Primăria Municipiului București
| |||
Tip | Autoritate a administrației publice locale | ||
---|---|---|---|
Guvernare | Primar General Consiliu General | ||
Primar general | Nicușor Dan (Independent), din 27 septembrie 2020 | ||
Viceprimari | |||
Sediu | Bulevardul Regina Elisabeta nr. 47, Sector 5, București | ||
Website | pmb.ro |
Primăria Municipiului București constituie structura funcțională cu activitate permanentă care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului General și dispozițiile Primarului General, soluționând problemele curente ale colectivității locale din București.[1] În fruntea conducerii instituției se află primarul general al municipiului.
Primarul General[modificare | modificare sursă]
Primarul General al capitalei este Nicușor Dan.
Consiliul General[modificare | modificare sursă]
Componența Consiliului General al Municipiului București în urma alegerilor din 27 septembrie 2020:[2]
% | Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
32,3% | Partidul Social Democrat | 21 | ||||||||||||||||||||||||
27% | Uniunea Salvați România | 17 | ||||||||||||||||||||||||
19,3% | Partidul Național Liberal | 12 | ||||||||||||||||||||||||
7,82% | Partidul Mișcarea Populară | 5 |
Sediul primăriei[modificare | modificare sursă]
În timpul primariatului lui Nicolae Filipescu s-a organizat un concurs (1895 – 1896) pentru ridicarea unui Palat al Primăriei care a fost câștigat de arhitectul Ion Mincu, ideea a fost reluată în 1899 când primar era Barbu Ștefănescu Delavrancea și când și-a și încheiat contractul cu arhitectul Ion Mincu, care însă nu a fost realizat[3].
Un nou proiect a fost întocmit de arhitectul Petre Antonescu în 1913, care însă n-a putut fi pus în operă, datorită izbucnirii primei conflagrații mondiale. Aceluiași arhitect Petre Antonescu i-a fost solicitat un nou proiect, care a fost selecționat la concursul din 1935 – 1936. Dar izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, a zădărnicit și de data aceasta ridicarea unei clădiri proprii pentru administrația bucureșteană[3].
În 1948, Palatul Ministerului Lucrărilor Publice fostul sediu al Ministerul Lucrărilor Publice, proiectat de arhitectul Petre Antonescu, a devenit Sediul Primăriei Generale a Capitalei, local în care a funcționat până în martie 2010,[3] când Primăria s-a mutat într-o nouă clădire aflată pe malul Dâmboviței, în apropierea campusului Universității Politehnica.[4] În decembrie 2016 primăria a revenit în vechiul sediu, după renovarea acestuia.[5]
Instituții subordonate Consiliului General al Municipiului București[modificare | modificare sursă]
Consiliul General al Municipiului București are în subordine următoarele instituții:
Instituții administrative:
- Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București — ALPAB
- Administrația Străzilor — ASPMB
- Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane — ACCU
- Administrația Grădina Zoologică [1] Arhivat în , la Wayback Machine.
- Administrația Fondului Imobiliar - AFI
- Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic - AMPT
- Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor — ASPA
- Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București - ASSM
- Agenția de Reglementare a nivelelor de servicii Apă Canal a Municipiului București — ARBACl Arhivat în , la Wayback Machine.
- Agenția Municipală pentru Eficientizare și Reglementare în Energie București — AMEREB
- Centrul de Protecția Plantelor — CPP
- Centrul de Planificare Urbană și Metropolitană [2] Arhivat în , la Wayback Machine.
- Centrul de Calcul [3]
- Clubul Sportiv Municipal București CSM București
- Direcția Generală de Asistență Socială — DGAS
- Direcția Generală de Evidență a Persoanelor [4]
- Poliția Comunitară — PLMB
- Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice — RADET
- Societatea de Transport București — STB
Instituții de cultură:
- Teatrul Municipal L.S.Bulandra
- Teatrul Odeon
- Teatrul Nottara
- Teatrul Mic
- Teatrul de Comedie
- Teatrul Evreiesc de Stat [5][nefuncțională]
- Teatrul Masca [6]
- Teatrul Tineretului Metropolis
- Teatrul de Păpuși și Marionete Țăndărică [7]
- Teatrul Ion Creangă [8]
- Teatrul Excelsior [9]
- Teatrul de Revistă Constantin Tănase [10]
- Circul Globus [11]
- Opera Comică pentru Copii [12]
- Muzeul Municipiului București [13]
- Muzeul Național al Literaturii Române
- Școala de Artă [14]
- Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic [15]
- Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului București-ARCUB [16]
- Centrul de cultură Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului din Mogoșoaia [17]
- Biblioteca Metropolitană București [18]
- Centrul de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare
- Universitatea Populară Ioan I. Dalles [19] Arhivat în , la Wayback Machine.
- Casa de Cultură Friederich Schiller [20]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „LEGE nr.215 din 23 aprilie 2001 Legea administrației publice locale”. cdep.ro. Accesat în .
- ^ „Date oficiale: Doar 4 partide au intrat în Consiliul General al Municipiului București”. digi24.ro. Accesat în .
- ^ a b c Expoziția permanentă a Muzeului Municipiului București
- ^ Curteanu, Raluca (). „București: Mâine, Primăria Capitalei se mută în casă nouă”. Adevărul.
- ^ Primaria Capitalei, inapoi in vechiul sediu, renovat cu o suma uriasa, [PRO TV]], 28 decembrie 2016
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- www.pmb.ro - Site web oficial
- Primăria Bucureștiului aniversează 141 ani de la înființare, 7 august 2005, Amos News