Gabriela Melinescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gabriela Melinescu
Date personale
Născută (81 de ani)
București, România
Căsătorită cuRené Coeckelberghs
CetățenieSuedia Suedia
Ocupațietraducătoare
scriitoare Modificați la Wikidata
StudiiFacultatea de Filologie a Universității din București
Activitatea literară
Specie literarăpoezie, reportaj, literatură pentru copii, proză, eseu
Operă de debut1965 - volumul „Ceremonie de iarnă”
Opere semnificative„O boală de origine divină”
Note
PremiiPremiul „Nichita Stănescu” al Academiei Române
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Gabriela Melinescu[1] ( n. [2], București) este o eseistă, poetă, scriitoare și traducătoare română, respectiv suedeză, originară din România, stabilită din 1975 în Suedia prin căsătoria sa cu suedezul René Coeckelberghs.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Gabriela Melinescu a urmat cursurile Liceului "Gh. Șincai" din București, iar apoi și-a continuat studille urmând cursurile Institutului Pedagogic (1960-1963) și pe cele ale Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București, luându-și licența în 1967[3]. După ce a absolvit Facultatea de Filologie, a fost redactor la revistele Femeia și Luceafărul. În tinerețe a fost implicată într-o relație sentimentală de lungă durată cu poetul Nichita Stănescu, pe care l-a inspirat în numeroase poezii ale sale. Se căsătorește cu René Coeckelberghs după plecarea din țară.[4]

Alături de poeți ca Ana Blandiana, Marin Sorescu sau Ileana Mălăncioiu este o reprezentantă a primului val al poeților generației ’60.[5]

După plecarea din România în 1975 se stabilește în Suedia. Aici, continuă să scrie și să facă parte din lumea literară. Își construiește și o carieră de traducătoare pentru care a fost recunoscută cu Premiul Academiei Suedeze pentru promovarea literaturii suedeze în străinătate.[4]

Gabriela Melinescu a învățat să graveze și să picteze icoane și și-a ilustrat unele din cărțile ei mai recente. O expoziție cu lucrările ei de artă a fost găzduită de Institutul Cultural Român din Stockholm.[6]

Cărți publicate în România[modificare | modificare sursă]

Între 1965 și 1975 a publicat următoarele volume de versuri:

A mai publicat un volum de proză, Bobinocarii (EPL, 1969), o carte pentru copii, Cârma cu doua corăbii (Editura Tineretului, 1969), precum și o carte de reportaje, Viața cere viață (în colaborare cu Sânziana Pop, Editura Eminescu, 1975).

După revoluția din 1989 a mai publicat cinci volume dintr-un Jurnal suedez, la Editura Polirom (între 2003 și 2010).[5] În 2016, La Editura Aca­demiei Române a apărut „O sută și una de poezii”, de Gabriela Melinescu, o antologie coordonată de poeta Ileana Mălăncioiu.[6]

Opere publicate în Suedia[modificare | modificare sursă]

În 1975 s-a stabilit in Suedia unde a publicat 5 volume de versuri și 9 volume de proză, incluzând Ușa interzisă, urmat de:

  • 1977 - Den befruktande guden („Dumnezeul fecund”), René Coeckelberghs Förlag
  • 1977 - Lögnens fader („Tatăl minciunii”), René Coeckelberghs Förlag
  • 1979 - Tålamodets barn („Copiii răbdării”), René Coeckelberghs Förlag
  • 1981 - Vargarnas himlafärd („Lupii urcă în cer”), René Coeckelberghs Förlag
  • 1988 - Gatans drottning („Regina străzii”), René Coeckelberghs Förlag
  • 1991 - Fågelmannen („Omul pasăre”), Eva Bonniers Förlag
  • 1993 - Ljus mot ljus („Lumină spre lumină”), Albert Bonniers Förlag
  • 1998 - Ruggningar („Schimbarea penelor”), Albert Bonniers Förlag
  • 2003 - Hemma utomlands („Acasă în străinătate”), roman, Albert Bonniers Förlag. În același an lui Melinescu îi este decernat premiul Academiei "De Nio".
  • 2010 - Mamma som Gud („Mama ca Dumnezeu”), roman, Albert Bonniers Förlag, roman pentru care Melinescu a fost acordată premiul lui Albert Bonniers Stipendiefond 2010
  • 2013 - På guldfiskens rygg („Pe spatele peștelui auriu”), volum de versuri, Ellerströms Förlag[7]

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

  • În 2002 a primit premiul Albert Bonniers pentru “opera omnia”.
  • Tot în 2002 a primit premiul Nichita Stănescu al Academiei Române
  • În 2003 primește premiul De Nios Vinterpris[8]
  • În anul 2004 primește premiul Institutului Cultural Român pentru întreaga sa carieră
  • 2005, Premiul Academiei Suedeze pentru introducerea literaturii suedeze în străinătate[4]
  • În 2006, primește Premiul Național „Mihai Eminescu” Opera Omnia[5].
  • Este unul dintre cei 36 de scriitori/traducători suedezi care au venit garantat de la statul suedez (un fel de bursă pe viață).[9]

Traducătoare[modificare | modificare sursă]

Gabriela Melinescu a tradus din Emanuel Swedenborg, August Strindberg, Stig Dagerman, Gunnar Ekelöf, Kjell Espmark precum și din scriitorii contemporani Brigitta Trotzig și Goran Sonnevi.[10]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Popa, Marian (). Dicționar de literatură română contemporană. Albatros. p. 372. 
  2. ^ Gabriela Melinescu, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  3. ^ „O personalitate pe zi: scriitoarea Gabriela Melinescu”. Agerpres. Accesat în . 
  4. ^ a b c Iftime, Doru (). „„Oamenii înțelepți se roagă la Dumnezeu să nu le dea mari iubiri." Scriitoarea Gabriela Melinescu, sărbătorită de Institutul Cultural Român din Stockholm, la împlinirea vârstei de 80 de ani. - Forbes.ro”. Forbes Romania. Accesat în . 
  5. ^ a b c „Un portret eșuat al poetei Gabriela Melinescu”. Europa Liberă România. Accesat în . 
  6. ^ a b „Scriitoarea Gabriela Melinescu, sărbătorită în Suedia printr-o dezbatere literară, o expoziţie şi un film, la împlinirea vârstei de 80 de ani”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  7. ^ „På guldfiskens rygg” (în suedeză). ellerströms förlag. Accesat în . 
  8. ^ „Melinescu, Gabriela” (în engleză). Nordic Women's Literature. Accesat în . 
  9. ^ Nylund, Lennart (). „Bibliotekslån räddar författares ekonomi” (în suedeză). www.svb.se. Accesat în . 
  10. ^ „Vi firar Gabriela Melinescu på hennes 80-årsdag på Rumänska kulturinstitutet” (în suedeză). Mynewsdesk. Accesat în . 

Biografie[modificare | modificare sursă]

  • 1956 - 1960 Liceul Gheorghe Șincai din Bucuresti
  • 1960 - 1963 Institutul Pedagogic
  • 1963 - 1967 Facultatea de limba si literatura romana

Referințe critice[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gabriela_Melinescu&oldid=16126830