar spaniol - român (București);
  • 1976: Dicționar român - spaniol (București);
  • 1980: Dicționar de proverbe spaniol-portughez-român;
  • 2012: Între uitare și memorie, memorii în care relatează perioada petrecută ca deținută politică, Humanitas

Traduceri[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b A murit traducătoarea Micaela Ghițescu, Agerpres, accesat în  
  2. ^ «Am fredonat Oda Bucuriei când a murit Stalin» (Micaela Ghițescu)
  3. ^ Presidente Cavaco Silva homenageou tradutores e editores romenos dedicados à língua e cultura portuguesas

Legături externe[modificare | modificare sursă]