Gabriel Popescu (balerin)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Gabriel Popescu
Date personale
Născut 1932
Flag of Romania.svg București, România
Partener(i) Irinel Liciu
Naționalitate  România
Ocupație balerin
Activitate
Pregătire Floria Capsali
Cunoscut pentru prim-solist al Operei Române
Mișcare politică LGBT
Partener(ă) Irinel Liciu
Premii Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler

Gabriel Popescu (n.1932, București) a fost prim-balerin al Operei din București apreciat[de cine?] ca fiind cel mai mare balerin român din perioada postbelică.[1][2][3][4][5][6][7][8][9]

Biografie[modificare | modificare sursă]

A fost elevul maestrei de balet Floria Capsali. În 1948 este angajat al operei din București[10]. Din 1949 până în 1965 a dansat alături de Silvia Irinel Liciu (soția lui Ștefan Augustin Doinaș).[11] Primește medalia de aur la competiții internaționale de balet din Berlin și Varșovia.[12] În sezonul 1955-1956 Irinel Liciu și Gabriel Popescu dansează în opera Fantana din Bakhchisaray dirijată de Sergiu Comissiona. Acest moment reprezintă debutul lui Comissiona ca dirijor de operă.[13] În 1958 joaca în filmul Balerina în regia lui Mihai Bucur.[14] În 1959 este condamnat datorită orientării sale sexuale.[15][16] În 1964 primește la Moscova Premiul întâi pentru un excepțional pas-de-deux din Don Quijote unde a avut-o ca parteneră pe Larisa Șorban, pe atunci cea mai buna balerină a baletului din Cluj.[17] În 1965 Gabriel Popescu aflat într-un turneu în Franța rămâne la Paris unde, împreună cu Stere Popescu, cere azil politic.[18][19][20]

A fost dansator principal, coregraf și maestru de balet la Opera din Zurich și din 1975 la Opera din Berlin. Din 1978 este profesor de balet în Italia la școala din Reggio Emilia.

Activează la opere faimoase ca Opera din Roma, Teatro alla Scala, Arenele din Verona. Intructor personal al unor dansatori renumiți ca Marcia Haydée, Gheorghe Iancu și prima balerină Carla Fracci (careia i-a fost și partener de scenă[21]).

După ’90 s-a întors în România.

A fost decorat cu Ordinul național Steaua României, în grad de Cavaler.[22]

Pentru o perioadă scurtă de timp a instruit compania de balet a Operei din București

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Marcel D. Popa, Alexandru Stănciulescu, Gabriel Florin-Matei, Anicuța Tudor, Carmen Zgăvărdici, Rodica Chiriacescu, Dicționar enciclopedic, Editura Enciclopedică, anul apariției 1993-2009
  2. ^ Dexonline accesat la 4 iulie 2014
  3. ^ Vivia Săndulescu, Gabriel Popescu Institutul Cultural Român. Accesat la 2 iulie 2014
  4. ^ Cristian Delceaj, 11 ani de la cea mai frumoasă tragedie din cultura română. Moartea poetului Ștefan Augustin Doinaș și sinuciderea balerinei Irinel Liciu Adevarul, 25 mai 2013, accesat la 2 iulie 2014
  5. ^ Stelian Tănase, O mare iubire ține până la moarte Blog Stelian Tănase, 30 octombrie 2013, accesat la 2 iulie 2014
  6. ^ Marina Bădulescu, DOCUMENTAR Opera Națională București, la 60 de ani Ager pres, 8 ianuarie 2014, accesat la 2 iulie 2014
  7. ^ Cleopatra Lorințiu, A fost maestrul baletului românesc : Gabriel Popescu Zaman Romania, 18 septembrie 2013, accesat la 2 iulie 2014
  8. ^ Eugen Giurgiu, Eternele Umbre - Sumare amintiri despre Doinas si Irinel Observatorul, 8 februarie 2002, accesat la 2 iulie 2014
  9. ^ George Marcu,Silvia Irinel Liciu Dicționarul personalităților feminine din România Editura Meronia, București, 2009, accesat la 2 iulie 2014
  10. ^ Marcel D. Popa, Alexandru Stănciulescu, Gabriel Florin-Matei, Anicuța Tudor, Carmen Zgăvărdici, Rodica Chiriacescu, Dicționar enciclopedic, Editura Enciclopedică, anul apariției 1993-2009
  11. ^ Răzvan Barbulescu, A plecat din dans și s-a refugiat în iubire Jurnalul, 24 aprilie2008, accesat la 2 iulie 2014
  12. ^ Vivia Săndulescu, Gabriel Popescu, accesat la 2 iulie 2014
  13. ^ Cecilia Burcescu, A Romanian Rhapsody: The Life of Conductor Sergiu Comissiona, 2008, pag. 64
  14. ^ Secvențe. Accesat la 2 iulie 2014
  15. ^ Elita gay din România, in pușcăriile comunisteAcasă accesalt la 2 iulie 2014
  16. ^ Laura Toma, Dezbaterile R.l.: Romanca Laura, "mama" homosexualilor din Stuttgart România Liberă 6 iulie 2009, accesat la 2 iulie 2014
  17. ^ Cleopatra Lorințiu, GABRIEL POPESCU, accesat la 4 iulie 2014
  18. ^ Martie - Stere POPESCU Institutul Cultural Român, 1 martie 2012, accesat la 2 iulie 2014
  19. ^ Alexandra Olivotto, De la Panait Istrati până la nepotul lui Enescu, homosexualii românii au fost constant oprimați Evenimentul zilei, 2 noiembrie 2011, accesat la 2 iulie 2014
  20. ^ Liana Tugearu, Întruchiparea Julietei, pe scenă și în viață România literară, numarul 22, 2002, accesat la 2 iulie 2014
  21. ^ Gabriel Popescu, Blog Balet la superlativ, accesat la 4 iulie 2014
  22. ^ Liana Tugearu, Evenimente din lumea dansului România literară, numărul 27, 2002, accesat la 2 iulie 2014