Alfabetul chirilic

Alfabetul chirilic
Rugăciunea Tatăl nostru scrisă cu alfabetul chirilic
Tip	Alfabet
Limbi scrise	Mai multe limbi slave și numeroase limbi din țări care au făcut parte din fosta Uniune Sovietică. Limbi slave (rusă, ucraineană, belarusă, bulgară, macedoneană, sârbă, muntenegreană, ruteană). Limbi turcice (kazahă, uzbecă [fostă], tătară, kirghiză, bașchiră, ciuvașă). Limbi uralice (komi, mari, sami). Limbi mongolice (mongolă, buriată, kalmucă). Limbi iraniene (kurdă, osetă, tadjică). Limbi romanice (română [fostă]). Limbi sino-tibetane (dungană). Limbi caucaziene (cecenă, țeză, adigheză etc.).
Perioadă de utilizare	cca. 940
Sisteme-părinte	Alfabetul fenician → Alfabetul grec → Alfabetul glagolitic → Alfabetul chirilic
Sisteme-copil	Alfabetul permian
Sisteme-surori	Alfabetul latin Alfabetul coptic Alfabetul armean
Unicode	U+0400–U+04FF Cyrillic U+0500–U+052F Cyrillic Supplement U+2DE0–U+2DFF Cyrillic Extended-A U+A640–U+A69F Cyrillic Extended-B U+1C80–U+1C8F Cyrillic Extended-C U+1E030–U+1E08F Cyrillic Extended-D
Notă: Această pagină poate conține simboluri Unicode. Fără suport de afișare corespunzător, se pot vedea semne de întrebare, pătrățele sau alte simboluri în locul caracterelor potrivite.
Modifică text

Alfabetul chirilic este un sistem de scriere utilizat pentru diverse limbi din Eurasia, în principal în fosta URSS. Este alfabetul național desemnat în diverse țări vorbitoare de limbi slave, turcice, mongolice, uralice, caucaziene și iranice din Europa de Sud-Est, Europa de Est, Caucaz, Asia Centrală, Asia de Nord și Asia de Est și este folosit de multe alte limbi minoritare.

Odată cu aderarea Bulgariei la Uniunea Europeană în 2007, alfabetul chirilic a devenit al treilea alfabet oficial al Uniunii Europene, după alfabetele latin și grecesc. Conform datelor din 2019, aproximativ 250 de milioane de oameni din Eurasia foloseau alfabetul chirilic ca alfabet oficial pentru limbile lor naționale, Rusia reprezentând aproximativ jumătate dintre aceștia.^[1]

Alfabetul chirilic timpuriu a fost dezvoltat în secolul al IX-lea d.Hr. la Școala Literară Preslav din Primul Imperiu Bulgar, în timpul domniei țarului Simeon I cel Mare, probabil de către discipolii celor doi frați bizantini Chiril și Metodiu, care creaseră anterior alfabetul glagolitic. Scrierea este numită în onoarea Sfântului Chiril ca omagiu.^[2]^[3]

Istoric

Alfabetul chirilic primitiv a fost dezvoltat în secolul al IX-lea, în primul Imperiu Bulgar, sub țarul Simeon I. Este adesea atribuit în mod eronat fraților Chiril și Metodiu, care au dezvoltat scrierea glagolitică (un predecesor al alfabetului chirilic) pe baza unei variante a alfabetului grecesc.

Alfabetul chirilic a fost folosit la scrierea textelor redactate în limba slavă veche (paleoslavă), începând din secolul al IX-lea, apoi în medioslavă, precum și în limba română, începând din secolul al XVI-lea până în secolul al XIX-lea. Are 43 de semne slave, din care 27 au și valoare numerică (slavo-cifre).

Începuturile literaturii slavilor ortodocși sunt legate de numele a doi greci, frații Chiril (827-869) și Metodiu (d. în 885). Originea lor din Salonic a dat naștere la ipoteza că acești apostoli ai slavonismului "ar fi putut" să se tragă din românii macedoneni. Ei și-au consacrat viața misionariatului de evanghelizare a popoarelor slave (convertirea la creștinism). Chiril și Metodiu au conceput în acest scop alfabetul slavonesc, supranumit chiliric, pe care l-au folosit și românii până în secolul al XIX-lea.

Unii învățați consideră că de fapt Chiril și Metodiu au creat alt sistem, alfabetul glagolitic (urmele lui se găsesc și în Psaltirea Scheiană și în Codicele Voronețean), și că abia continuatorii misionariatului lor au fost cei care au inventat în secolul al X-lea alfabetul chirilic. Slava veche (slavona sau paleoslava) a devenit limba de redactare a textelor bisericești (traducere a scrierilor religioase grecești) și s-a răspândit la popoarele slave ortodoxe, ca dialect slav cult, și la români, ca limbă (străină) liturgică și de cancelarie (în administrația de stat). Inițial, bulgarii și slavii de sud aveau ca limbă oficială, limba greacă.

Despre epoca și formele adoptării alfabetului chirilic în scrierea limbii române, au existat multe păreri contradictorii. Potrivit unora, limba slavonă și caracterele chirilice au înlocuit limba latină și alfabetul latin în Biserica românească în secolul al X-lea și s-au consolidat în secolele următoare, ca urmare a impunerii acestora de către Imperiul Bulgar și ca reacție la propaganda catolică.

Însă Dimitrie Cantemir, în Descriptio Moldaviae (redactată în 1716 în latină), afirma că s-a scris cu litere latine până la Conciliul de la Florența (1432), adică timp de 400 de ani după schisma din 1054. Domnitorul Alexandru cel Bun, sfătuit de mitropolitul său, ar fi poruncit arderea cărților și textelor cu caractere latine, și înlocuirea cu alfabetul chirilic și slavona, cu scopul de a împiedica răspândirea catolicismului în principatul Moldova. Mihail Kogălniceanu a susținut aceeași teză (în revista Alăuta românească, 1838).

Cărțile bisericești răspândite la români, începând cu secolele X-XV, au fost scrise în paleoslava în care au scris Chiril și Metodiu, iar grafia a rămas aproape neschimbată timp de mai multe secole. Redactarea a ținut cont de regulile stabilite prin reforma patriarhului de Târnovo, Eftimie, un cărturar de seamă din secolul al XIV-lea.

În 1860, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în scrierea limbii române a avut loc adoptarea oficială a alfabetului latin în locul celui chirilic (după o perioadă de tranziție care a durat câteva decenii).

Literele alfabetului chirilic
А A	Б Be	В Ve	Г Ghe	Ґ Ghe răsucit	Д De	Ђ Dje	Ѓ Gje	Е Ie	Ѐ le	Ё Io
Є Ie ucrainean	Ж Je	З Ze	З́ Zje	Ѕ Dze	И I	І I decimal	Ї Ii	Й I scurt	Ј Je	К Ka
Л El	Љ Lje	М Em	Н En	Њ Nje	О O	П Pe	Р Er	С Es	С́ Sje	Т Te
Ћ Ce	Ќ Kje	У U	Ў U scurt	Ф Ef	Х Ha	Ц Țe	Ч Ce	Џ Ge	Ш Șa	Щ Șt/Șci
		Ъ Ă	Ы Î/Â	Ь semn moale	Ѣ Iat	Э Ă rusesc	Ю Iu	Я Ia
Litere chirilice non-slave
Ӏ Palocica	Ә Șva	Ғ Ghein	Ӂ Ge moldovenesc	Ҙ Dhe	Ҡ Qa bașkiric	Қ Qaf	Ң Ng	Ө Oe	Ү Ue	Ұ U scurt kazah
Ҵ Te Țe	Җ Je scurt	Ҕ Ghe abhaz	Ӡ Dze abhaz	Ҩ Kha abhaz	Ҧ Pe abhaz	Һ Șha	Ҳ Ha cu descendent	Ҷ Ce cu descendent	Ҫ The	Ҍ semn semimoale
		Ӷ Ghe cu descendent	Ԥ Pe cu descendent	Ԛ Qa	Ԝ We	Ӕ Ae	Ҽ Ce abhaz
Litere arhaice ale alfabetului chirilic
Ꙗ A iotifiat	Ѥ E iotifiat	Ѧ Ius mic	Ѫ Ius mare	Ѩ Ius iotifiat	Ѭ Ius iotifiat mare	Ѯ Xi	Ѱ Psi	Ѳ Fita	Ѵ Ijița	Ѷ Ijița okovî
Ꚏ Țwe	Ꚗ Șwe	Ҁ Koppa	Ѹ Uk	Ѡ Omega	Ѿ Ot	Ꙟ În	Ԭ Dce	Ꙑ Î/Â	ꙮ O multioculară	Ԁ De komi
Ԃ Dje komi	Ԋ Nje komi	Ԍ Sje komi	Ԉ Lje komi	Ꚍ Twe	Ꚓ Tce	Ԙ Iae	Ԫ Dzje	Ꚅ Jwe	Ꚃ Dzwe	Ꚉ Dzze
Ꚇ Cce	Ԏ Tje komi	Ꙉ Djerv	Ꙏ Ier neutru	Ꚕ Hwe	Ꚑ Țse	Ԅ Zje komi	Ԇ Dzje komi	Ԕ Lha	Ԗ Rha	Ꚁ Dwe
		Ꙇ Iota	Ꙩ O monoculară	Ѻ O larg	Ꙫ O binoculară	Ꙭ O monoculară dublă	Ꚙ O dublă	Ꚛ O încrucișată

Caractere cursive

La fel ca în cazul alfabetului latin, diverse litere chirilice cursive și de mână diferă de versiunile de tipar (majuscule și minuscule). Uneori nu coincid deloc: spre exemplu, litera m reprezintă un T mic italic în loc de M (întrucât litera cursivă m este continuatoarea unei alte majuscule T (care arată ca un E răsturnat) ieșită din uz în epoca modernă).


а	б	в	г	ґ	д	е	ё	ж	ӂ	з	і	и	й	ј	к	л	м	н	о	п	р	с	т	у	ў	ф	х	ц	ч	ш	щ	ъ	ы	ь	э	ю	я
а	б	в	г	ґ	д	е	ё	ж	ӂ	з	і	и	й	ј	к	л	м	н	о	п	р	с	т	у	ў	ф	х	ц	ч	ш	щ	ъ	ы	ь	э	ю	я

Alfabete chirilice

Alfabetul chirilic este alfabetul standard pentru scrierea următoarelor limbi:

Limbi slave
- Belarusă
- Bulgară
- Macedoneană
- Panonică
- Rusă
- Sârbocroată (Bosniacă, Muntenegreană, Sârbă)
- Slavonă
- Ucraineană
Limbi non-slave din Rusia
- Abhază
- Adîgă
- Avară
- Azeră
- Bașchiră
- Buriată
- Cecenă
- Ciuvașă
- Erzeană
- Ingușă
- Kabardiană
- Kalmîcă
- Karachay-balkar
- Komi
- Mari
- Mokșană
- Nogai
- Osetă
- Iakută
- Tătară
- Tuvană
- Udmurtă
Limbi non-slave în alte țări
- Abhază
- Aleută
- Dungană
- Kazahă
- Kirghiză
- Mongolă
- Tadjică
- Uigură

Tabel comparativ al alfabetelor chirilice

Alfabete timpurii/de referință
Greacă	Α			Β	Γ		Δ			Ε					Ζ			Η	Θ	Ι				Κ		Λ		Μ		Ν			Ξ	Ο		Π		Ϙ	Ρ		Σ		Τ				Υ			Φ	Χ			Ψ	Ω
Slavonă bisericească	А		Б	В	Г		Д		Ѕ	Е			Ж		З			И	Ѳ	І				К		Л		М		Н			Ѯ	О		П		Ҁ	Р		С		Т				У			Ф	Х			Ѱ	Ѡ	Ц				Ч		Ш		Щ	Ъ	Ы	Ѣ	Ь			Ю	Ꙗ			Ѥ	Ѧ	Ѩ	Ѫ	Ѭ	Ѵ
Cele mai comune litere partajate
Comune	А		Б	В	Г		Д			Е			Ж		З			И					Й	К		Л		М		Н				О		П			Р		С		Т				У			Ф	Х					Ц				Ч		Ш		Щ	Ъ	Ы		Ь	Э		Ю	Я
Limbi slave
Bulgară	А		Б	В	Г		Д		Дз	Е			Ж		З			И					Й	К		Л		М		Н				О		П			Р		С		Т				У			Ф	Х					Ц				Ч	Дж	Ш		Щ	Ъ			Ь			Ю	Я
Macedoneană	А		Б	В	Г		Д	Ѓ	Ѕ	Е			Ж		З			И			Ј			К		Л	Љ	М		Н	Њ			О		П			Р		С		Т		Ќ		У			Ф	Х					Ц				Ч	Џ	Ш
Sârbă	А		Б	В	Г		Д	Ђ		Е			Ж		З			И			Ј			К		Л	Љ	М		Н	Њ			О		П			Р		С		Т		Ћ		У			Ф	Х					Ц				Ч	Џ	Ш
Muntenegreană	А		Б	В	Г		Д	Ђ		Е			Ж		З	З́		И			Ј			К		Л	Љ	М		Н	Њ			О		П			Р		С	С́	Т		Ћ		У			Ф	Х					Ц				Ч	Џ	Ш
Rusă	А		Б	В	Г		Д			Е		Ё	Ж		З			И					Й	К		Л		М		Н				О		П			Р		С		Т				У			Ф	Х					Ц				Ч		Ш		Щ	Ъ	Ы		Ь	Э		Ю	Я
Belarusă	А		Б	В	Г	Ґ	Д	Дж	Дз	Е		Ё	Ж		З					І			Й	К		Л		М		Н				О		П			Р		С		Т				У	Ў		Ф	Х					Ц				Ч		Ш			'	Ы		Ь	Э		Ю	Я
Ucraineană	А		Б	В	Г	Ґ	Д			Е	Є	Йо	Ж		З			И		І		Ї	Й	К		Л		М		Н				О		П			Р		С		Т				У			Ф	Х					Ц				Ч		Ш		Щ	'			Ь			Ю	Я
Ruteană	А		Б	В	Г	Ґ	Д			Е	Є	Ё	Ж		З			И		І		Ї	Й	К		Л		М		Н				О		П			Р		С		Т				У			Ф	Х					Ц				Ч		Ш		Щ	Ъ	Ы		Ь			Ю	Я
Limbi iraniene
Kurdă	А		Б	В	Г	Г'	Д			Е	Ә	Ә'	Ж		З			И					Й	К	К'	Л		М		Н				О	Ӧ	П	П'		Р	Р'	С		Т		Т'		У			Ф	Х	Һ	Һ'							Ч	Ч'	Ш		Щ				Ь	Э				Ԛ	Ԝ
Osetă	А	Ӕ	Б	В	Г	Гъ	Д	Дж	Дз	Е		Ё	Ж		З			И					Й	К	Къ	Л		М		Н				О		П	Пъ		Р		С		Т		Тъ		У			Ф	Х	Хъ				Ц	Цъ			Ч	Чъ	Ш		Щ	Ъ	Ы		Ь	Э		Ю	Я
Tadjică	А		Б	В	Г	Ғ	Д			Е		Ё	Ж		З			И			Ӣ		Й	К	Қ	Л		М		Н				О		П			Р		С		Т				У	Ӯ		Ф	Х	Ҳ								Ч	Ҷ	Ш			Ъ				Э		Ю	Я
Limbi uralice
Komi-permiacă	А		Б	В	Г		Д			Е		Ё	Ж		З			И		І			Й	К		Л		М		Н				О	Ӧ	П			Р		С		Т				У			Ф	Х					Ц				Ч		Ш		Щ	Ъ	Ы		Ь	Э		Ю	Я
Mari de câmpie	А		Б	В	Г		Д			Е		Ё	Ж		З			И					Й	К		Л		М		Н	Ҥ			О	Ӧ	П			Р		С		Т				У	Ӱ		Ф	Х					Ц				Ч		Ш		Щ	Ъ	Ы		Ь	Э		Ю	Я
Mari de munte	А	Ӓ	Б	В	Г		Д			Е		Ё	Ж		З			И					Й	К		Л		М		Н				О	Ӧ	П			Р		С		Т				У	Ӱ		Ф	Х					Ц				Ч		Ш		Щ	Ъ	Ы	Ӹ	Ь	Э		Ю	Я
Sami kildin	А	Ӓ	Б	В	Г		Д			Е		Ё	Ж		З			И			Й	Ҋ	Ј	К		Л	Ӆ	М	Ӎ	Н	Ӊ	Ӈ		О		П			Р	Ҏ	С		Т				У			Ф	Х	Һ				Ц				Ч		Ш		Щ	Ъ	Ы	Ь	Ҍ	Э	Ӭ	Ю	Я
Udmurtă	А		Б	В	Г		Д			Е		Ё	Ж	Ӝ	З	Ӟ		И		Ӥ	Й			К	(К̈)	Л		М		Н				О	Ӧ	П			Р		С		Т				У			Ф	Х					Ц				Ч	Ӵ	Ш		Щ	Ъ	Ы		Ь	Э		Ю	Я
Limbi turcice
Bașchiră	А		Б	В	Г	Ғ	Д		Ҙ	Е		Ё	Ж		З			И					Й	К	Ҡ	Л		М		Н	Ң			О	Ө	П			Р		С	Ҫ	Т				У		Ү	Ф	Х	Һ				Ц				Ч		Ш		Щ	Ъ	Ы		Ь	Э	Ә	Ю	Я
Ciuvașă	А	Ӑ	Б	В	Г		Д			Е	Ё	Ӗ	Ж		З			И					Й	К		Л		М		Н				О		П			Р		С	Ҫ	Т				У	Ӳ		Ф	Х					Ц				Ч		Ш		Щ	Ъ	Ы		Ь	Э		Ю	Я
Kazahă	А	Ә	Б	В	Г	Ғ	Д			Е		Ё	Ж		З			И		І			Й	К	Қ	Л		М		Н	Ң			О	Ө	П			Р		С		Т				У	Ұ	Ү	Ф	Х	Һ				Ц				Ч		Ш		Щ	Ъ	Ы		Ь	Э		Ю	Я
Kirghiză	А		Б		Г		Д			Е		Ё	Ж		З			И					Й	К		Л		М		Н	Ң			О	Ө	П			Р		С		Т				У		Ү		Х									Ч		Ш				Ы			Э		Ю	Я
Tătară	А	Ә	Б	В	Г		Д			Е		Ё	Ж	Җ	З			И					Й	К		Л		М		Н	Ң			О	Ө	П			Р		С		Т				У		Ү	Ф	Х	Һ				Ц				Ч		Ш		Щ	Ъ	Ы		Ь	Э		Ю	Я
Limbi mongole
Buriată	А		Б	В	Г		Д			Е		Ё	Ж		З			И					Й			Л		М		Н				О	Ө	П			Р		С		Т				У		Ү		Х	Һ				Ц				Ч		Ш				Ы		Ь	Э		Ю	Я
Halha	А		Б	В	Г		Д			Е		Ё	Ж		З			И					Й	К		Л		М		Н				О	Ө	П			Р		С		Т				У		Ү	Ф	Х					Ц				Ч		Ш		Щ	Ъ	Ы		Ь	Э		Ю	Я
Kalmîcă	А	Ә	Б	В	Г	Һ	Д			Е			Ж	Җ	З			И					Й	К		Л		М		Н	Ң			О	Ө	П			Р		С		Т				У		Ү		Х					Ц				Ч		Ш						Ь	Э		Ю	Я
Limbi caucaziene
Abhază	А		Б	В	Г	Ҕ	Д	Дә	Џ	Е	Ҽ	Ҿ	Ж	Жә	З	Ӡ	Ӡә	И				Й	К	Қ	Ҟ	Л		М		Н				О	Ҩ	П	Ҧ		Р		С		Т	Тә	Ҭ	Ҭә	У			Ф	Х	Ҳ	Ҳә			Ц	Цә	Ҵ	Ҵә	Ч	Ҷ	Ш	Шә	Щ		Ы
Dungană	А		Б	В	Г		Д			Е		Ё	Ж	Җ	З			И					Й	К		Л		М		Н	Ң	Ә		О		П			Р		С		Т				У	Ў	Ү	Ф	Х					Ц				Ч		Ш		Щ	Ъ	Ы		Ь	Э		Ю	Я

Note

↑ Orban, Leonard (24 mai 2007). „Cyrillic, the third official alphabet of the EU, was created by a truly multilingual European” (PDF). European Union. Arhivat din original (PDF) la 9 octombrie 2022. Accesat în 3 august 2014.
↑ Dvornik, Francis (1956). The Slavs: Their Early History and Civilization. Boston: American Academy of Arts and Sciences. p. 179.
↑ Hussey, J. M.; Louth, Andrew (2010). „The Orthodox Church in the Byzantine Empire”. Oxford History of the Christian Church. Oxford University Press. p. 100. ISBN 978-0-19-161488-0.

Vezi și

Alfabetul chirilic timpuriu
Alfabetul chirilic român
Alfabetul chirilic moldovenesc
Alfabetul grecesc
Cifre chirilice
Materiale media legate de alfabetul chirilic la Wikimedia Commons

[1] Orban, Leonard (24 mai 2007). „Cyrillic, the third official alphabet of the EU, was created by a truly multilingual European” (PDF). European Union. Arhivat din original (PDF) la 9 octombrie 2022. Accesat în 3 august 2014.

[2] Dvornik, Francis (1956). The Slavs: Their Early History and Civilization. Boston: American Academy of Arts and Sciences. p. 179.

[3] Hussey, J. M.; Louth, Andrew (2010). „The Orthodox Church in the Byzantine Empire”. Oxford History of the Christian Church. Oxford University Press. p. 100. ISBN 978-0-19-161488-0.

[1]

[2]

[3]

v d m Istoria alfabetului
Alfabetul proto-sinaitic 1900 î.Hr. Ugaritic 1500 î.Hr. Proto-canaanit 1400 î.Hr. Fenician 1200 î.Hr. Paleo-ebraic 1000 î.Hr. Samaritean 600 î.Hr. Aramaic 800 î.Hr. Kharoṣṭhī 600 î.Hr. Brāhmī 600 î.Hr. Familia Brāhmī (vezi) de ex. Devanagari 1300 î.Hr. Ebraic 300 î.Hr. Thaana 400 î.Hr. Pahlavi 300 î.Hr. Avestan 400 î.Hr. Palmyrene 200 î.Hr. Siriac 200 î.Hr. Sogdian 200 î.Hr. Orkhon (Turca veche) 600 Maghiara veche cca. 650 Uyghur vechi Mongol 1204 AD Nabataean 200 î.Hr. Arab 400 î.Hr. Mandeic 200 î.Hr. Grec 800 î.Hr. Etrusc 800 î.Hr. Latin 700 î.Hr. Runic 200 Alfabetul celtic 400 Copt 300 Gotic 300 Armean 405 Georgian cca. 430 Glagolitic 862 Chirilic cca. 940 Paleohispanic (semi-silabic) 700 î.Hr. Epigrafia sud-arabică 900 î.Hr. Ge’ez 5–600 AD
Meroitic (din egipteană) 300 î.Hr.
Kana 800
Hangul (parțial din Brāhmī) 1443
Alfabetul Cherokee 1827 Zhuyin (sau Bopomofo, din chineză) 1913
v • d • m