Bucharest Pride

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bucharest Pride
Bucharest Pride
Ediția din 2006 a Bucharest Pride, cunoscut atunci ca GayFest
Durată O săptămână
Dată Mai/Iunie
Loc de întâlnire București
Coordonate
Cunoscut și ca GayFest (2004–2013)
Tip
Temă Drepturile LGBT
Organizat de
Participanți 2.500 (2016)
Parteneri
Site web site web oficial

Bucharest Pride (cunoscut până în 2013 ca GayFest) este festivalul anual dedicat drepturilor LGBT în România, care are loc în București timp de aproape o săptămână. Prima ediție a avut loc în 2004, iar astăzi se desfășoară în lunile mai sau iunie ale fiecărui an, culminând cu Marșul diversității în ultima zi a festivalului. Organizat de ACCEPT, cea mai mare asociație LGBT din România, festivalul primește suport și finanțare de la Ministerul Sănătății, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și diverse organizații private, precum Institutul pentru o Societate Deschisă și British Council. Din 2005, festivalul include și o paradă de pride. În afară de această paradă, festivalul include o serie de evenimente culturale LGBT, precum lansări de carte, proiecții de filme, spectacole de teatru și expoziții de fotografie, plus dezbateri și conferințe despre drepturile LGBT.

Bucharest Pride era singurul eveniment de acest gen din țară, până la organizarea Cluj Pride în 2017. Privită cu ostilitate de grupurile religioase și conservatoare și scena unor violențe în primii ani, parada este astăzi una pașnică și atrage un număr tot mai mare de participanți de la an la an. Evenimentul se bucură de susținerea publică a mai multor politicieni și celebrități autohtone.

Context[modificare | modificare sursă]

Mișcarea pentru drepturile LGBT din România a început să câștige teren la mijlocul anilor '90, după ce relațiile homosexuale consimțite între doi adulți au fost dezincriminate în 1996. În același an, prima organizație LGBT românească, ACCEPT, a fost înființată în București, având ca obiective principale apărarea și promovarea drepturilor persoanelor LGBT din România ca drepturi ale omului, respectiv educarea societății și mass-media cu privire la LGBT.[2] La sfârșitul anilor '90, mișcarea pentru drepturile LGBT din România s-a concentrat în principal pe lobby-ul pentru abrogarea articolului 200 care continua să incrimineze afișarea publică și promovarea homosexualității. În acest context, problema organizării unui festival cu tematică LGBT nu a fost viabilă, întrucât manifestările publice ale homosexualității ar fi putut fi pedepsite sub articolul 200, alineatul (5), care prevedea:[3]

„Îndemnarea sau ademenirea unei persoane în vederea practicării de relații sexuale între persoane de același sex, precum și propaganda ori asocierea sau orice alte acte de prozelitism săvârșite în același scop se pedepsesc cu închisoare de la unu la 5 ani.”

Cu toate că articolul 200 era încă în vigoare la acea dată, între 4 și 8 octombrie 2000, ACCEPT a găzduit în București cea de-a 22-a conferință europeană a International Lesbian and Gay Association.[4] Evenimentul a atras în jur de 100 de participanți din 27 de țări, a creat un dialog consistent pe drepturile LGBT în România și s-a bucurat de atenție mediatică.[5]

După presiuni ale ACCEPT, dar și ale Uniunii Europene și ale Consiliului Europei, articol 200 a fost abrogat pe 23 iunie 2001.[6] Mai mult, o lege care să interzică discriminarea pe bază de orientare sexuală a fost introdusă de Guvernul Isărescu în august 2000.[7] Toate acestea au permis o mai mare vizibilitate socială a persoanelor LGBT și a culturii lor, multe cluburi gay deschizându-se în capitală și în marile orașe începând cu 2002. Organizarea unui festival LGBT devenea acum mult mai viabilă, în timp ce ACCEPT urmărea prin aceste festivaluri să sporească vizibilitatea persoanelor LGBT și, prin accentul pus pe evenimentele culturale, să schimbe atitudinile sociale negative față de persoanele LGBT din România.

Ediții[modificare | modificare sursă]

Ediție Dată Participanți
I 3–9 mai 2004 N/A
II 23–30 mai 2005 850
III 30 mai–4 iunie 2006 800
IV 4–9 iunie 2007 500
V 19–24 mai 2008 300
VI 18–23 mai 2009 300
VII 17–22 mai 2010 200
VIII 30 mai–4 iunie 2011 150
IX 25 iunie–1 iulie 2012 200
X 3–8 iunie 2013 400
XI 2–8 iunie 2014 400[8]
XII 17–23 mai 2015 1.000
XIII 19–25 iunie 2016 2.500
XIV 14–20 mai 2017 2.000
Legături media externe
Imagini
Bucharest Pride 2017 (Revista Tango)
Bucharest Pride 2016 (Scena9)
Video
Bucharest Pride 2016 (YouTube)
Bucharest Pride 2015 (YouTube)

Bucharest Pride 2017[modificare | modificare sursă]

Ediția din 2017 a avut loc între 14 și 20 mai și a inclus o ședință de yoga la sediul ACCEPT, mai multe proiecții de film, dezbateri și două petreceri tematice în Underworld și Control Club. 30 de ambasade și-au exprimat susținerea față de festival, în timp ce ambasadorul Statelor Unite, Hans G. Klemm, a luat parte la marșul de pe 20 mai.[9]

Marșul Diversității a atras 2.000 de persoane în pofida ploii.[10] Participanții au ținut un minut de tăcere în marșul lor pe lângă ambasada Rusiei pentru a-și exprima solidaritatea cu homosexualii din Cecenia[9] care, potrivit unor surse interne, au fost arestați și supuși abuzurilor în lagăre de concentrare.[11][12][13]

Ediția din 2017 a avut loc în contextul unei inițiative cetățenești demarate de Coaliția pentru Familie de redefinire a căsătoriei în Constituție ca uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie.

Bucharest Pride 2016[modificare | modificare sursă]

Bucharest Pride 2016 a cuprins 27 de evenimente organizate în parteneriat de asociațiile ACCEPT, MozaiQ și PSI Romania prin programul Eu Sunt! Tu?.[14] Organizat anul acesta pe 25 iunie, Marșul Diversității a reunit un număr record de 2.500 de participanți, atât persoane membre ale comunității LGBT, oficiali, precum și susținătorii acestora, militând pentru nediscriminare, drepturi egale și împotriva intoleranței.[15] Printre participanți s-au numărat deputatul Remus Cernea,[16] cântăreața Andreea Bălan,[16] ambasadorul Marii Britanii, Paul Brummell[16] și actrița și politiciana spaniolă Carla Antonelli, cunoscută pentru activismul său pentru drepturile persoanelor transgen.[17] Participanții la marș au afișat și mesaje de solidaritate cu victimele atentatului din Orlando.

Bucharest Pride 2015[modificare | modificare sursă]

Programul festivalului a cuprins proiecții de film, spectacole de teatru, dezbateri și expoziții.[18] Marșul de anul acesta, organizat pe 23 mai,[19] a atras pentru prima dată în istoria sa peste 1.000 de participanți.[20] Singurul partid politic care și-a anunțat public susținerea pentru eveniment a fost Partidul Verde.[21]

Bucharest Pride 2014[modificare | modificare sursă]

Ediția din 2014 s-a desfășurat pentru prima dată sub numele Bucharest Pride și a fost, potrivit organizatorilor, „un festival al comunității LGBT, dar și al locuitorilor Capitalei”, motivând că „Bucureștiul este, în esență, un oraș divers”.[22] Cei peste 300 de participanți, în majoritate tineri, au afișat pancarte cu mesaje precum „Ura dăunează grav societății”, „Sărbătorește diversitatea. Respectă drepturile”, „Homofobia distruge vieți”, „Egalitate = Normalitate” și „Legalize gay marriage”.[23] Printre participanți s-au numărat și doi polițiști suedezi, membri ai Asociației Gay a Poliției Suedeze, aflați la București pentru a discuta cu reprezentanții Poliției Capitalei despre bune practici în combaterea infracțiunilor motivate de ură.[23] O întâlnire între polițiștii suedezi și polițiștii români, precum și reprezentanți ai Institutului de Studii pentru Ordine Publică (ISOP) a avut loc pe 6 iunie.[23] Cu ocazia festivalului, Reprezentanța Comisiei Europene și 18 ambasade au semnat o declarație de solidaritate și sprijin pentru minoritatea comunităților sexuale din România.[24]

GayFest 2013[modificare | modificare sursă]

A zecea ediție a GayFest a avut loc între 3 și 8 iunie. Cu ocazia festivalului, Cărturești a inaugurat un raft de literatură LGBT.[25] Parada a fost organizată în ultima zi a festivalului și s-a desfășurat pentru prima dată pe traseul Arcul de TriumfPiața Victoriei.[26] Deși ziua a debutat cu o contramanifestație împotriva homosexualilor, parada s-a încheiat fără incidente.[27] Potrivit ACCEPT, 400 de persoane au luat parte la paradă.

GayFest 2012[modificare | modificare sursă]

Aproximativ 200 de persoane au participat la marș, printre aceștia europarlamentarul Michael Cashman, ambasadorul american Mark Gitenstein și ambasadorul britanic Martin Harris.[28] Cântăreața Loredana Groza a fost ambasadoarea programului Eu Sunt! Tu?, implementat de organizația PSI Romania,[29] un program destinat persoanelor LGBT din România, al cărui scop este să lupte împotriva discriminării și stigmatului social și să prevină HIV/SIDA.[30]

Înainte de festival, ACCEPT a denunțat atitudinea „ostilă” a Primăriei București față de organizarea Marșului Diversității, arătând că aceasta a restrâns dreptul de manifestare în spațiul public a comunității LGBT.[31] Pe de altă parte, Primăria București a precizat că solicitările privind aprobarea adunărilor publice sunt soluționate cât mai aproape de data desfășurării evenimentului, din cauză că sunt mai multe instituții implicate.[31]

GayFest 2011[modificare | modificare sursă]

Ediția din 2011 a sărbătorit un deceniu de la abrogarea articolului 200 care incrimina relațiile homosexuale.[32] 150 de oameni au luat parte la marș, printre aceștia ambasadorii Statelor Unite, Marii Britanii și Suediei, oficiali ai Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, dar și un reprezentant al Amnesty International.[33] Marșul Diversității a fost precedat de Marșul Normalității, organizat de Noua Dreaptă.

GayFest 2010[modificare | modificare sursă]

Parada organizată pe 22 mai a decurs fără incidente. Cu toate acestea, 13 persoane au fost reținute preventiv.[34] Cei 200 de manifestanți au fost păziți de 400 de jandarmi și de 50 de polițiști de la Brigada Rutieră.[34] În semn de solidaritate, la marș au participat și reprezentanți ai ambasadelor Olandei și Marii Britanii, dar și europarlamentari.[35] În dimineața aceleiași zile, Noua Dreaptă a mărșăluit zgomotos pentru unitatea familiei și pentru valorile creștine.[35] Pe întreg traseul, și cei de la Noua Dreaptă au fost însoțiți de jandarmi și de polițiști.

GayFest 2009[modificare | modificare sursă]

GayFest 2009 a avut loc între 18 și 23 mai.[36] Tema politică a ediției din 2009 a fost legalizarea parteneriatelor civile. Pe lângă paradă, evenimentul a inclus un festival de film, expoziții și vernisaje de fotografie, concerte, ateliere, prelegeri, dezbateri publice și petreceri. Pentru prima dată, ACCEPT a încheiat un parteneriat cu Metrorex, operatorul metroului din București, pentru afișarea unor materiale anti-homofobie în mai multe stații de metrou. În timpul GayFest, ambasada Marii Britanii a găzduit, de asemenea, un „Diversity Barbecue” care a adunat la un loc activiști pentru drepturile omului și reprezentanți ai ONG-urilor.[37]

Marșul Diversității a închis festivalul și a avut loc sâmbătă, 23 mai, începând cu ora 17. Au participat în jur de 300 de persoane.[38] Parada a avut parte de protecție sporită din partea poliției și niciun incident de violență nu a fost raportat pe durata marșului.[39][40] A fost mult mai festivă decât în anii precedenți, afișând baloane, steaguri-curcubeu uriașe și umbrele colorate.[39] Mai mulți oficiali europeni au participat la paradă, printre ei europarlamentarii Michael Cashman, Michel Teychenné și Hélène Goudin,[41] ambasadorii Olandei, Marii Britanii, Cehiei și Suediei,[42] directorii Institutului Polonez și Institutului Goethe din București și Boris Dittrich, directorul programului de drepturi LGBT al Human Rights Watch. În timpul paradei, ambasadorul britanic Robin Barnett a anunțat că Marea Britanie susține lupta pentru drepturile homosexualilor și s-a declarat încântat de „celebrarea fantastică” a diversității care a avut loc în București.[39] Ambasadorul olandez Jaap Louis Werner, care venise la paradă alături de familie, a ținut și el un discurs, declarând:[43]

„Prezența noastră aici e pentru a ne expune solidaritatea. Știu ce vreți. Vreți să fiți tratați ca niște oameni normali cu aceeași protecție în fața legii.”

Scrisori de susținere au venit și din partea ambasadorului Franței în România, precum și a trei oficiali LGBT din Marea Britanie: Angela Eagle, Ben Bradshaw și Chris Bryant.[43]

O contramanifestație împotriva paradei gay, sub numele „Marșul pentru familie”, a avut loc cu o zi înainte și a fost organizată de mai multe grupuri conservatoare ortodoxe. Deși erau așteptați 1.000 de participanți, mai puțin de 100 au luat parte la manifestație.[44] Pentru prima dată, Biserica Ortodoxă Română și-a anunțat opoziția față de marșul anti-gay, declarând că „manifestațiile zgomotoase de stradă” sunt incompatibile cu religia.[45] Cu toate acestea, Biserica a continuat să se opună GayFest, argumentând că acesta contravine tradiției poporului român și este inoportun.[46]

GayFest 2008[modificare | modificare sursă]

A cincea ediție a GayFest a avut loc între 19 și 24 mai 2008 și a inclus un festival de film, expoziții de artă și discuții publice, precum și tradiționala paradă prin centrul Bucureștiului. Deși contramanifestații au fost organizate de Noua Dreaptă și alte grupuri de extremă dreaptă, nu s-au raportat incidente violente. „Nu vă vrem!”, „România nu vă vrea!”, „Nu vrem să fim un neam de poponari!” sau „România nu e Sodoma!” au fost doar câteva din mesajele celor 400 de contramanifestanți, cum au declarat organizatorii marșului, sau 150, după estimările jandarmilor.[47] Dintre aceștia, 43 au fost transportați cu dubele la trei secții de poliție din București. Mulți dintre cei duși la audieri erau băuți sau au refuzat să se legitimeze.[48] Alți patru au fost găsiți în spatele magazinului Unirea când vopseau bannere cu mesaje anti-gay.[49]

La parada gay au participat mai puțini oameni decât în anii precedenți. O coloană de doar 200–300 de oameni a mărșăluit pe traseul Piața UniriiParcul Izvor.[50] Peste 1.200 de polițiști și jandarmi au asigurat ordinea la paradă.[51]

GayFest 2007[modificare | modificare sursă]

Ediția din 2007 a fost organizată între 4 și 9 iunie sub sloganul „Celebrează diversitatea! Respectă drepturile!”.[52] Festivalul a inclus o paradă, expoziții de artă și un festival de film, precum și două dezbateri publice, una pe tema discriminării, iar alta pe tema religiei și democrației. Ca în 2006, GayFest 2007 s-a concentrat pe problema căsătoriilor între persoane de același sex și a parteneriatelor civile,[53] provocând din nou o dezbatere publică pe această temă în mass-media și în societatea românească. Asociația ACCEPT a susținut că „adoptarea legislației în acest sens este un pas decisiv pentru afirmarea egalității de drepturi a tuturor cetățenilor”.[54]

Violențele din timpul paradei[modificare | modificare sursă]

Parada a avut loc pe 8 iunie, între orele 17 și 19. Marșul a fost aprobat de Primăria Municipiului București pe traseul Bulevardul UniriiPiața Unirii–Piața Constituției–Parcul Izvor, cu mențiunea că manifestanții nu au avut voie să staționeze în niciunul dintre aceste locuri.[54] Deși ACCEPT aștepta peste 1.000 de participanți, doar în jur de 500 au luat parte din cauza ploii.[55] Pentru prima dată, parada a inclus o serie de discursuri pe tema drepturilor LGBT. Discursuri au fost ținute, printre alții, de Florin Buhuceanu (vicepreședintele ACCEPT), Diane Fisher (preot al Bisericii Comunității Metropolitane), Maxim Anmeghicean (reprezentant al ILGA-Europe) și Christoph Michl (unul dintre organizatorii paradei din Stuttgart). Efectivele forțelor de ordine au fost mai numeroase ca în 2006 – 400 de jandarmi și 300 de polițiști. Anul acesta, la paza paradei au participat și trupe ale Serviciului de Poliție pentru Intervenție Rapidă (SPIR). Pe lângă tradiționalele steaguri-curcubeu, măști, baloane colorate și muzică, participanții au afișat pancarte cu lozinci precum „Dumnezeu ne iubește pe toți”, „Gay de la Traian și Decebal încoace” și „Ne iubim fiii și fiicele lesbiene”.[56]

În ciuda securității fără precedent, în jurul orei 18,[57] aproximativ 150 de protestatari anti-gay având fețele acoperite cu glugi, fulare sau baticuri și în marea lor majoritate minori,[58] au încercat să atace participanții la marș. Imediat înspre jandarmi au început să zboare pietre, coșuri de gunoi, sticle, bucăți de caldarâm și petarde.[59] Jandarmii, inclusiv 13 călare, s-au grupat și au trecut la contraatac. Busculada a cuprins întreaga zonă iar primele cartușe cu gaze lacrimogene au fost trase,[57] atacatorii fugind înspre cheiul Dâmboviței. O parte a reușit să se regrupeze și a încercat un nou atac, însă fără șansă în fața jandarmilor care deja începuseră să rețină persoane.[59] Între timp, aproape invizibil din cauza dispozitivului de securitate, șirul manifestanților se îndrepta către Piața Constituției. Cei care le-au scăpat jandarmilor au încercat în permanență să-i atace pe manifestanți prin gangurile de acces dintre blocuri.[59] Trupele speciale i-au respins de fiecare dată. În urma violențelor, 100 de persoane au fost arestate,[60] iar doi polițiști de la Brigada Rutieră au fost răniți de pietre și au avut nevoie de îngrijiri medicale.[58] Presa internațională a relatat evenimentul vorbind despre „caracterul conservator” al românilor.[59]

Tudor Ionescu, președintele mișcării Noua Dreaptă, s-a delimitat de violențe, declarând:[57]

„Nimeni nu a creditat ideea că atacatorii au avut vreo legătură cu Noua Dreaptă. Bucureștiul are 3 milioane de oameni, nu poate Noua Dreaptă să știe ce face fiecare. Plus că nu e stilul nostru de acțiune. Pe noi nu ne interesează genul ăsta de acțiuni care îi victimizează. Ei abia așteaptă asta.”

Florin Buhuceanu, vicepreședintele ACCEPT, și-a exprimat, după marș, regretul pentru violențe, declarând că „poliția doar și-a făcut treaba pentru a proteja un marș autorizat”.[60] Maxim Anmeghicean, reprezentant al ILGA-Europe originar din Republica Moldova, s-a arătat impresionat de numărul forțelor de ordine și a remarcat profesionalismul jandarmilor, dar și ostilitatea extremă a unor persoane de pe trotuare.[61]

Cu câteva ore înainte de parada GayFest, în jurul orei 10 dimineața, Noua Dreaptă a organizat o contramanifestație împotriva paradei, intitulată „Marșul pentru normalitate”. Evenimentul a atras aproximativ 100 de persoane purtând bannere împotriva căsătoriilor gay, cruci și simboluri fasciste.[62] Anterior, Noua Dreaptă a contestat în instanță autorizația de miting a Marșului Diversității.[63] Manifestația Noii Drepte a fost întâmpinată cu huiduieli din partea unui grup de 20 de protestatari antifasciști care i-au numit „naziști” pe membrii Noii Drepte[57] și i-au acuzat de intoleranță.[59] Jandarmii au intervenit, evitând o ciocnire în zona Universității, operând rețineri.[59] Mai multe persoane au fost duse la Secția 1 de Poliție.

Reacții[modificare | modificare sursă]

Reacțiile mass-media cu privire la ediția din 2007 a GayFest au fost mai pozitive decât în anii precedenți, dat fiind că trei dintre cele mai mari cotidiane, Cotidianul, Evenimentul zilei și Adevărul, au inclus editoriale sau articole favorabile despre eveniment. Andrei Crăciun de la Evenimentul zilei a susținut că, prin GayFest 2007, „Bucureștiul se pregătește pentru un nou test al normalității”, unde „normalitatea înseamnă și să poți accepta diversitatea, chiar dacă nu o agreezi”.[64] Un editorial din același ziar al lui Emilian Isailă a susținut că căsătoria homosexuală ar trebui legalizată și că „Dumnezeu” nu ar trebui să joace un rol în această dezbatere.[65] Isailă afirma, de asemenea:[65]

„Uniunile între persoanele de același sex ar trebui legalizate pentru ca și cei cu o altă orientare sexuală să beneficieze de pe urma prevederilor legale în ceea ce privește sistemul de creditare, regimul bunurilor comune, partajul și moștenirile. Și mai cred că minoritatea sexuală din România are dreptul ca măcar o dată pe an să provoace o dezbatere pe această temă. Până la urmă, vrem nu vrem, societatea trebuie să-i integreze.”

GayFest a fost, de asemenea, acoperit în secțiunea HotOrNot a ediției de weekend din Cotidianul. Articolul, titrat „Dacă ești hetero, mergi la parada gay”, constata că „participarea la GayFest este hot pentru că, dincolo de lupta împotriva discriminării, este o paradă veselă, colorată și poate fi distractiv”.[66] Pe 9 iunie, la ora 12, Pro TV, cea mai mare rețea privată de televiziune din România, a difuzat un scurt documentar numit „Gay care au făcut istorie”. Difuzat cu ocazia GayFest, documentarul urmărea să informeze publicul despre istoria LGBT și subiecte ca diversitatea.[67]

După paradă, Libertatea a căutat să investigheze opinia publică cu privire la eveniment. Potrivit constatărilor sale, majoritatea celor intervievați au văzut parada ca fiind ceva „perfect normal într-o țară democratică”, cu toate că au existat și păreri care au catalogat festivalul „imoral” și „dezgustător”.[68] Un trecător a declarat: „Bine că își susțin părerile. E treaba lor ce fac și ce înclinații sexuale au. Atât timp cât pe mine nu mă deranjează cu nimic, să facă ce vor. Dacă Primăria le-a dat permisiunea să organizeze mitingul, de ce nu ar face-o? Se fac astăzi mitinguri din orice”.[68] Un alt intervievat a remarcat: „Pe mine nu mă afectează cu nimic manifestarea lor. Să facă ce vor dacă cei de la Primărie le-au dat voie. Să-și spună părerile, să-și ceară drepturile că doar trăim într-o țară liberă”.[68]

GayFest 2007 a primit o scrisoare oficială de susținere și solidaritate din partea organizatorilor pride-ului din Zagreb,[69] dar și din partea Hertei Däubler-Gmelin, membră a Bundestagului german și fost ministru de Justiție.[70]

Chestionați de HotNews, sociologul Mircea Kivu a opinat că reacția violentă a societății a avut loc pe fondul unei atitudini sexiste a Bisericii Ortodoxe din România, în timp ce sociologul Alina Tudose a fost de părere că reacția de respingere a românilor a venit ca urmare a întârzierii autorităților din România de a reglementa statutul minorităților sexuale.[71]

Grupuri religioase[modificare | modificare sursă]

Biserica Ortodoxă Română a emis un comunicat de presă împotriva paradei pe 7 iunie, declarând că „dezaprobă manifestarea minorităților sexuale în spațiul public (...), pe care o consideră o ofensă la adresa moralității vieții publice”.[72] În același comunicat, BOR își îndemna credincioșii să se roage pentru „îndreptarea semenilor noștri, care au nevoie de ajutor”,[72] făcând aluzie la homosexuali.

Totuși, parada a primit sprijinul asociației religioase Metropolitan Community Churches (MCC) din Canada, al cărei episcop, Diane Fisher, a și susținut un discurs în timpul marșului. Aceasta a participat și la manifestările din cadrul GayFest 2008.[73]

Reacții politice[modificare | modificare sursă]

GayFest 2007 nu a primit o reacție oficială din partea vreunui partid politic din România. Unii politicieni au făcut însă comentarii homofobe cu privire la eveniment. Radu Țîrle, europarlamentar reprezentând Partidul Democrat, și-a făcut cunoscută opoziția față de paradă, afirmând că „parada homosexualilor de la București este o rușine pentru România”. Acesta a criticat Primăria București pentru autorizarea marșului și și-a exprimat regretul că „în spatele așa-numitei libertăți de orientare sexuală și a libertății de opinie este lăsat să prolifereze prozelitismul unor astfel de comportamente deviante și imorale”.[74] „Orientarea sexuală a fiecăruia este o problemă pur personală și libertatea ei este garantată de lege, dar ea nu trebuie să degenereze în manifestări care vizează prozelitismul”, a mai punctat membrul PD.[74] În trecut, Țîrle a făcut comentarii derogatorii și despre alte minorități, cum ar fi romii,[75] maghiarii[76] și minoritățile religioase,[77] iar în decembrie 2006 Biroul Permanent Județean al PD Bihor a decis să nu sprijine candidatura acestuia la următoarele alegeri pentru Parlamentul European.[78]

Gigi Becali, cunoscut pentru remarcile sale homofobe la evenimente LGBT din trecut, a declarat: „N-am nimic cu ei, dar pentru ce fac paradă, nu înțeleg. Să se întâlnească în parc, 300, 500, să facă un spectacol, n-am nimic, dar paradă, propagandă? Nu e normal”.[79] Becali, care la acea vreme era și președintele echipei de fotbal Steaua București, a declarat că homosexualii nu mai au ce căuta pe Stadionul Ghencea,[80] dar ulterior s-a contrazis singur, afirmând: „Discriminare? Discriminare e dacă nu-i las să vină. Care e discriminarea?”.[79] Președintele CNCD, Csaba Asztalos, a declarat că a luat act de declarațiile lui Becali și că forul pe care îl conduce va investiga dacă comentariile acestuia încalcă legislația națională anti-discriminare.[79] Ulterior, într-un alt interviu, Becali a declarat: „Îi iubesc [pe homosexuali] la fel cum îi iubesc și pe ceilalți oameni. Se pot căsători la Primărie în fiecare zi, 10 din ei dacă vor. Dar în biserică nu au loc”.[81]

Corneliu Vadim Tudor, președintele Partidului România Mare, partid de extremă dreaptă, a declarat că manifestările publice ale homosexualității ar trebui interzise, deoarece „violentează văzul, auzul și educația copiilor” și „provoacă biserica”.[82] Totuși, tot el a apreciat că minoritățile sexuale trebuie tratate cu condescență și dragoste creștină și că violența împotriva persoanelor LGBT este „o formă de barbarie” și nu ar trebui acceptată în nicio circumstanță.[82]

GayFest 2006[modificare | modificare sursă]

Participanți afișând un banner cu mesajul „Iubirea nu ține cont de prejudecăți”

GayFest 2006 a avut loc între 30 mai și 4 iunie și a fost organizată sub sloganul „Aceleași drepturi, aceleași responsabilități”.[83] Tema centrală a festivalului a vizat căsătoriile între persoane de același sex și uniunile civile în România,[84] niciuna dintre ele fiind recunoscute în țară. În timpul GayFest, ACCEPT a cerut statului să legalizeze căsătoriile gay sau cel puțin uniunile civile, creând o acoperire media fără precedent și o dezbatere publică consistentă asupra subiectului.

Wikiştiri
La Wikiștiri găsiți reportaje referitoare la GayFest 2006

Parada GayFest, care a primit autorizația Primăriei pe 30 mai,[85] a avut loc pe 3 iunie, începând cu ora 18, și a atras aproximativ 800 de participanți, inclusiv activiști LGBT din Marea Britanie, Olanda, Serbia, Spania și Suedia.[86][87] Parada a inclus costume extravagante, muzică și baloane, precum și tradiționalul steag-curcubeu lung de 200 de metri afișat și la edițiile anterioare. Participanții au ținut pancarte cu mesaje precum „Vă iubim” și „Homofobia, cea mai gravă boală”, solicitând în același timp Parlamentului să legalizeze căsătoria între persoane de același sex.[88] Pe lângă membrii comunității LGBT, la marș au participat mai mulți susținători ai drepturilor civile și ai drepturilor omului, mulți dintre ei heterosexuali. O femeie care a participat la paradă a declarat pentru BBC News:[89]

„Sunt aici cu soțul meu, în caz că facem un copil și este gay, vrem să aibă drepturi și să poată să fie fericit, să aibă șansa să fie fericit în țara asta. Sunt de acord cu căsătoriile între cuplurile de același sex. Tocmai de asta sunt aici. Vreau să aibă copilul meu drepturi în cazul în care se naște homosexual. Ceea ce nu e o tragedie, în niciun caz.”

Cu ocazia GayFest și într-un gest simbolic, Florin Buhuceanu de la ACCEPT s-a căsătorit cu partenerul său spaniol într-o ceremonie oficiată de Biserica Comunității Metropolitane.[90] Totuși, căsătoria nu a avut nicio recunoaștere legală, întrucât astfel de căsătorii nu sunt permise de legislația românească.

Participant la paradă având fața acoperită în steagul-curcubeu

Asemenea evenimentului de anul trecut, parada din 2006 nu a fost fără opoziție. Pe 20 mai, 22 de organizații civice conservatoare,[91] inclusiv Noua Dreaptă, au cerut Bisericii Ortodoxe Române să se opună paradei. Pe 2 iunie, BOR a denunțat Primăria pentru autorizarea desfășurării marșului pe care l-a considerat „un afront la moralitatea instituțiilor publice și un pericol (...) pentru formarea celor tineri”.[92] Mai mult, Noua Dreaptă a depus o plângere la un tribunal din București pentru a interzice marșul pe motiv că era „obscen și antisocial”.[93] Plângerea a fost respinsă, iar instanța a decis că parada GayFest poate avea loc.[88]

Polițist călare, parte a cordonului de securitate pentru paradă

Pe 3 iunie, la ora 11, cu câteva ore înainte de parada GayFest, Noua Dreaptă a organizat o contramanifestație pentru „valorile familiei” și „tradițiile morale” la care au luat parte aproximativ 150 de persoane. Participanții la Marșul Normalității, așa cum a fost numit de organizatori, au purtat drapele naționale, icoane, imagini ale liderilor legionari și drapele cu însemnele mișcării Noua Dreaptă.[89] Spre deosebire de 2005, însă, acest marș nu a fost programat în același timp cu parada GayFest și, prin urmare, nu au existat ciocniri violente. Cu toate acestea, un grup de zeci de protestatari anti-gay a încercat să spargă barajele poliției și să ajungă la manifestanți, aruncând înspre aceștia cu ouă, pietre și sticle de plastic,[87] atât de pe clădirile din zonă, cât și de la sol.[89] Cel puțin zece oameni au fost răniți,[87] iar 51 de protestatari au fost arestați și amendați pentru provocarea violențelor.[92]

După marș, organizatorii au declarat că, în ciuda încercărilor protestatarilor anti-gay de a sparge parada, au fost mulțumiți de faptul că autoritățile au ținut situația sub control și că numărul participanților a fost mai mare decât cel așteptat.[94] Cele două partide din Alianța Dreptate și Adevăr aflată la guvernare – Partidul Național Liberal și Partidul Democrat – au emis un comunicat după paradă, condamnând protestele anti-gay violente și făcând apel la toleranță.[95] Totuși, nu au comentat pe problema căsătoriilor gay. Și Partidul Social Democrat aflat în opoziție a condamnat violențele.[95]

Procesul la CEDO[modificare | modificare sursă]

Noi stăteam într-un colț al vagonului, aproape de ușă, în picioare. Metroul abia plecase din stație. Dintr-o dată, mai mulți bărbați s-au prins cu mâinile de barele care sunt deasupra scaunelor și au început să ne lovească cu bocancii în zona feței și a capului. Unul din prietenii cu care eram s-a așezat în fața mea și a altei fete și a încasat multe lovituri pentru noi. Atacul a durat mai puțin de două minute, timp în care băieții din grup s-au umplut de sânge și contuzii, unul căzând pe jos. Bărbații care ne loveau urlau că suntem „poponari” și că „să ne ducem în Olanda”.

Declarația unuia dintre tinerii agresați pe 4 iunie 2006

Pe 12 aprilie 2016, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a sancționat România cu o amendă de 14.000 de euro pentru ineficiența organelor de cercetare penală în investigarea unui atac homofob împotriva a șase tineri români și străini participanți la GayFest 2006.[96] CEDO a decis că România a încălcat dreptul a doi petenți de a nu fi supuși la tratamente degradante, cât și dreptul acestora de a nu fi discriminați de autorități, indiferent de orientare sexuală și identitate de gen.[97][98] Curtea a decis că articolele 3 și 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului au fost încălcate în acest caz.[99]

Stația de metrou Izvor, locul atacului homofob, fotografiată în august 2017

Atacul homofob s-a produs pe 4 iunie 2006. După finalizarea marșului în Piața Constituției, șase tineri care părăseau evenimentul au fost urmăriți de un grup de protestatari până la stația de metrou Izvor, unde au luat același tren.[100] După ce metroul a părăsit stația, grupul de șase bărbați tineri și o femeie[96] i-a atacat pe tineri și i-au bătut. După atac, agresorii au coborât la prima stație și au fugit. Unul dintre cei agresați a povestit că nimeni nu a sărit să îi ajute și nimeni nu a chemat poliția sau ambulanța.[101] Victimele au mers la poliție pentru a depune plângeri.[102] Tinerii au susținut că poliția a încercat din primul moment să tergiverseze investigația și să îi plimbe dintr-un loc în altul.[100] Mai mult, polițiștii ar fi încercat să îi descurajeze să depună plângere împotriva agresorilor.[101] Polițiștii Secției 25, în prezent desființată, le-ar fi spus că, dacă depun plângere, vor fi puși în situația de a se reîntâlni și confrunta cu agresorii pe parcursul investigației și în cadrul unui eventual proces.[100]

Dosarul a fost plimbat de la o secție de poliție la alta vreme de un an, cu justificarea că se căuta secția competentă să investigheze plângerea, după desființarea Secției 25.[100] Chiar și poliția ar fi recunoscut că în acest fel s-a pierdut timp valoros pentru efectuarea unei investigații eficace.[100] Polițiștii au primit chiar și fotografii ale presupușilor agresori, făcute de un martor. Cu toate acestea, susțin reprezentanții fundației ACCEPT, investigația a fost tergiversată, iar agresiunile au fost tratate ca loviri și alte violențe cu toate că fusese un atac homofob.[103]

La cinci ani după atac, poliția a clasat investigația, întrucât se împlinise termenul de prescripție.[100] Asociația ACCEPT a adus cazul în atenția CEDO, unde a beneficiat de sprijinul Coaliției anti-discriminare și de intervenția prin amicus curiae a Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki și ILGA-Europe, organizația la nivel european care militează pentru promovarea drepturilor LGBT.

GayFest 2005[modificare | modificare sursă]

Prințesa Brianna Caragea (stânga, în spate) la parada GayFest din 2005
Manifestanți fluturând steaguri-curcubeu

Ediția din 2005 a avut loc între 23 și 30 mai sub sloganul „Ai dreptul la iubire”. GayFest 2005 a stârnit controverse, deoarece a inclus prima paradă gay din istoria țării. Inițial, cererea pentru autorizarea paradei, depusă pe 29 mai, a fost respinsă de Primăria Generală, pe motiv că municipalitatea nu putea să asigure securitatea participanților. Diferite grupări de dreapta, cum ar fi naționalista Noua Dreaptă, dar și Biserica Ortodoxă Română s-au opus activ marșului și au cerut interzicerea acestuia.

În cele din urmă, parada a primit autorizație, după un lobby susținut al activiștilor LGBT din țară și din străinătate și al CNCD, dar și după declarațiile de susținere publică a marșului formulate de președintele Traian Băsescu și de ministrul Justiției Monica Macovei.[104] La GayFest 2005 au participat, conform estimărilor Jandarmeriei Române, aproximativ 250 de persoane aparținând minorităților sexuale, la care s-au alăturat alte 600.[105] O contramanifestație, care nu a primit autorizație de la primărie, a fost organizată de Noua Dreaptă. Participanții au manifestat cu pancarte anti-gay și au încercat să oprească parada în mod violent. Un membru al grupului a fost arestat pentru aruncarea unei torțe aprinse în mijlocul paradei,[104] în timp ce liderul Tudor Ionescu a fost amendat cu 3.000 de lei pentru „inițierea unei manifestații neautorizate”.[105] În aceeași zi, un alt miting organizat de Partidul Conservator a adunat câteva zeci de participanți. Aceștia erau reuniți în jurul unui preot ortodox care denunța homosexualitatea.[104] La finalul paradei, directorul executiv al ACCEPT, Florin Buhuceanu, a declarat:[105]

„Simplul fapt că a existat primul festival gay a contat foarte mult pentru noi. Data viitoare va fi mai spectaculos, cu muzică și spectacole. Oamenii trebuie să aibă curaj să-i accepte pe cei care sunt diferiți de ei.”

Pe lângă paradă, un festival de film a fost organizat în săptămâna GayFest, 13 filme cu tematică LGBT fiind proiectate în trei locuri diferite din capitală: Institutul Goethe, La Motoare și Cinema Elvire Popesco. Două dezbateri publice și seminarii au fost organizate în La Scena, având ca teme religia și sexualitatea, respectiv mass-media și legislația antidiscriminare.[106]

GayFest 2004[modificare | modificare sursă]

GayFest 2004 era, la acea dată, primul festival LGBT organizat vreodată în România și a avut loc între 3 și 9 mai. A fost numit inițial „Festivalul diversității” și s-a desfășurat sub sloganul „Ai dreptul să fi diferit”. Festivalul s-a axat în principal pe dezbateri publice privind atitudinile față de persoanele LGBT din România, dar și pe o serie de evenimente culturale. Cu ocazia festivalului au fost lansate mai multe cărți despre problemele LGBT, cum ar fi Homofobia lui George Bălan (singura lucrare majoră românească care tratează pe larg fenomenul homofobiei)[107] sau Politica sexelor, lucrarea Lilianei Popescu,[108] și a fost organizat primul festival de film LGBT din țară. Nouă filme din nouă țări diferite au fost proiectate în cadrul festivalului, inclusiv un documentar despre parada gay din Belgrad din 2001 care a degenerat în violențe. Institutul Goethe din București a găzduit o expoziție de fotografie a artistului polonez Karolina Breguła, intitulată „Să ne vadă”, care explora vizibilitatea homosexualilor și lesbienelor din Polonia.[109] Potrivit lui Florin Buhuceanu, directorul executiv al ACCEPT, „ideea din spatele festivalului a fost aceea de a oferi o anumită transparență comunității gay din România”.

Festivalul s-a bucurat de susținerea publică a mai multor personalități influente din societatea românească, precum cea a parlamentarului Mădălin Voicu, care declara:[110]

„În general, noi suntem un popor mai conservator, dar ar trebui să ne adaptăm și să realizăm că nu mai există alte bariere în domeniul ăsta decât cele impuse de bunul-simț. Viața alege, și cine e pentru, e pentru, iar cine nu, are dreptul să se abțină. Eu, personal, am ajuns la o vârstă la care nimic nu mi se mai pare curios, dar îmi rezerv dreptul de a mă exprima vizavi de aceste lucruri. Homosexuali există în toate păturile sociale, începând de la oamenii săraci până la politicieni, VIP-uri etc. Nu știu dacă pot considera asta o boală, dar populația nu are întotdeauna, în general, suficientă toleranță față de această boală.”

Festivalul diversității din 2004 trebuia să fie inițial organizat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în colaborare cu Consiliul Sectorului 3, ambele retrăgându-se din motive financiare,[110] astfel că asociația ACCEPT s-a ocupat de organizarea evenimentului, cu sprijin din partea Guvernului României, a Consiliului Britanic, a Institutului Goethe și a ambasadei Suediei în București.[110]

O paradă gay trebuia să fie, de asemenea, organizată în centrul Bucureștiului, însă ideea a fost ulterior abandonată, diferite publicații românești motivând decizia prin faptul că societatea românească nu era pregătită pentru un astfel de eveniment. Ștefan Iancu, coordonatorul Săptămânii diversității, a declarat pentru Ziarul, pe 3 mai: „Am fi vrut să facem asta, dar nu știm dacă am reuși să-i convingem pe gay să iasă în stradă. Evident, se tem prea tare de repercusiuni (joburi pierdute, părinți șocați etc.)”.[110] Cu toate acestea, în anul următor a fost organizată prima paradă gay din țară, în cadrul GayFest 2005.

Organizatori[modificare | modificare sursă]

ACCEPT[modificare | modificare sursă]

Logo-ul ACCEPT

Asociația ACCEPT este prima organizație neguvernamentală de drepturile omului din România care apără și promovează drepturile LGBT la nivel național.[111] ACCEPT a contribuit la dezincriminarea homosexualității în Romania (2001)[112] și de atunci a organizat mai multe evenimente printre care și primul GayPride din România (2005),[113] în cadrul festivalului GayFest. În plus, ACCEPT se ocupă cu susținerea unor workshop-uri adresate polițiștilor, medicilor, psihologilor și profesorilor. În ultimii 20 de ani, activitățile ACCEPT s-au împărțit între advocacy, asistență juridică, cu precădere în cazurile de infracțiuni motivate de ură, capacitarea și dezvoltarea comunității LGBT, activități culturale și sociale care să promoveze incluziunea.[114]

În aprilie 2016, asociația ACCEPT a câștigat la CEDO primul caz împotriva României pentru nerespectarea drepturilor persoanelor LGBT. Curtea a sancționat statul pentru comportamentul organelor de cercetare penală în investigarea infracțiunilor motivate de ură petrecute după Marșul Diversității din 2006. Tot în 2016, ACCEPT a adus în fața Curții Constituționale a României primul caz în care o familie bazată pe un cuplu de același sex își cere drepturile într-o instanță din România.[115]

MozaiQ[modificare | modificare sursă]

Logo-ul MozaiQ

Asociația MozaiQ, organizație comunitară LGBT înființată în 2015, este din 2016 co-organizatorul Bucharest Pride.[116] De la înființare, MozaiQ a organizat peste 150 de evenimente comunitare, o școală de vară, forumuri publice cu politicieni, marșul „Dumnezeu nu face politică”,[117] un grup studențesc LGBT – Campus Pride – în Universitatea din București,[116] întâlniri ale seniorilor LGBT, ieșiri sportive, o campanie de advocacy pentru înființarea unui centru comunitar LGBT în București, precum și o serie de ieșiri publice menite a oferi reprezentare comunității LGBT.[118]

În 2017 s-a remarcat prin pozițiile vocale împotriva inițiativei Coaliției pentru Familie de a modifica articolul 48 din Constituția României, care, în opinia MozaiQ, „denotă ignoranță”.[119]

PSI Romania[modificare | modificare sursă]

Population Services International (PSI) Romania este o organizație non-profit înființată în 1998,[120] ca filială a rețelei globale, având misiunea de a îmbunătăți starea de sănătate a românilor din categoriile vulnerabile sau cei cu venituri mici.[121] Prin parteneriatul cu ACCEPT, PSI Romania adresează principalele obstacole individuale și interpersonale din calea comportamentelor sexuale sănătoase ale bărbaților care fac sex cu bărbați (MSM) și încearcă să schimbe determinanții sociali și comunitari care contribuie la comportamentele riscante ale acestora.[120] PSI Romania are 10 centre de cercetare cu MSM la nivel național: București, Brașov, Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Timișoara, Craiova, Constanța, Galați, Iași și Buzău.[120] Organizația a lansat în acest scop programul Eu Sunt! Tu?[122] prin care se urmărește controlul infecției cu HIV în rândul MSM și informarea acestora privind sănătatea sexuală.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Alte festivaluri LGBT din regiune

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f Comunicat de presă Bucharest PRIDE 2017”. Bucharest Pride. https://www.bucharestpride.ro/comunicat-de-presa-bucharest-pride-2017/. 
  2. ^ Despre noi”. ACCEPT. http://www.acceptromania.ro/desprenoi/. 
  3. ^ Relațiile sexuale între persoane de același sex”. Codul Penal al României. Camera Deputaților. http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=31092. 
  4. ^ en The 22nd European Conference of ILGA”. ILGA-Europe. https://www.ilga-europe.org/sites/default/files/Attachments/bucharest_2000.pdf. 
  5. ^ en ILGA-Europe Calls on Romanian Senate to Repeal Laws Criminalising Same-Sex Relations”. ILGA-Europe. București. 8 octombrie 2000. https://web.archive.org/web/20120224024750/http://accept.ong.ro/Conference2000.html. 
  6. ^ Articolul 200 a fost abrogat”. Ziarul de Iași. 23 iunie 2001. http://www.ziaruldeiasi.ro/national-extern/articolul-200-a-fost-abrogat~ni226l. 
  7. ^ Legislație națională”. Coaliția anti-discriminare. http://www.antidiscriminare.ro/legislatie-nationala. 
  8. ^ en Andrew Potts (9 iunie 2014). „400 march for LGBTI pride in Bucharest, Romania”. Gay Star News. https://www.gaystarnews.com/article/400-march-lgbti-pride-bucharest-romania090614/#gs.AfGdHEw. 
  9. ^ a b en 1,000 in Romanian gay pride march amid moves to limit rights”. Associated Press via Fox News. 20 mai 2017. http://www.foxnews.com/world/2017/05/20/1000-in-romanian-gay-pride-march-amid-moves-to-limit-rights.html. 
  10. ^ Iulia Iancu, Mihai Diac (20 mai 2017). „VIDEO+FOTO. Marșul Diversității, sâmbătă, în București. Aproape 2000 de oameni s-au adunat la Arcul de Triumf și au plecat spre Piața Victoriei. Ambasadorul SUA și un deputat PSD s-au aflat printre ei”. România liberă. http://romanialibera.ro/actualitate/eveniment/in-week-end-va-avea-loc-marsul-diversitatii--participantii-cer-drepturi-egale-si-vizibilitate-pentru-comunitatea-lgbt-450181. 
  11. ^ en Nataliya Vasilyeva, Alexander Roslyakov (2 mai 2017). „Gay Chechens report days of beatings and electro-shock torture at hands of Russian government-backed thugs”. The Independent. http://www.independent.co.uk/news/world/europe/gay-chechens-beating-electro-shock-torture-detain-camps-chechnya-russia-thugs-homophobia-human-a7713391.html. 
  12. ^ en Laurence Peter (11 aprilie 2017). „Chechen police 'kidnap and torture gay men' - LGBT activists”. BBC News. http://www.bbc.com/news/world-europe-39566136. 
  13. ^ en Andrew E. Kramer (21 aprilie 2017). „‘They Starve You. They Shock You’: Inside the Anti-Gay Pogrom in Chechnya”. The New York Times. https://www.nytimes.com/2017/04/21/world/europe/chechnya-russia-attacks-gays.html. 
  14. ^ Bucharest PRIDE 2016”. Facebook. https://www.facebook.com/events/106398039775061/. 
  15. ^ Letiția Provian, Monica Stoica (25 iunie 2016). „Peste 2500 de participanți la Bucharest Gay Pride: pacifism, diversitate și toleranță”. Gândul. http://www.gandul.info/magazin/peste-2500-de-participanti-la-bucharest-gay-pride-pacifism-diversitate-si-toleranta-15507766. 
  16. ^ a b c Andreea Bălan, la Marșul Diversității 2016 în Capitală. Cum se va desfășura parada gay”. Libertatea. 25 iunie 2016. https://www.libertatea.ro/stiri/stiri-interne/marsul-diversitatii-2016-restrictii-de-trafic-in-capitala-1522529. 
  17. ^ Ștefania Matache (11 august 2016). „Carla Antonelli luptă pentru drepturile persoanelor trans”. SUB25. http://www.sub25.ro/cultura-urbana/carla-antonelli-lupta-pentru-drepturile-persoanelor-trans-3704.html. 
  18. ^ Bucharest Pride: filme, spectacole de teatru, dezbateri și Marșul Diversității”. Europa FM. 18 mai 2015. https://www.europafm.ro/saptamana-gay-filme-spectacole-de-teatru-dezbateri-si-marsul-diversitatii/. 
  19. ^ en Bucharest Pride 2015. http://www.ft.dk/samling/20141/almdel/reu/bilag/256/1517252.pdf. 
  20. ^ en Romania”. Annual Review of the Human Rights Situation of Lesbian, Gay, Bisexual, Trans and Intersex People in Europe. Bruxelles: ILGA-Europe. 2016. p. 136. ISBN 978-92-95066-11-3. https://www.ilga-europe.org/sites/default/files/Attachments/annual_review_2016-for_web.pdf 
  21. ^ Partidul Verde susține Festivalul Bucharest Pride”. Partidul Verde. 22 mai 2015. http://www.partidulverde.ro/2015/05/22/partidul-verde-sustine-festivalul-bucharest-pride/. 
  22. ^ Laura Mitran (2 iunie 2014). „Bucharest Pride, festivalul de promovare a drepturilor persoanelor LGBT, de luni până duminică”. Mediafax. http://www.mediafax.ro/social/bucharest-pride-festivalul-de-promovare-a-drepturilor-persoanelor-lgbt-de-luni-pana-duminica-12679013. 
  23. ^ a b c Cătălin Lupășteanu (7 iunie 2014). „IMAGINI INEDITE de la Marșul Diversității din Capitală. GALERIE FOTO”. Gândul. http://www.gandul.info/magazin/imagini-inedite-de-la-marsul-diversitatii-din-capitala-galerie-foto-12717626. 
  24. ^ Mesaj de sprijin pentru GayFest București 2014”. GOV.UK. 2 iunie 2014. https://www.gov.uk/government/news/joint-statement-expressing-support-for-bucharest-pride-festival.ro. 
  25. ^ Flavia Drăgan (3 iunie 2013). „Începe GayFest 2013: Se va lăsa și în acest an cu VIOLENȚĂ? Iată ce spun organizatorii”. România liberă. http://romanialibera.ro/stil-de-viata/timp-liber/incepe-gayfest-2013--se-va-lasa-si-in-acest-an-cu-violen%C5%A2a--iata-ce-spun-organizatorii-303653. 
  26. ^ Alina Brebenel (3 iunie 2013). „Gay Fest 2013. Festivalul homosexualilor a început astăzi. Parada are loc sâmbătă”. Adevărul. http://adevarul.ro/news/societate/gayfest-2013-festivalul-homosexualilor-inceput-astazi-parada-loc-sambata-1_51ac6d5ec7b855ff56519825/index.html. 
  27. ^ S. T. (8 iunie 2013). „GayFest 2013: Marșul diversității din București s-a încheiat fără incidente”. Antena 3. https://www.antena3.ro/actualitate/gayfest-2013-marsul-diversitatii-din-bucuresti-s-a-incheiat-fara-incidente-217272.html. 
  28. ^ Flavia Drăgan (30 iunie 2012). „FOTO Marșul Diversității în București: "Suntem mândri și nu plecăm nicăieri"”. România liberă. http://romanialibera.ro/special/reportaje/foto-marsul-diversitatii-in-bucuresti---suntem-mandri-si-nu-plecam-nicaieri--269173. 
  29. ^ Flavia Drăgan (25 iunie 2012). „Loredana Groza despre prietenii ei gay și de ce a fost interzisă la TVR pe vremea lui Ceaușescu”. România liberă. http://romanialibera.ro/cultura/oameni/loredana-groza-despre-prietenii-ei-gay-si-de-ce-a-fost-interzisa-la-tvr-pe-vremea-lui-ceausescu-268556. 
  30. ^ Despre”. Eu Sunt! Tu?. Facebook. https://www.facebook.com/pg/eusunttu/about/?ref=page_internal. 
  31. ^ a b Flavia Drăgan (29 iunie 2012). „UPDATE. Scandal cu Marșul Diversității. Asociația ACCEPT spune despre Primăria București că a avut o atitudine "ostilă". Vezi poziția PMB”. România liberă. http://romanialibera.ro/actualitate/eveniment/update--scandal-cu-marsul-diversitatii--asociatia-accept-spune-despre-primaria-bucuresti-ca-a-avut-o-atitudine--ostila---vezi-pozitia-pmb-269068. 
  32. ^ Lucian Ștefănescu (21 iunie 2011). „Un mesaj în favoarea diversității: GayFest 2011 București”. Radio Europa Liberă. https://www.europalibera.org/a/24242182.html. 
  33. ^ V. M. (4 iunie 2011). „VIDEO GayFest 2011. Marșul Diversității din Capitală: au participat ambasadorii SUA, al Marii Britanii și al Suediei”. HotNews.ro. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8766347-gayfest-2011-marsul-diversitatii-inceput-capitala-participantii-sunt-imbracati-rochii-seara-pene.htm. 
  34. ^ a b Marșul Gay s-a încheiat fără incidente. Au fost de două ori mai mulți jandarmi decât manifestanți - VEZI VIDEO”. Realitatea.net. 22 mai 2010. https://web.archive.org/web/20120329121343/http://www.realitatea.net/marsul-gay-s-a-incheiat-fara-incidente--au-fost-de-doua-ori-mai-multi-jandarmi-decat-manifestanti---vezi-video_714878.html. 
  35. ^ a b Parada gay din București: mai multe forțe de ordine, decât participanți!”. Știrile Pro TV. 22 mai 2010. http://stirileprotv.ro/stiri/social/parada-gay-in-centrul-bucurestiului-sambata-de-la-ora-17-00.html. 
  36. ^ Încheierea Festivalului Diversității GayFest 2009”. ACCEPT. https://accept-romania.ro/blog/2009/06/24/incheierea-festivalului-diversitatii-gayfest-2009/. 
  37. ^ en Diversity Barbecue hosted at British Ambassador’s Residence”. British Embassy Bucharest. 22 mai 2009. http://archive.is/UUEQ. 
  38. ^ en Romania gay march”. Suomen Kuvalehti. 23 mai 2009. https://web.archive.org/web/20131021212137/http://suomenkuvalehti.fi/kuvat/2009/05/23/romania-gay-march-q23206gw. 
  39. ^ a b c Elvira Gheorghiță (23 mai 2009). „Baloane, umbreluțe colorate și veselie la Parada Gay Fest - VIDEO”. Mediafax. http://www.mediafax.ro/social/baloane-umbrelute-colorate-si-veselie-la-parada-gay-fest-video-4443074. 
  40. ^ Oana Bălan, Mihai Mincan (24 mai 2009). „Marșul gay a colorat „Victoria Socialismului“”. Adevărul. http://archive.li/6ln3G. 
  41. ^ Homosexualii români nu mai vor să se arate”. Evenimentul zilei. 25 mai 2009. http://evz.ro/homosexualii-romani-nu-mai-vor-sa-se-arate-852261.html. 
  42. ^ Ambasador la Gay Fest”. Evenimentul zilei. 24 mai 2009. http://evz.ro/ambasador-la-gay-fest-852164.html. 
  43. ^ a b Dan Cărbunaru (23 mai 2009). „Jandarmii și polițiștii, mai numeroși decât manifestanții Paradei Gay”. Gândul. https://web.archive.org/web/20090627055445/http://www.gandul.info/actualitatea/jandarmii-si-politistii-mai-numerosi-decat-manifestantii-paradei-gay.html?3927%3B4443166. 
  44. ^ Marș în București pentru protejarea familiei”. Realitatea.net. 22 mai 2009. https://www.realitatea.net/mars-in-bucuresti-pentru-protejarea-familiei_522606.html. 
  45. ^ COMUNICAT DE PRESĂ: Biserica apără constant familia creștină”. Patriarhia Română. https://web.archive.org/web/20090527072503/http://www.basilica.ro:80/ro/stiri/comunicat_de_presa_biserica_apara_constant_familia_crestina.html. 
  46. ^ Dan Duca (22 mai 2009). „Patriarhia se dezice de manifestațiile anti-gay”. Cotidianul. https://web.archive.org/web/20100207080621/http://www.cotidianul.ro/patriarhia_se_dezice_de_manifestatiile_anti_gay-85454.html. 
  47. ^ Adriana Toma (24 mai 2008). „Gay Fest 2008, parada jandarmilor și a ziariștilor (Galerie Foto)”. Ziare.com. http://m.ziare.com/social/gay-fest-2008-parada-jandarmilor-si-a-ziaristilor-galerie-foto-317135. 
  48. ^ Parada gay 2008: nici un incident, dar mai multe amenzi și arestări”. Știrile Pro TV. 18 mai 2009. http://stirileprotv.ro/stiri/social/parada-gay-2008-nici-un-incident-dar-mai-multe-amenzi-si-arestari.html. 
  49. ^ Ovidiu Vanghele, Ioana Burtea (24 mai 2008). „Parada GayFest s-a încheiat fără incidente majore”. Mediafax. http://www.mediafax.ro/social/parada-gayfest-s-a-incheiat-fara-incidente-majore-2657935. 
  50. ^ en Romania”. 2008 Country Reports on Human Rights Practices. U.S. Department of State. 25 februarie 2009. https://www.state.gov/j/drl/rls/hrrpt/2008/eur/119100.htm. 
  51. ^ Peste 1.200 de polițiști și jandarmi, la GayFest 2008”. Evenimentul zilei. 22 mai 2008. http://evz.ro/peste-1200-de-politisti-si-jandarmi-la-gayfest-2008-804503.html. 
  52. ^ en Robert Kulpa, Joanna Mizielińska, ed (2016). De-Centring Western Sexualities: Central and Eastern European Perspectives. Routledge. p. 74. ISBN 9781315576107. https://books.google.ro/books?id=cxXtCwAAQBAJ&printsec=frontcover&hl=ro&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false 
  53. ^ Sorin Dragomir (8 iunie 2007). „GayFest 2007 se încheie cu "Marșul Diversității"”. BBC Romanian. http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2007/06/070608_gay_fest_parteneriat_civil.shtml. 
  54. ^ a b 400 de jandarmi pentru parada Gay Fest”. Gândul. 8 iunie 2007. https://web.archive.org/web/20090212004423/http://www.gandul.info/actual/400-jandarmi-pentruparada-gay-fest.html?3927%3B328952. 
  55. ^ en Protesters clash with police at Romania gay parade”. Reuters. 9 iunie 2007. http://www.alertnet.org/thenews/newsdesk/L09656251.htm. 
  56. ^ Andreea Tuliga (10 iunie 2007). „Atac la parada homosexualilor”. Evenimentul zilei (4955). https://web.archive.org/web/20071007233841/http://www.evz.ro/article.php?artid=308830. 
  57. ^ a b c d GayFest 2007, intimidat de ploaie și contramanifestații”. România liberă. 11 iunie 2007. http://romanialibera.ro/special/reportaje/gayfest-2007--intimidat-de-ploaie-si-contramanifestatii-97808. 
  58. ^ a b GayFest 2007: Românii, departe de a fi toleranți”. Știrile Pro TV. 18 mai 2009. http://stirileprotv.ro/stiri/social/gayfest-2007-romanii-departe-de-a-fi-toleranti.html. 
  59. ^ a b c d e f Lupte de stradă la Gay Fest 2007”. ziare.ro via Antena 3. http://ziarero.antena3.ro/articol.php?id=1181533535. 
  60. ^ a b en Romanian police clash with anti-gay protesters during gay rights parade”. Associated Press via International Herald Tribune. 9 iunie 2007. https://web.archive.org/web/20090212205446/http://www.iht.com/articles/ap/2007/06/09/europe/EU-GEN-Romania-Gay-Parade-Incidents.php. 
  61. ^ Petru Clej (9 iunie 2007). „Marșul Gay Fest a avut loc fără incidente majore”. BBC Romanian. http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2007/06/070609_mars_gay.shtml. 
  62. ^ Noua Dreaptă protestează împotriva paradei gay”. Știrile TVR. 9 iunie 2007. https://web.archive.org/web/20110927061802/http://www.tvr.ro/articol.php?id=9403&c=73. 
  63. ^ Contramanifestație la parada homosexualilor”. Adevărul. 5 iunie 2007. http://adevarul.ro/news/societate/contra--manifestatie-parada-homosexualilor-1_50abcc587c42d5a663805c0e/index.html. 
  64. ^ Andrei Crăciun (8 iunie 2007). „ANDREI CRĂCIUN: Ce facem cu homosexualii?”. Evenimentul zilei (4961). https://web.archive.org/web/20071014180415/http://www.evz.ro/article.php?artid=308582. 
  65. ^ a b Emilian Isailă (10 iunie 2007). „ISAILĂ: Când vor fi legalizate căsătoriile gay?”. Evenimentul zilei (4959). https://web.archive.org/web/20071012143433/http://www.evz.ro/article.php?artid=308789. 
  66. ^ Ioana Calen (9 iunie 2007). „Dacă ești hetero, mergi la parada gay”. Cotidianul via 9AM. http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-06-09/daca-esti-hetero-mergi-la-parada-gay.html. 
  67. ^ Portret: Gay care au făcut istorie”. Știrile Pro TV. 9 iunie 2007. http://stirileprotv.ro/exclusiv/portrete/portret-gay-care-au-facut-istorie.html. 
  68. ^ a b c Sunteți de acord cu organizarea mitingului homosexualilor?”. Libertatea. 9 iunie 2007. https://www.libertatea.ro/stiri/sunteti-de-acord-cu-organizarea-mitingului-homosexualilor-196302. 
  69. ^ Scrisoarea deschisă a parlamentarilor europeni către primarii și miniștrii de interne din statele din Europa Centrală și de Est”. ACCEPT. https://web.archive.org/web/20111002161012/http://www.accept-romania.ro/fest/sustin.htm. 
  70. ^ en Greetings from Herta Daeubler-Gmelin”. ACCEPT. http://www.accept-romania.ro/images/stories/greetings_from_herta_daeubler_gmelin.pdf. 
  71. ^ Cristian Covaci (6 iunie 2007). „Avanpremieră Gay Parade: bâte, cruci și curcubee”. HotNews.ro. http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1066422-avanpremiera-gay-parade-bate-cruci-curcubee.htm. 
  72. ^ a b Dorin Petrișor (9 iunie 2007). „Gay Fest, Biserica reacționează: rugăciune pentru homosexuali”. Cotidianul via 9AM. http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-06-09/gay-fest-biserica-reactioneaza-rugaciune-pentru-homosexuali.html. 
  73. ^ MCC: Homosexualii, defavorizați de agresivitatea bisericii din România”. Ziare.com. 24 mai 2008. http://upload.ziare.com/index.php?module=AmvcNews&id=316878. 
  74. ^ a b Parada Gayfest: trei jandarmi pentru fiecare homosexual”. Gardianul. 9 iunie 2007. https://web.archive.org/web/20090213132134/http://www.gardianul.ro/2007/06/09/important-c33/parada_gayfest_trei_jandarmi_pentru_fiecare_homosexual-s96024.html. 
  75. ^ Euroobservatorul Radu Țârle în vizită la Suceava”. Obiectiv de Suceava. 25 noiembrie 2006. http://www.obiectivdesuceava.ro/?page=articol&ids=24184. 
  76. ^ "Nu mâncăm unguri pe pâine"”. HotNews.ro. 6 martie 2006. https://web.archive.org/web/20070926221604/http://www.hotnews.ro/pp_articol_print.php?ID_articol=9393. 
  77. ^ Radu Țîrle - Întâlnirea MISA de la Herculane”. Dezbateri parlamentare. Camera Deputaților. 12 iunie 2006. http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6128&idm=2,04&idl=2. 
  78. ^ Radu Țârle, refuzat de democrații bihoreni”. Crișana. 5 decembrie 2006. https://www.crisana.ro/stiri/eveniment-1/radu-tarle-refuzat-de-democratii-bihoreni-92677.html. 
  79. ^ a b c Becali-în război cu homosexualii”. Evenimentul zilei (4958). 6 iunie 2007. https://web.archive.org/web/20071011110538/http://www.evz.ro/article.php?artid=308108. 
  80. ^ "Prostul Europei"”. Gazeta Sporturilor. 7 iunie 2007. http://www.gsp.ro/fotbal/liga-1/prostul-europei-472.html. 
  81. ^ Homosexualii și lesbienele îi critică pe Vanghelie, Iliescu și Becali!”. Știrile Pro TV. 7 iunie 2007. http://archive.li/71KRj. 
  82. ^ a b Vadim vrea și el lege împotriva manifestărilor homosexualilor”. Adevărul. 22 iunie 2007. http://adevarul.ro/news/societate/vadim-vrea-lege-manifestarilor-homosexualilor-1_50abb4267c42d5a6637ee700/index.html. 
  83. ^ en GayFest to begin at the end of May”. Bucharest Daily News. 4 iunie 2006. http://www.daily-news.ro/article_detail.php?idarticle=26758. 
  84. ^ GayFest 2006 speră să obțină recunoașterea căsătoriilor gay”. Adevărul. 31 mai 2006. http://adevarul.ro/news/societate/gayfest-2006-spera-obtina-recunoasterea-casatoriilor-gay-1_50ac1cc27c42d5a66384f129/index.html. 
  85. ^ en City Hall approves gay rally in Bucharest”. Bucharest Daily News. 30 mai 2006. http://www.daily-news.ro/article_detail.php?idarticle=26875. 
  86. ^ en Second LGBT Pride March takes place in Bucharest”. ILGA-Europe. 3 iunie 2006. https://web.archive.org/web/20060624230835/http://www.ilga-europe.org/europe/news/second_lgbt_pride_march_takes_place_in_bucharest. 
  87. ^ a b c en Clashes mark Romanian gay pride”. BBC News. 4 iunie 2006. http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/5045352.stm. 
  88. ^ a b Parada comunității gay din România s-a încheiat, fiind marcată de incidente”. Mediafax. 3 iunie 2006. https://web.archive.org/web/20090213134831/http://www.mediafax.ro/articole-free/Parada-comunitatii-gay-din-Romania-s-a-incheiat--fiind-marcata-de-incidente-498620-5.html. 
  89. ^ a b c București: paradă gay precedată de o contramanifestație”. BBC Romanian. 3 iunie 2006. http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2006/06/060603_gay_antigay.shtml. 
  90. ^ en Clifford Bob (2012). The Global Right Wing and the Clash of World Politics. Cambridge University Press. p. 100. ISBN 978-0-521-14544-2. https://books.google.ro/books?id=vFSpG8FNDD4C&printsec=frontcover&hl=ro&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false 
  91. ^ Tot sâmbătă, miting împotriva homosexualilor”. Libertatea. 2 iunie 2006. https://web.archive.org/web/20070929092203/http://www.libertatea.ro/index.php?section=articole&screen=arhiva&sid=154519. 
  92. ^ a b Noua Dreaptă a organizat o contramanifestație la Parada Gay din București (VIDEO)”. Antena 3. 24 mai 2008. https://www.antena3.ro/actualitate/noua-dreapta-a-organizat-o-contramanifestatie-la-parada-gay-din-bucuresti-video-49626.html. 
  93. ^ en A. M. (1 iunie 2006). „Romania: Christian group protests against gay march”. Pravda. http://www.pravdareport.com/news/world/01-06-2006/81400-Romania-0/. 
  94. ^ Marina Dohi (5 iunie 2006). „Parada gay, atacată cu petarde și ouă”. Libertatea. https://web.archive.org/web/20070929092058/http://www.libertatea.ro/index.php?section=articole&screen=stire&sid=154740. 
  95. ^ a b Ioana Lupea, Laura Gafencu (5 iunie 2006). „A început dezbaterea gay”. Evenimentul zilei. https://web.archive.org/web/20061117093039/http://www.evz.ro/article.php?artid=261190. 
  96. ^ a b HOTĂRÂRE din 12 aprilie 2016”. ACCEPT. http://www.acceptromania.ro/wp-content/uploads/2017/02/MC-AC-v-Romania.pdf. 
  97. ^ Ioana Nicolescu (12 aprilie 2016). „România, amendată de CEDO pentru indolență la infracțiuni motivate de ură împotriva persoanelor LGBT. "Autoritățile au afișat aceeași pasivitate în fața altor cazuri de violență și intimidare"”. Mediafax. http://www.mediafax.ro/social/romania-amendata-de-cedo-pentru-indolenta-la-infractiuni-motivate-de-ura-impotriva-persoanelor-lgbt-autoritatile-au-afisat-aceeasi-pasivitate-in-fata-altor-cazuri-de-violenta-si-intimidare-15240532. 
  98. ^ en Case of M.C. and A.C. v. Romania”. European Court of Human Rights. Strasbourg. 12 aprilie 2016. http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-161982. 
  99. ^ en Judgment on M.C. & A.C. v Romania”. Council of Europe. 12 aprilie 2016. https://www.coe.int/en/web/sogi/-/nouvelle-news. 
  100. ^ a b c d e f Sorin Ghica (12 aprilie 2016). „România, amendată de CEDO pentru neinvestigarea atacului împotriva unor participanți la GayFest 2006”. Adevărul. http://adevarul.ro/news/eveniment/romania-amendata-cedopentru-neinvestigarea-atacului-participanti-gayfest-2006-1_570d1a385ab6550cb8e96ce2/index.html. 
  101. ^ a b România, amendată de CEDO pentru investigarea ineficientă a unui atac homofob din 2006”. Digi24. 12 aprilie 2016. http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/romania-amendata-de-cedo-pentru-investigarea-ineficienta-a-unui-atac-homofob-din-2006-506115. 
  102. ^ en Romania: Court makes €17,000 award after gay-bashing and botched investigation human rights complaint”. Human Rights Europe. Council of Europe. 13 aprilie 2016. http://www.humanrightseurope.org/2016/04/romania-court-makes-e17000-award-after-gay-bashing-and-botched-invetsigation-human-rights-complaint/. 
  103. ^ România, obligată de CEDO să plătească despăgubiri unor participanți la marșul gay din iunie 2006. Ce s-a întâmplat atunci”. Știrile Pro TV. 12 aprilie 2016. http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/romania-obligata-de-cedo-sa-plateasca-despagubiri-unor-participanti-la-marsul-gay-din-iunie-2006-ce-s-a-intamplat-atunci.html. 
  104. ^ a b c en Lavinia Stan, Lucian Turcescu (2007). Religion and Politics in Post-Communist Romania. Oxford University Press. p. 180. ISBN 978-0-19-530853-2. https://books.google.ro/books?id=15YRDAAAQBAJ&printsec=frontcover&hl=ro&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false 
  105. ^ a b c Andrei Luca Popescu (30 mai 2005). „Gay Parade - de la timiditate la cafteală”. HotNews.ro. http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1226073-gay-parade-timiditate-cafteala.htm. 
  106. ^ Festival”. ACCEPT. https://web.archive.org/web/20070629082159/http://www.accept-romania.ro:80/fest/fest05RO.htm. 
  107. ^ Traian Danciu (19 mai 2017). „„Nu homosexualul e pervers, ci societatea în care trăiește“”. Adevărul. http://adevarul.ro/news/societate/nu-homosexualul-e-pervers-ci-societatea-traieste-1_591ee78c5ab6550cb83f4b0c/index.html. 
  108. ^ Oana Băluță (13 iulie 2004). „Politica sexelor. De la origini până în prezent”. Observator Cultural. https://www.observatorcultural.ro/articol/politica-sexelor-de-la-origini-pina-in-prezent-2/. 
  109. ^ en Diversity Festival”. ACCEPT. https://web.archive.org/web/20070701180824/http://www.accept-romania.ro/fest/fest04EN.htm. 
  110. ^ a b c d Presă festival”. ACCEPT. https://web.archive.org/web/20070701180904/http://www.accept-romania.ro/fest/fest04RO1.htm. 
  111. ^ Organizatori”. Bucharest Pride. https://www.bucharestpride.ro/organizatori/. 
  112. ^ en Voichița Nachescu (2014). „Hierarchies of Difference: National Identity, Gay and Lesbian Rights, and the Church in Postcommunist Romania”. în Aleksandar Štulhofer, Theo Sandfort. Sexuality and Gender in Postcommunist Eastern Europe and Russia. Routledge. p. 63. ISBN 0-7890-2293-1. https://books.google.ro/books?id=-3ihAwAAQBAJ&printsec=frontcover&hl=ro&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false 
  113. ^ en First gay pride parade in Romania; anti-gay protesters”. Associated Press. 28 mai 2005. http://www.aparchive.com/metadata/youtube/553ea55baa394a7f7d5052d3662898f4. 
  114. ^ Proiecte finalizate”. ACCEPT. http://www.acceptromania.ro/proiecte-2/. 
  115. ^ Povestea lui Adrian și a soțului său, Clai. Au dat statul în judecată pentru a le fi recunoscută căsătoria și în România”. Știrile Pro TV. 19 iulie 2016. http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/povestea-lui-adrian-si-a-sotului-sau-clai-cuplul-a-dat-statul-in-judecata-pentru-a-le-fi-recunoscuta-casatoria-si-in-tara.html. 
  116. ^ a b Raport de activitate 2016”. MozaiQ. http://mozaiqlgbt.ro/wp-content/uploads/2017/04/Asociat%CC%A6ia-MozaiQ-LGBT-2016.pdf. 
  117. ^ I. C. (19 noiembrie 2016). „Marșul "Dumnezeu nu face politică" se desfășoară sâmbătă în Capitală: Drepturile omului nu sunt negociabile și că separația dintre stat și Biserică este un principiu constituțional de bază”. HotNews.ro. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21424470-marsul-dumnezeu-nu-face-politica-desfasoara-sambata-drepturile-omului-nu-sunt-negociabile-separatia-dintre-stat-biserica-este-principiu-constitutional-baza.htm. 
  118. ^ Susțin LGBT la referendum: crowdfunding”. MozaiQ. 15 septembrie 2017. http://mozaiqlgbt.ro/2017/09/sustin-lgbt-la-referendum-crowdfunding/. 
  119. ^ Coaliția pentru Familie cere "căsătorie între bărbat și femeie". Mozaiq: Inițiativa denotă ignoranță”. Mediafax. 30 decembrie 2015. http://www.mediafax.ro/social/coalitia-pentru-familie-cere-casatorie-intre-barbat-si-femeie-mozaiq-initiativa-denota-ignoranta-14945239. 
  120. ^ a b c Population Services International Romania (PSI Romania)”. Romanian Angel Appeal. http://raa.ro/oldfg/www.fondulglobal.ro/implementatori/hiv/population-services-international-romania-psi-romania.html. 
  121. ^ en PSI/Romania”. Center for Health Market Innovations. http://healthmarketinnovations.org/program/psiromania. 
  122. ^ PSI Romania, programul Eu Sunt! Tu?”. Eu Sunt! Tu?. http://www.eusunttu.ro/locatie/psi-romania-programul-eu-sunt-tu. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bucharest Pride