Petru Creția

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Petru Creția
Petru Creția.jpg
Date personale
Născut 21 ianuarie 1927
Cluj
Decedat (70 de ani)
București
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupație filolog, clasicist, traducător, eminescolog, profesor universitar
Activitate
Limbi limba română[1]  Modificați la Wikidata
Studii Universitatea din București  Modificați la Wikidata

Petru Creția (n. 21 ianuarie 1927, Cluj – d. 14 aprilie 1997, București) a fost un profesor de limba greacă,traducator al lui Platon, autor, eminescolog, filosof, eseist și traducător român.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la Cluj, ca fiu al unui funcționar, Aurel Creția, și al soției acestuia, Călina Creția (înainte de căsătorie, Humița). A studiat limbile clasice la Universitatea din București, în perioada 1946-1951.[2]

Din 1952 până în 1971 urmează o carieră universitară: este asistent, apoi lector la Secția de Limbi Clasice a Facultății de Litere din București, unde ține cursuri de filologie greacă, alături de soția sa, Gabriela Creția, profesor la aceeași facultate. Între 1971 și 1975 este cercetător la Institutul de Filozofie al Academiei Române. Din 1975 editează, alături de Dumitru Vatamaniuc și un grup de auxiliari de la Muzeul Literaturii Române, sub egida Academiei Române, ediția națională a operei complete a poetului Mihai Eminescu. Din 1971 coordonează, în colaborare cu Constantin Noica, ediția Platon la Editura Științifică și Enciclopedică. După 1989 conduce revista de istorie literară Manuscriptum.[3]

Opera[modificare | modificare sursă]

Volume[modificare | modificare sursă]

  • Norii (Cartea Românească, 1979)
  • Epos și logos (Univers, 1981)
  • Poezia (1983)
  • Pasarea Phoenix, (1986)
  • Oglinzile (Humanitas, 1993)
  • Luminile si umbrele sufletului (Humanitas, 1995)
  • Catedrala de lumini. Homer, Dante, Shakespeare (Humanitas, 1997)
  • În adâncile fântâni ale mării (Humanitas, 1997)
  • Testamentul unui eminescolog (Humanitas, 2000)

Traduceri[modificare | modificare sursă]

- M. Bontempelli, Oameni în timp (1966); 
- E. Cecchi, Peștii roșii (1973); 
- Longos, Daphnis și Chloe, 
- A. Tilgher, Viața și nemurirea în viziunea greacă
  • din franceză:
- Marguerite Yourcenar, Povestiri orientale (1993); 
- Alexis, Creierul negru al lui Piranesi (1996); 
- Georges Dumézil, Zeii suverani ai indoeuropenilor; 
- Emil Cioran, Emil Cioran.Antologia portretului - de la Saint-Simon la Tocqueville  (Humanitas, 1997).
- G. Duby, Cavalerul, femeia și preotul (1997); 
- François Bluche, De la Cezar la Churchill. Vorbe memorabile explicate în contextul istoric (1995);
  • din engleză:
- Virginia Woolf, Doamna Dalloway (1968), Valurile (1973), Eseuri (1972); 
- T. S. Eliot, Eseuri (1975); 
- Frances A. Yates, Iluminismul rozicrucian; 
- Graham Swift, Ultima comandă.

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]