Ioana Pârvulescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ioana Pârvulescu
Ioana parvulescu cisnadie 2008.jpg
Ioana Pârvulescu în 2008.
Date personale
Născută (58 de ani) Modificați la Wikidata
Orașul Stalin, România Modificați la Wikidata
Naționalitateromână
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitoare, traducătoare, profesor universitar, publicistă
StudiiFacultatea de Litere a Universității din București  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Operă de debutLenevind într-un ochi, 1990
Opere semnificativeAlfabetul doamnelor, Prejudecăți literare, Întoarcere în Bucureștiul interbelic,În intimitatea secolului 19, Viața începe vineri, Cartea întrebărilor, Inocenții.
Note
PremiiEuropean Union Prize for Literature[*]  Modificați la Wikidata
Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 - Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

Ioana Pârvulescu (n. , Orașul Stalin, România) este o eseistă, publicistă, critic literar român și profesor la Universitatea din București.

Biografie[modificare | modificare sursă]

A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, secția română-franceză, în 1983. Între 1983 – 1990 a fost profesoară (de română și franceză) la Școala nr. 1 din Roata de Jos, județul Giurgiu. Între 19901993 a fost redactor la Editura Litera București. Între 1993 - 2010, este redactor la săptămânalul România literară, responsabil cu secțiunea de critică literară. Rubrici săptămânale permanente în această perioadă: Cronica literară, Premiile literare, Alfabetul doamnelor (istoria personajului literar feminin în literatura română), Alfabetul domnilor (istoria personajului literar masculin), Revista revistelor interbelice, Cronica optimistei/pesimistei (tablete literare) etc. Colaborări cu articole la principalele reviste culturale din România. În prezent, este profesor universitar la Departamentul de Studii Literare al Facultății de Litere din București.

Devine doctor în filologie, în 1999, cu teza Prejudecăți literare. Opțiuni comode în receptarea literaturii române, coordonată de criticul literar Nicolae Manolescu. Lucrarea este alcătuită dintr-o primă parte teoretică urmărind definirea prejudecății literare și delimitarea ei, dintr-o a doua parte aplicativă referitoare la literatura română și din anexe arhivistice. A fost publicată parțial cu titlul Prejudecăți literare, Ed. Univers Educațional, București, 1999.

La Editura Humanitas, a coordonat colecția „Cartea de pe noptieră”.

Coautor la manualele de limba și literatura română (clasele IX-XII), apărute la Editura Humanitas Educațional.

Listă de publicații[modificare | modificare sursă]

Volume[modificare | modificare sursă]

  • Lenevind într-un ochi (poezie), Ed. Eminescu, București, 1990
  • Alfabetul doamnelor (critică literară), Ed. Crater, București, 1999
  • Prejudecăți literare (teorie și critică literară), Ed. Univers, „Excellens”, București, 1999
  • Întoarcere în Bucureștiul interbelic (eseu), Ed. Humanitas, București, 2003 [1][2]
  • În intimitatea secolului 19, Ed. Humanitas, București, 2005 [3]
  • În țara Miticilor. De șapte ori Caragiale, Ed. Humanitas, București, 2007 [4]
  • Întoarcere în secolul 21, Ed. Humanitas, București, 2009
  • Viața începe vineri (roman), Ed. Humanitas, 2009 [5][6][7]
  • Cartea întrebărilor, Ed. Humanitas, București, 2010
  • Lumea ca ziar. A patra putere: Caragiale, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2011 [8]
  • Viitorul începe luni (roman), Ed. Humanitas, Bucuresti, 2012 [9][10]
  • Cum continuă povestea, poezie. Ed. Humanitas, București, 2014
  • Inocenții, roman, Ed. Humanitas, București, 2016

Proze în volume colective[modificare | modificare sursă]

  • Un pariu la Paris, în volumul Povești de dragoste la prima vedere, Ed. Humanitas 2008
  • Prima carte cu secret, în volumul Care-i faza cu cititul, Ed. Art, 2010
  • Dorința, în volumul Cui i-e frică de computer?, Ed. Arthur 2013
  • Nu știu să mint și Necunoscuta, în volumul Uite cine vorbește, Ed. Arthur 2016
  • România redusă la scară. La scara trenului, în volumul Cum să fii fericit în România, Ed. Humanitas 2017
  • Prietenul meu, în manualul de literatură română pentru clasa a VI-a, Ed. Art, 2017

Opere traduse în limbi străine[modificare | modificare sursă]

  • La vie commence vendredi, ediție de Odile Serre și traducere în limba franceză de Marily Le Nir, Paris, 2016.
  • Life begins on Friday, traducere în limba engleză de Alistair Ian Blyth, Londra, 2016.

Volume colective coordonate și antologii[modificare | modificare sursă]

  • De ce te iubesc. Paradoxurile iubirii în poezia lumii, antologie, Ed. Humanitas, București, 2006
  • Intelectuali la cratiță. Amintiri culinare și 50 de rețete - Ed. Humanitas, 2012; [11]
  • Și eu am trăit în comunism, Ed. Humanitas, 2015;

Traduceri în limba română[modificare | modificare sursă]

  • Angelus Silesius - Cherubinicher Wandersmann / Călătorul heruvimic, poezie, ediție bilingvă, Ed. Humanitas, București, 1999, cu aparat critic de specialitate, 168 p. (din germană)
  • Maurice Nadeau - Să fie binecuvântați (memorii), Ed. EST, București, 2002, 576 p. (din franceză)
  • Laurent Seksik - Consultația (2007),
  • Rainer Maria Rilke - Îngerul păzitor (2007),
  • R. Goscinny, A. Uderzo - Asterix, viteazul gal (2017), Cosorul de aur (2018),
  • Milan Kundera - Sărbătoarea neînsemnătății (2014).
  • Antoine de Saint-Exupéry - Micul prinț (2015)

Afilieri[modificare | modificare sursă]

  • Membră în Uniunea Scriitorilor din România, din 1999
  • Membră fondatoare a Societății de Comparatistică din România

Premii[modificare | modificare sursă]

  • Premiul pentru critică literară al Uniunii Scriitorilor din România pe anul 1999 pentru Alfabetul doamnelor (Ed. Crater, București, 1999)
  • Premiul European pentru Literatură, 2013, pentru romanul Viața începe vineri (2009) [12]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Carte, Formula AS - anul 2003, numărul 572, accesat la 22 ianuarie 2014
  2. ^ „E mai ușor să trăiești în c.. decât să-l reprezinți!”, 26 aprilie 2014, Florian Bichir, Evenimentul zilei, accesat la 30 aprilie 2014
  3. ^ Secolul 19 pe intelesul copiilor, Bianca Burța-Cernat, Observator cultural - numărul 300.301, decembrie 2005, accesat la 30 ianuarie 2014
  4. ^ Ioana Parvulescu si „Tara Miticilor“, Angelo Mitchievici, Observator cultural - numărul 379, iulie 2007, accesat la 22 ianuarie 2014
  5. ^ Omul care și-a greșit epoca, 12 mai 2011, Daniel Cristea-Enache, Ziarul de Duminică, accesat la 26 martie 2013
  6. ^ Omul care și-a greșit epoca, Daniel Cristea-Enache, Observator cultural - numărul 568, martie 2011, accesat la 22 ianuarie 2014
  7. ^ Romanul unei lovituri de stat eșuate, Bianca Burța-Cernat, Observator cultural - numărul 657, ianuarie 2013, accesat la 22 ianuarie 2014
  8. ^ Selectia "Formula AS" - Carte, Adriana Bittel, Formula AS - anul 2011, numărul 973, accesat la 22 ianuarie 2014
  9. ^ Bucurestiul Cultural, nr. 129 - Istorie și viață interioară, 19 noiembrie 2013, Doris Mironescu, Revista 22, accesat la 27 ianuarie 2014
  10. ^ Întoarcere în secolul XXI, Andreea Răsuceanu, Observator cultural - numărul 657, ianuarie 2013, accesat la 22 ianuarie 2014
  11. ^ Selectia "Formula AS" - Carte, Adriana Bittel, Formula AS - anul 2012, numărul 1015, accesat la 22 ianuarie 2014
  12. ^ Ioana Pârvulescu a primit Premiul European pentru Literatură, 26 septembrie 2013, Alexandra Cheroiu, Adevărul, accesat la 7 ianuarie 2014

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Articole biografice

Interviuri