Metroul din București

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Metrorex)
Salt la: Navigare, căutare
Metroul din București
Sigla metrorex.png
Informații
Localizare București
Număr linii 4 operaționale
1 în construcție
1 planificată[1]
Număr stații 51 operaționale
11 în construcție
15 planificate[1]
Număr călători 750.000 / zi
Activitate
Dare în folosință 19 noiembrie 1979[2]
Operator S.C Metrorex S.A
Tehnic
Lungime totală 77,43 km (din care 8,67 km comuni între M1 și M3)[3]
Ecartament 1.432 mm (+ 10/ - 3)[4]

Metroul bucureștean este un sistem de metrou care deservește capitala României, București. Rețeaua este administrată de compania Metrorex și este printre cele mai folosite sisteme de transport în comun din România.[5] A fost inaugurat pe 19 decembrie 1979 cu deschiderea Magistralei 1 și începutul circulației între stațiile Semănătoarea și Timpuri Noi.[6] Sistemul este complet electrificat și constă din patru magistrale. Se află aproape în întregime la subsol, unica stație situată la suprafață fiind Berceni.[7]

Rețeaua trenurilor subterane în București este operată de compania Metrorex, fiind separată din rețeaua transporturilor de suprafață, administrată de către RATB.[8] Pentru o perioadă au existat bilete comune pentru ambele sisteme,[9] iar RATB asigură transportul înlocuitor temporar în cazul întreruperii circulației la metrou,[10] precum și servicii de metrou ușor care leagă zonele încă nedeservite de metrou cu restul rețelei.[11] Totuși, integrarea între transportul subteran și și cel de suprafață este mai redusă decât ar fi de dorit.[12]:p. 147

La sfârșitul anului 2013, rețeaua de transport a metroului bucureștean se întindea pe 69,25 km de cale dublă, existând patru magistrale cu 51 de stații, iar distanța medie între două stații este de 1,5 km.[13][14] În același an, rețeaua de metrou deținea doar 4% din lungimea de transport public a orașului București și circa 20% din volumul total al călătorilor.[3][15] În 2014, metroul din București a transportat 173,209 milioane de pasageri, în creștere față de cei 169,78 milioane din 2013,[16]:p. 28 cu o medie zilnică în zilele lucrătoare de 600.000-800.000 de călători.[12]:p. 147

Companie[modificare | modificare sursă]


Metrorex este o companie românească care operează infrastructura de metrou din București. Compania administrează o rețea de aproape 70 kilometri de cale ferată subterană și are în exploatare 54 de trenuri[14] care acoperă un număr de 51 stații de metrou, cu o distanță între stații de 1,5-1,7 kilometri.[17] Înainte de Revoluția din 1989, compania era cunoscută ca „Întreprinderea de Exploatare a Metroului” (IEMB).[6]

În anul 2009, media zilnică a călătorilor transportați de Metrorex a fost de peste 500.000.[18] Numărul mediu de salariați și de călători transportați sunt prezentate în graficul din partea dreaptă.[3][14]

Strategia de dezvoltare a companiei în perioada 2007-2030 este de a extinde rețeaua de metrouri la 150 de kilometri, printr-o investiție estimată la 6,5 miliarde Euro.[19] Planificarea diverselor obiective incluse în această strategie este prezentată diferit în funcție de sursa folosită[19][12]:p. 146-148, 337.

Date financiare[modificare | modificare sursă]

Cifra de afaceri în 2014 a fost de 567,6 milioane RON, în creștere cu 7,89% față de 2013,[20] la venituri de 656 milioane RON[16]:p. 37, iar câștigul mediu lunar per salariat era în 2013 de 3776,42 lei pe lună [21]

Din veniturile totale, 369 milioane RON (56%) reprezentau subvenții pentru exploatare, iar 86,4 milioane (13%) alte subvenții. Procentul subvențiilor de exploatare este aproximativ egal cu cel din anii anteriori.[16]:pp. 36-37 Cele mai mari cheltuieli sunt înregistrate cu personalul (282,6 milioane RON) și cu mentenanța trenurilor (150 milioane RON).[16]:pp. 38

Conducere și resurse umane[modificare | modificare sursă]

Conducerea Metrorex este asigurată de Marian Aldea, ca Director Strategie, Planificare și Resurse, cu atribuții de Director General, iar consiliul de administrație este condus de Florin-Mihai Alexandrescu.[22]

Compania este împărțită în următoarele direcții: Direcția Strategie, Planificare, Resurse, Direcția Juridică, Direcția Investiții și Achiziții Publice, Direcția de Exploatare, Direcția de Infrastructură, Direcția Comercială, Direcția Tehnică și Tehnologia Informației și Direcția Economică. Fiecare are în subordine propriile servicii, birouri și secții.[23]

Numărul maxim bugetat de posturi în 2015 a fost de 4265,[23] iar numărul mediu de angajați a fost de 4072.[24]

Relația cu Ministerul Transporturilor[modificare | modificare sursă]

Societatea Comercială de Transport cu Metroul București "METROREX" - S.A. este o societate comercială cu capital integral de stat ce funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor.[16]:p. 5 Compania asigură serviciul de transport public de metrou în municipiul București pe baza unui contract de servicii publice de transport cu metroul.[25] Deoarece costul biletelor (care este stabilit de minister[25]:art. 8.1) și celelalte venituri nu acoperă costurile, compania este subvenționată de Statul Român, în anul 2014 primind aproximativ 455,4 milioane RON (subvenții pentru exploatare, dar și pentru investiții), sumă care reprezenta aproape 70% din cheltuielile pentru acel an (656 milioane RON). Suma este în creștere față de anii anteriori.[16]:pp. 36-37

Sindicate[modificare | modificare sursă]

Principala organizație sindicală din cadrul Metrorex este Uniunea Sindicatul Liber Metrou (USLM), condus de Ion Rădoi, care are aproximativ 4200 de membri.[26] Sindicatul a fost implicat în numeroase scandaluri, legate în special de închirierea spațiilor comerciale de la metrou, care sunt concesionate către Sindomet SRL, firmă controlată de USLM.[27] Sindicatul urmărește atât obiective legate de salarii sau condițiile de muncă, cât și de administrarea financiară și tehnică a operatorului.[28] Sindicatele au fost cele care au adus în atenția opiniei publice în ultimii ani și unele probleme tehnice, precum necesitatea tăierii peroanelor după achiziționarea trenurilor CAF.[29]

Metroul S.A.[modificare | modificare sursă]

Metroul S.A. este compania care realizează proiectarea metroului din București. Ea a fost înființată în 1991 prin divizarea Întreprinderii „Metroul” București în mai multe companii diferite, operațiune prin care compania a primit prerogative privitoare la activitatea de proiectare și de studii preliminare pentru dezvoltarea rețelei de metrou.[30] În 1993 compania a fost privatizată.[31] Deși în acte compania este deținută de angajați, presa a speculat în 2013 asupra faptului că ar fi de fapt controlată de USLM[32], contractele dintre Metrorex și Metroul făcând obiectul mai multor articole de presă.[31][32]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Proiecte[modificare | modificare sursă]

În anul 1908, un tânăr student, Dimitrie Leonida, își alegea ca temă a diplomei sale de licență proiectul construcției unui metrou în București.[33] Primele tentative de a construi un metrou în București datează din anii 1909 – 1910, în contextul negocierilor cu firma Siemens & Halske⁠(en) referitoare la concesionarea construirii liniilor de tramvai din oraș. Inginerii Dimitrie Leonida și Elie Radu, membri ai Consiliului Tehnic al Bucureștiului, propuneau construirea metroului, deoarece sumele cerute de firma germană pentru liniile de tramvai erau foarte mari și ar fi putut acoperi costurile metroului.[34]

Propunerea a fost reluată în 1929 – 1930, în cadrul comisiei conduse de arhitectul Duiliu Marcu ce discuta Planul de sistematizare a Capitalei, dar a rămas fără efect.[34]

Între anii 1936–1940, când în București au fost întreprinse ample lucrări de modernizare, precum și amenajarea salbei de lacuri pe râul Colentina și acoperirea râului Dâmbovița cu un planșeu de beton în zona Palatului de Justiție (planșeu înlăturat cu ocazia lucrării de "Amenajarea Râului Dâmbovița în Municipiul București", aprobată prin Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 242/1987[35]) s-a pus din nou problema construirii metroului, ca singura soluție de preluare a fluxurilor de călători într-un oraș cu aproape 1 milion de locuitori. Proiectul planșeului prevedea chiar 2 locuri libere (câte unul pe fiecare mal) prin care să poată fi construit ulterior metrou. Se prevedea construirea a 3 linii, între Hipodrom și Piața Unirii (8,2 km), de la Gara București Est până la Șoseaua Academiei intersecție cu Știrbei Vodă (5,5 km) și între Gara de Nord și Piața Victoriei (1,5 km).[36] Izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial a făcut uitată și această inițiativă.[34]

În anul 1952 s-a emis o Hotărâre a Consiliului de Miniștri privind înființarea Institutului de Proiectare și a Direcției Generale a Metroului din București, ambele subordonate Ministerului Transporturilor. Timp de doi ani s-au elaborat studii, dar, sub influența școlii sovietice, care recomanda pentru metrou și funcția de apărare, spre a fi folosit ca adăpost împotriva bombelor în caz de război, s-au avut în vedere adâncimi între 20 și 40 m. Aceasta ar fi implicat costuri foarte mari, imposibil de acoperit de o economie șubredă. Ca urmare s-a hotărât desființarea unităților create și amânarea sine die a construcției metroului.[34][36]

În 1970, Întreprinderea de Transport București (care s-a transformat în 1990 în RATB) nu mai reușea să asigure transportul în comun în zonele nou construite ale orașului, chiar dacă rețeaua era una din cele mai mari din Europa. În anul 1971, în cadrul Consiliului Popular al Municipiului București (CPMB) s-a înființat o Comisie centrală condusă de președintele CPMB, Dumitru Popa, precum și a unui colectiv de lucru, format din specialiști de la ITB, IPB etc., cu misiunea de a se documenta și a prezenta studii pentru realizarea metroului. Aceasta a ajuns la concluzia că unica soluție potrivită ar fi construirea unei rețele de trenuri subterane – întorcându-se de fapt la concepția părăsită dintr-o perioadă interbelică.[34]

Construcția primelor trei magistrale[modificare | modificare sursă]

Ramă de tip IVA in stația Apărătorii Patriei

În februarie 1972, la indicația conducerii statului, s-a constituit un colectiv pentru proiectarea metroului din București, compus din aproape 30 de specialiști, din diferite ministere, institute de studii și cercetări, învățământul superior și întreprinderi de construcții, colectiv condus de Vasile Bumbăcea, adjunctul ministrului transporturilor și telecomunicațiilor. Colectivul a prezentat, în cursul anului 1972, propunerile sale organelor de stat și în decembrie 1973, șefului statului, Nicolae Ceaușescu.[34]

În octombrie 1974 Comitetul Executiv ține o ședință în care „se aprobă să se treacă la elaborarea documentațiilor tehnice de construcția metroului în Capitală. Comitetul Executiv a stabilit ca lucrările de construcție a primei linii de metrou să înceapă în cursul anului 1975“.[34] În anul 1975 s-au declanșat efectiv lucrările de construcție a metroului. Pe baza Notei de Cancelarie a Conducerii din 16 ianuarie 1975, privind „unele probleme legate de construcția metroului“, Consiliul de Stat al RSR a emis, în 3 februarie 1975, Decretul nr. 15, prin care se înființa Întreprinderea Metroul București (IMB), care urma să fie proiectant general, antreprenor general și beneficiar al investiției.[34]

Toată construcția s-a bazat pe studiile efectuate de specialiștii din România folosind echipamente produse în uzinele românești.[34] Metroul S.A. este compania care a construit metroul și care se ocupă și astăzi de dezvoltarea rețelei. Fiindcă București se află pe un strat acvifer, majoritatea stațiilor și tunelelor a fost construită folosind o metodă de „a săpa și a acoperi” rezultând în faptul că metroul din București este puțin adânc. Cealaltă metoda utilizată pentru construcția a fost forarea mecanică a solului sub suprafață la o adâncime medie de 15 m.[37]

Deoarece construcția a fost făcută doar cu mijloace interne, construcția metroului a necesitat unele premiere tehnice pentru România, precum înghețarea terenului pentru realizarea galeriilor în zonele cu sol nisipos[38][34] sau construcția primului scut metalic pentru construcția de tunele la Uzinele 23 August.[34] Subtraversarea Dâmboviței a presupus de asemenea lucrări importante, inclusiv devierea râului prin 3 conducte de 1,6 m diametru în zona Piața Unirii, lucrare realizată pe 22 februarie 1985.[39]

De asemenea, lucrările a fost afectate de comenzile politice și schimbările de opinie ale conducerii statului.[34] Un caz deosebit l-a constituit stația Piața Romană, care a fost anulată după începerea lucrărilor de construcție. Persoanele care au influențat această decizie și motivele reale variază în funcție de sursă, însă a rămas cunoscută justificarea oferită de unul din soții Ceaușescu: „studenții să meargă pe jos”.[34][40][41] Ulterior s-a revenit asupra deciziei și stația a fost deschisă în 1988.

Rețeaua nu a fost proiectată în stilul celorlalte rețele din Europa de Est. În primul rând, stațiile de pe liniile inițiale erau mai moderne, cu un aspect simplu, fără mozaicuri și alte ornamente. Obiectivul principal a stațiilor era viteza de trecere și modernitatea. În al doilea rând, toate trenurile au fost fabricate în România, nefiind făcute după modelul sovietic, folosit în celelalte state ale blocului estic. Fiecare stație avea o culoare predominantă (multe erau alb-gri - Piața Unirii 2, Universitate, Politehnica, Armata Poporului, dar și albastru deschis - Obor și Gara de Nord, portocaliu - Tineretului și altele), un design diferit și volum mare. Cu toate acestea, multe stații sunt întunecate, datorită politicii de economisire a energiei de la sfârșitul anilor 80.[12] Modernizările succesive nu au reparat decât parțial această problemă.[12]

Stațiile mari, ce asigură legătura între diferitele magistrale poartă nume diferite (de exemplu Victoriei 1 și Victoriei 2). Pe harta oficială a rețelei, ele sunt desenate ca două stații diferite, cu o legătură între ele, deși în practică este vorba de o singură stație cu peroane la niveluri diferite.[42] Există totuși și o excepție: Gara de Nord 1 și Gara de Nord 2 sunt două stații distincte. Pentru a trece din una în cealaltă, călătorii trebuie să iasă din rețea și să plătească un alt bilet. Din acest motiv, stația Basarab este folosită pentru a face legătura între magistralele 1 și 4.[42]

28 decembrie 1981. Inaugurarea celui de al doilea tronson al primei magistrale a metroului
Nicolae Ceaușescu participă la inaugurarea tronsonului Timpuri Noi-Republica

Prima linie, M1, a fost inaugurată pe 19 noiembrie 1979, între Semănătoarea și Timpuri Noi. Lungimea liniei era de 8,63 km și avea 6 stații.[6] După aceasta, au fost deschise în ordine următoarele segmente:[16]:p. 7

Magistrala 3 a fost de fapt cea de-a doua construită. Fragmentul liniei între Eroilor și Industriilor a fost deschis pe 19 august 1983, funcționând ca o ramificație a magistralei 1. Anul următor, a fost deschisă o legătură între Semănătoarea și Crângași iar pe 24 ianuarie a fost dat în uz primul tronson al magistralei 2 cu depoul nou. Noua linie a legat Piața Unirii cu partea meridională a orașului, terminându-se la stația Depou IMGB. La 24 octombrie 1987 s-a prelungit linia 2 până la Pipera, dându-i forma sa actuală. Ulterior acest an, pe 24 decembrie, a fost deschisă și prelungirea magistralei 1 de la Crângași până la Gara de Nord. La data de 17 august 1989 linia 1 a fost mai extinsă până la Dristor, ceea ce a fost ultima investiție în metrou din partea guvernului comunist.[16]:p. 7

Perioada 1990-2010[modificare | modificare sursă]

Stația Anghel Saligny

După revoluția română și căderea regimului lui Nicolae Ceaușescu, dezvoltarea rețelei a încetinit considerabil. Între 1990 și 2000 au fost deschise doar trei stații, incluzând două în tunelurile existente (Gorjului pe M3 pentru a scurta distanța prea mare dintre stațiile Armata Poporului și Păcii, în 1991 și Basarab pentru a ușura trecerea între M1 și viitoarea M4 care era în curs de construire, în 1993. Pe 1 martie 2000 magistrala 4, având aproape 4 km de lungime și conținând patru stații a fost deschisă. Pe 1 iulie 2011 a fost deschis și segmentul 1 Mai - Jiului - Parc Bazilescu (2,62 km) din această magistrală.[45]

De la Nicolae Grigorescu, o linie secundară (prelungirea Magistralei 3 Industriilor-Eroilor) spre est până la Linia de Centură a fost inaugurată pe 19 noiembrie 2008, având următoarele stații: Nicolae Grigorescu, 1 Decembrie 1918, Nicolae Teclu și Anghel Saligny.[45]

Lucrările la toate aceste magistrale fuseseră începute în perioada comunistă. Prima magistrală nouă planificată după schimbarea regimului a fost M5, care se afla încă în execuție la începutul anului 2016.[46]

În a doua parte a acestei perioade s-au făcut achiziții importante de material rulant, fiind achiziționate 44 de trenuri Bombardier ce au înlocuit o parte din ramele IVA.[16]:p. 15 De asemenea, activitatea de mentenanță a fost externalizată către Alstom pentru 15 ani, începând cu 1 iulie 2004,[16]:p. 24 la un preț mai mare decât cel plătit pentru contracte similare în alte rețele de metrou, ceea ce a dat naștere unor bănuieli de corupție.[47]

Personalități asociate cu metroul[modificare | modificare sursă]

Stațiile metroului din București au fost concepute de diferiți arhitecți: Manuela Antip, Gheorghe Beznilă, Adriana Bunu, Dan Costinescu, Viorica Curea, Lia Dima (Piața Victoriei[48]), Geta Gabrea, Ion Marineci, Clement Moldoveanu, Victoria Navrescu Radu (Piața Universității[48]), Alin Negoescu, Ioan Novițchi, Alexandru Panaitescu, Ileana Papina, Doina Patra, Ion Podocea, Bogdan Popovici, Cătălin Stanciu.[49]

Până la Revoluție, Întreprinderea Metroul a fost condusă de generalul Petre Constantinescu timp de 15 ani. În mandatul acestuia au fost realizate primele 3 magistrale.[50]

Costin Georgian a fost director tehnic al Metrorex între 1981 și 1992. El a murit cu o zi înainte de inaugurarea stației Basarab, iar stația Muncii a fost redenumită în onoarea sa.[51]

Magistrale[modificare | modificare sursă]

Magistralele metroului din București
Număr Culoare Capete Deschidere Lungime (km) Număr
stații
Călători pe an
(2014)[16]
Stadiu lucrări
M1 Galben Dristor 2Pantelimon 1979 31,01 22 78.746.000 în funcțiune
M2 Albastru PiperaBerceni 1986 18,68 14 64.650.000 în funcțiune
M3 Roșu PrecizieiAnghel Saligny 1983 22,2 15 24.390.000 în funcțiune
M4 Verde Gara de Nord - Lac Străulești 2000 6,22 (5,54 în funcțiune) 8 5.423.000 parțial finalizată
M5 Portocaliu Drumul Taberei - Pantelimon 2017 (estimat) 16,2 22 0 în construcție
M6 Lila Gara de Nord - Aeroport Henri Coandă 2021 (estimat)[52] 19 0 planificată

Rețeaua este formată din patru magistrale: M1, M2, M3 și M4. În total, sistemul are 70 de km lungime și 51 de stații, cu o distanță medie de 1.367 metri între stații.[53] Printre planurile Metrorex s-a numărat și reducerea acestei distanțe, considerată prea mare, prin construirea de stații intermediare pe magistralele existente,[54] însă aceste planuri nu se mai regăsesc în pentru perioada 2016-2030.[55][12]

Magistrala 1 formează în mare parte o centură care înconjoară centrul orașului, având și un fragment al traseului comun cu magistrala 3. Magistrala 2 traversează orașul de la nord la sud, iar magistrala 4, acum cea mai scurtă, leagă Gara de Nord cu cartierele situate în partea de nord-vest a municipiului.[42]

Lac Străulești Laminorului Parc Bazilescu Jiului 1 Mai Grivița Gara de Nord Basarab Crângași Petrache Poenaru Grozăvești Eroilor Izvor Piața Unirii Timpuri Noi Mihai Bravu Dristor Nicolae Grigorescu Titan Costin Georgian Republica Pantelimon 1 Decembrie 1918 Nicolae Teclu Anghel Saligny Politehnica Lujerului Gorjului Păcii Preciziei Piața Victoriei Ștefan cel Mare Obor Iancului Piața Muncii Pipera Aurel Vlaicu Aviatorilor Piață Romană Universitate Tineretului Eroii Revoluției Constantin Brâncoveanu Piața Sudului Apărătorii Patriei Dimitrie Leonida Berceni Valea Ialomiței Râul Doamnei Brâncuși Romancierilor Parc Drumul Taberei Drumul Taberei 34 Favorit Orizont Academia Militară Hașdeu Cișmigiu Piața Presei Libere Aeroportul Băneasa Aeroportul Henry Coandă
Harta senzitivă a metroului bucureștean (Click pe nume pentru a merge la pagina statiei)

Integrarea cu transportul de suprafață[modificare | modificare sursă]

Stația de tramvai de pe Pasajul Basarab

Rețeaua Metrorex (companie aflată în subordinea MT) este separată din rețeaua de transport în comun de suprafață, administrată de către RATB (companie aflată în subordinea PMB). Pentru o perioadă au existat bilete comune pentru ambele sisteme[9], iar RATB asigură transportul înlocuitor temporar în cazul întreruperii circulației la metrou, precum a fost în cazul închiderii stației Obor în 2008.[10] În plus, RATB a organizat servicii de metrou ușor care leagă zonele încă nedeservite de metrou cu restul rețelei (în prezent linia 41, în PMUD fiind propuse pentru transformare, în diferite scenarii, alte 4 linii de tramvai[12]:pp. 307, 334). Totuși, integrarea între transportul subteran și cel de suprafață este mai redusă decât ar fi de dorit.[12]:p. 147

De-a lungul timpului s-au făcut o serie de investiții în pasaje pietonale care să permită transferul facil la alte moduri de transport: Crângași (pasaj între metrou și tramvai, neaccesibil persoanelor cu handicap), Basarab (transfer la stația de tramvai de pe Pasajul Basarab) și Gara de Nord (transfer la tren).[56] Totuși, până la inaugurarea terminalului intermodal de la Lac Străulești[57], proiectele legate de interconectarea mijloacelor de transport sunt limitate la unele pasaje în stațiile Pipera sau Piața Romană.[58] În PMUD sunt prevăzute mai multe terminale intermodale și parcări P+R care trebuie realizate până în 2030.[12]

În noiembrie 2012 au fost introduse bilete unice Metrorex - RATB - CFR ce puteau fi încărcate pe cardurile RATB, dar în primăvara anului 2014 acestea au fost dezactivate și cititoarele de la turnicheți acoperite, în urma datoriilor neachitate de compania de transport la suprafață.[59] Titlurile comune de călătorie puteau fi reîncărcate pe Internet sau în centrele de bilete RATB. În martie 2016, directorul RATB a declarat că sistemul ar putea fi reintrodus până la sfârșitul anului respectiv.[60]

Dezvoltare[modificare | modificare sursă]

Extensii ale magistralei M4[modificare | modificare sursă]

Șantierul stației Străulești, în 2015, când se afla în construcție

O extensie a liniei M4 la nord de Parc Bazilescu este în construcție, cu următoarele stații:

La 1 martie 2000 a fost inaugurată linia Gara de Nord - 1 Mai, în urma unei finanțări de la Banca Europeană de Investiții (BEI) de 110 milioane euro (pentru un proiect de 220 milioane euro), în urma unui contract semnat în 1997,[43] iar segmentul 1 Mai - Jiului (fostă Pajura) - Parc Bazilescu (2,62 km) a fost dat în exploatare la 1 iulie 2011.[44]

În anul 2009, pe lângă lucrările de extindere până la Laromet, s-au desfășurat studii de fezabilitate pentru extinderea magistralei până la Gara Progresul (cartierul Giurgiului). Astfel se dorește ca Gara de Nord și Gara Progresul să fie conectate prin rețeaua de metrou. Locația exactă și denumirea stațiilor noi nu a fost încă stabilită, dar acestea se vor efectua după realizarea studiului de fezabilitate în urma căruia se va decide traseul magistralei pe sub arterele orașului.[62]

Magistrala 5 (M5)[modificare | modificare sursă]

Magistrala 5 este o magistrală aflată în construcție și care a fost fazată în mai multe tronsoane și etape: tronsonul Drumul Taberei – Universitate (în etapa I de execuție se va realiza până la Eroilor și în etapa a II-a secțiunea Eroilor – Universitate) și tronsonul Universitate – Pantelimon, din care secțiunea până la Piața Iancului va fi realizată în etapa II.[55] Realizarea ultimei secțiuni, dintre Piața Iancului și Pantelimon, a fost pusă sub semnul întrebării în 2016.[63]

Tronsonul Drumul Taberei – Eroilor[modificare | modificare sursă]

TBM în stația Academia Militară

Conform estimărilor inițiale ale Metrorex, tronsonul de metrou Drumul Taberei – Universitate urma să aibă o lungime de 9,06 km și 14 stații de metrou. În stația Eroilor se realiza legătura cu Magistrala 1 și 3 de metrou, iar în stația Universitate se realiza legătura cu Magistrala 2.[64] Numele și numărul stațiilor au cunoscut anumite modificări pe parcursul proiectului, în ultima variantă existând 10 stații și un depou.[55][65][64][42] Ultima parte din tronsonul inițial, Eroilor–Universitate, a fost amânată, fiind inclusă în aceeași etapă ca și segmentul Universitate–Piața Iancului. Proiectarea acestui segment este programată a fi atribuită până la sfârșitul anului 2016, cu finalizare estimată în 2023.[66]

Prin punerea în funcțiune a acestui tronson al Magistralei 5 și dotarea cu trenuri noi de metrou locuitorii cartierului Drumul Taberei vor ajunge în zona centrală a orașului în 15 minute, iar în 30 minute în 80% din zonele capitalei. Punerea în funcțiune a noii magistrale va duce la sporirea utilizării metroului cu cel puțin 200.000 de persoane zilnic, ducând transportul cu metroul la minim 35% din numărul celor care utilizează mijlocele de transport public (față de 25% înaintea inaugurări magistralei).[15]

Prima licitație pentru realizarea acestei magistrale a fost lansată în noiembrie 2008, însă din lipsa mijloacelor financiare, a fost anulată în ianuarie 2010.[67] În mai 2010 a fost aprobat în Camera Deputaților acordul de împrumut între Metrorex și Banca Europeană de Investiții,[15] care fusese semnat în noiembrie 2009, pentru o sumă de 883 milioane de euro.[67] În ianuarie 2010 au fost lansate alte două licitații, pentru realizarea tunelurilor și stațiilor până la Eroilor, respectiv realizarea tunelului și depoului Valea Ialomiței, ai căror câștigători au fost anunțați în februarie și martie 2011.[67] Lucrările au început în același an, însă alocările bugetare insuficiente din 2012 și 2013 au redus mult ritmul lucrărilor, însă în august 2013 acest proiect a fost inclus între proiectele care puteau beneficia de finanțare europeană.[67]

Săparea efectivă a tunelurilor a început pe 25 septembrie 2013, până în iunie 2016 fiind realizate aproximativ 90% din lucrările de structură. În anul 2015, Metrorex a semnat un contract pentru realizarea finisajelor și instalațiilor pentru secțiunea Râul Doamnei-Hașdeu cu o asociere formată din Astaldi, FCC Construccion (cele 2 firme care au realizat și lucrările de structură), UTI și Activ Group Management. Data estimată de dare în folosință a tronsonului până la Eroilor este a doua parte a anului 2017.[67][68]

Construcția interstației Academia Militară–Eroilor a fost marcată de surparea pe 12 decembrie 2015 unei porțiuni din Bulevardul Eroilor ce a afectat și câteva clădiri din zonă. Traficul din zonă a fost deviat timp de mai multe luni, fiind evacuați și unii locuitori din zonă.[69]

Tronsonul Eroilor – Pantelimon[modificare | modificare sursă]

Pe 4 iulie 2012, Guvernul a adoptat un proiect de lege privind ratificarea unui contract de finanțare în valoare de 465 milioane euro pentru punerea în funcțiune a unei noi linii de metrou, pe ruta Universitate–Pantelimon.[70] Secțiunea Eroilor–Universitate a fost amânată, fiind inclusă în aceeași etapă ca și segmentul Universitate–Piața Iancului.[66]

Tronsonul va avea în total aproximativ 9 km de cale dublă și 12 stații, cu stație de corespondență cu magistrala 1 în stația Iancului.[55] Conform raportului Metrorex din 2014, urma a fi realizat mai întâi tronsonul Iancului-Pantelimon și ulterior porțiunea din centrului orașului, între Eroilor și Iancului.[16]:p. 42 Ulterior, datorită refacerii liniei de tramvai dintre Piața Iancului și Pantelimon, prioritățile au fost schimbate, secțiunea Iancului-Pantelimon fiind amânată până în 2030 (conform altor surse construcția este chiar pusă sub semnul întrebării[63]), iar porțiunea din centrul orașului a devenit prioritară, finalizarea fiind estimată în 2023.[55][66][12]

Magistrala 6 (M6) 1 Mai – Aeroportul Otopeni[modificare | modificare sursă]

Bucureștiul nu are o linie de metrou care să lege principalul aeroport (Henri Coandă) de principala gară (Gara de Nord) sau de oraș, dar există un proiect pentru construirea unei asemenea magistrale. Potrivit proiectului actual, magistrala va avea 14,2 km, 12 stații și un depou.[16]:p. 42 Noua linie urmează să fie străbătută de 21 de trenuri cu câte șase vagoane și va avea o capacitate de transport de 50.000 de călători pe oră pe un singur sens.[71] Termenul de finalizare este de șapte ani, iar magistrala va fi pusă în funcțiune cel mai devreme în anul 2020.[16]:p. 42 Linia ar urma să urmeze traseul 1 Mai–Piața Presei Libere–Aeroportul Aurel Vlaicu Băneasa–Aeroportul Henri Coandă Otopeni.[72][73]

Finanțarea sa a fost asigurată în 2009 și 2010 prin acorduri de împrumut cu Banca Japoniei și cu Agenția Internațională de Cooperare a Japoniei, costurile fiind de aproximativ un miliard de euro, urmând ca 300 milioane de euro să vină de la Banca Japoneză pentru Cooperare Internațională (JBIC).[43] De asemenea, magistrala a fost inclusă în Master Planul de transport, putând beneficia de finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene în exercițiul financiar 2014-2020.[74]

În februarie 2016, ministrul transporturilor din acea perioadă a declarat că se ia în considerare coexistența liniei de metrou cu o linie de cale ferată pentru a asigura o legătură între aeroport și Gara de Nord până la începerea Campionatului European din 2020, o decizie urmând a fi luată în același an.[74]

Magistrala 7 (M7) Voluntari (Colentina) – Bragadiru (Rahova)[modificare | modificare sursă]

Magistrala M7 este o linie planificată, cu o lungime maximă de cca. 25 km și 30 de stații, urmând a fi realizat în funcție de disponibilitatea surselor de finanțare.[16] M7 are scopul de a prelua traficul pe direcția NE-SV, oferind acces către centrul orașului pentru două din cele mai populate zone ale orașului, dar și pentru noile zone rezidențiale de la marginea Bucureștiului.[16] Nu a fost stabilit traseul detaliat al liniei, însă în PMUD au fost identificate 2 trasee posibile, cu lungimi și costuri diferite: Bragadiru-Voluntari și Depoul Alexandria-Colentina.[12]:p. 291

Magistrala 8 (M8) Crângași - Dristor[modificare | modificare sursă]

Numită și Magistrala inelară[75] sau Semi-inelul de Sud,[76] dorește legarea cartierelor Crângași și Dristor, legând M3, M5, M7, M4 și într-un final M2. Nu este programat a fi realizat până după 2030, datorită costurilor foarte mari.[12]:p. 293

Infrastructură[modificare | modificare sursă]

Rețea[modificare | modificare sursă]

Întreaga rețea comercială este subterană, cu excepția unei porțiuni foarte scurte între stațiile Dimitrie Leonida și Berceni, la unul din capetele Magistralei M2. Rețeaua este deservită de 4 depouri, unul suprateran (Preciziei), două subterane (Ciurel și Pantelimon) și unul pe două nivele (Berceni). În plus, mai există și alte zone de garare, printre care la Gara de Nord, Eroilor și diverse remize ale unor stații.[77]

Rețeaua de contact este de 750V CC (intervalul admis fiind 600-950 V)[4]:p. 10, alimentarea făcându-se prin a treia șină (în trafic) sau prin pantografe (în depouri). Viteza maximă este de 80 km/h, pe șine cu ecartament de 1432 mm și o rază minimă a curbelor de 100 m.[17][4]

Peroanele stațiilor au o lungime de 120 m și o înălțime de 1,1 m.[4]:p. 6 Din anul 2014 există facilități pentru persoanele cu dizabilități în aproape toate stațiile.[78][16]:p. 8 Stațiile de pe magistralele M3 și M4 sunt dotate cu sisteme de informare a călătorilor cu privire la ora de sosire a următorului tren, iar celelalte magistrale au cronometre ce afișează timpul trecut de la trecerea ultimului tren.[16]

Semnalizare[modificare | modificare sursă]

Semnalizarea este asemănătoare cu cea a C.F.R.. Semnalele au indicații în funcție de felul trenului și al liniei pe care circulă[79]:

Linie neechipată cu sistem ATP Linie echipată cu sistem ATP
Trenuri echipate cu sistem ATP Trenuri neechipate cu sistem ATP
  • Roșu: OPREȘTE fără a depăși semnalul
  • Roșu intermitent: deplasare cu viteză redusă (5-10 km/h) pentru a putea observa orice obstacol
  • Galben: Liber cu viteză stabilită (viteza maximă admisă), semnalul următor ordonă oprirea
  • Galben intermitent: Liber cu 20 km/h. ATENȚIE! se schimbă firul de circulație, semnalul următor e pe liber cu viteză redusă
  • Verde: Liber cu viteză stabilită, semnalul următor e pe liber
  • Verde intermitent: Liber cu viteză stabilită pe abatere (schimbarea firului de circulație pe macaz), semnalul următor e pe liber
  • Roșu: OPREȘTE fără a depăși semnalul
  • Roșu + ATP: Liber cu viteză stabilită
  • Galben: Liber cu viteză stabilită, ATENȚIE! se schimbă firul de circulație
  • Verde: Liber cu viteză stabilită
  • Roșu sau Roșu + ATP: OPREȘTE fără a depăși semnalul
  • Galben: Liber cu viteză de 20 km/h ATENȚIE! se schimbă firul de circulație
  • Verde: Liber cu viteză stabilită

Sisteme de siguranță[modificare | modificare sursă]

Stațiile metroului din București sunt dotate cu sisteme de stingere a incendiilor, de supraveghere video, instalație de sonorizare și sisteme de alarmare rapidă în cazul unor probleme (borne S.O.S.).[16]:p. 14 De asemenea, compania deține un serviciu de salvare cu 50 de angajați pregătiți în securitate minieră, plasați în stațiile Basarab și Piața Unirii[80], dar și un serviciu specializat de poliție.[81] Serviciul de salvatori este cel ce ghidează în subteran echipajele ISU.[80]

Stațiile metroului au fost prevăzute și ca adăposturi anti-aeriene, unele dintre ele putând fi izolate ermetic cu porți din metal, care însă nu au fost folosite niciodată.[82]

Siguranța circulației este asigurată de sistemele ATC/ATO ce asigură respectarea vitezelor, oprirea automată în cazul depășirii semnalelor și oprirea automată la peron, dar și prin sistemul de tip „om mort” care asigură oprirea imediată a trenului în cazul în care mecanicul nu mai este disponibil.[16]:p. 14-15 Comunicarea în dispeceratele de ramură și trenuri se face prin stații radio fixe și mobile (cu apel selectiv sau fiecare cu fiecare), iar între stații prin linii telefonice. Aceste sisteme pot fi folosite și de personalul care execută lucrări în tunele.[16]:p. 14

Mentenanță și instalații[modificare | modificare sursă]

Metrorex asigură un sistem de întreținere preventivă a rețelei, ce cuprinde intervenții zilnice, revizii periodice, reparații curente și capitale.[16]:p. 15 Acestea au loc de obicei în intervalul 0:30-4:30 al fiecărei zile, când trenurile nu circulă.[83] Intervențiile din tunele constau în înlocuirea șinelor și a aparatelor de cale (macazuri), oprirea infiltrațiilor de apă prin injecții cu bentonită, argilă sau poliuretan.[83]

Pe lângă instalațiile destinate călătorilor (panouri de informare, scări rulante, sistem de taxare etc.) metroul trebuie să asigure și ventilarea stațiilor, tunelelor și spațiilor tehnice, dar și alimentarea cu curent electric, cu apă pentru consumul propriu și stingerea incendiilor și canalizare. Instalațiile de ventilație trebuie să asigure un debit mediu de 300.000 m3/h pentru fiecare stație, cu posibilitatea inversării fluxului de aer: în timpul verii din stație spre tunel, iar iarna dinspre tunel spre stație, pentru a folosi căldura degajată de trenuri la încălzirea spațiilor publice. Spațiile tehnice au sisteme dedicate, conform cerințelor specifice ale fiecărei zone.[16]:p. 13 Alimentarea cu apă se face atât din rețeaua publică, cât și din puțuri proprii de mare adâncime, cantitatea consumată fiind de maxim 55 m3/h.[84] Stațiile și interstațiile sunt prevăzute cu hidranți, unele zone având și sisteme fixe de stingere a incendiilor (sprinklere), iar apele uzate sunt deversate în rețeaua de canalizare a orașului.[16]:p. 13

Material rulant[modificare | modificare sursă]

Cele 3 tipuri de trenuri ale Metrorex

În octombrie 2014, parcul de material rulant al metroului era format din trei tipuri de trenuri: IVA Astra, Bombardier Movia 346 și trenuri de construcție spaniolă CAF (Construcciones y Auxiliar de Ferrocarriles).[85]

Ramă IVA Astra
Interior ramă IVA

Ramele electrice IVA Astra[modificare | modificare sursă]

Ramele IVA Astra (Întreprinderea de vagoane Arad, actualmente Astra Arad) sunt rame de concepție românească, produse între 1978 și 1993. În total au fost produse 252 de rame, adică 504 vagoane.[86] Ele au fost proiectate inițial pentru a funcționa doar câte o ramă, însă au funcționat și grupate în trenuri de câte 2[87] sau 3[16]:p. 17 rame (4, respectiv 6 vagoane). Numărul lor actual exact nu este cunoscut deoarece ele au fost trimise la depouri diferite, iar majoritatea au fost casate. Conform Metrorex, în decembrie 2014 mai existau 5 de trenuri (15 de rame/30 de vagoane) în exploatare, mai multe fiind păstrate în inventar.[16]

În anii '90 au existat mai multe proiecte de modernizare a ramelor IVA. Unele dintre ele au avut modificări importante la partea tehnică, primind componente electrice sau boghiuri noi, precum și aer condiționat pentru cabina mecanicului.[88] Lucrările au fost făcute simultan de mai multe companii: Astra Arad,[88] Faur[34] și Electroputere Craiova[89]. Dintr-un motiv necunoscut, deși ele au fost pregătite efectuând anumite probe, conducerea a abandonat acest proiect, cele 7 trenuri rămânând în conservare în Depoul Berceni. În anul 1995, conducerea metroului a decis să fie construite niște vagoane intermediare, fără post de conducere precum cele actuale, pentru a transforma ramele de 2 vagoane în rame de 3 vagoane. Cel puțin patru vagoane au fost construite de Astra Arad, însă, din motive tehnice și financiare proiectul a fost abandonat, vagoanele fiind abandonate în triajul gării Arad.[88][34]

În anul 2000, mai multe vagoane IVA au fost modernizate și dotate cu sistem ATO/ATP Dimetronic special pentru M4.[55]:slide 10 În anul 2008, Alstom, compania care se ocupă cu întreținerea trenurilor Metrorex, a modernizat un vagon al unei rame vechi. Deși la partea tehnică acesta nu a fost modernizat decât primind unele piese noi, acesta are modificări drastice la design. Partea frontală exterioară a fost modificată și înlocuită cu o mască modernă din plastic, iar la interior a primit scaune, geamuri și bare noi.[90][91]:slide 39

Între 2011 și 2014 au fost modernizate 15 trenuri IVA ca parte a contractului de mentenanță semnat cu Alstom. S-a acționat asupra elementelor electrice și pneumatice, dar nu și asupra aspectului.[91]:slide 38[92]

Tren Bombardier MOVIA 346
Interior tren BM

Trenurile Bombardier Movia 346[modificare | modificare sursă]

Trenurile Bombardier (model MOVIA 346) au fost introduse începând cu anul 2003. Au fost produse de Bombardier Transportation în colaborare cu Electroputere Craiova. În total au fost achiziționate 44 de trenuri.[16]

Există 2 serii de trenuri Bombardier:

  • trenurile ce poartă nume de flori, cu numere de la 001 la 018, reprezintă prima comandă a Metrorex și sunt cunoscute ca BM2 (Bucharest Metro 2).[16]:p. 18 Aceste trenuri sunt utilizate pe M1 și M3:
  • trenurile ce poartă numele capitalelor europene, cu numere de la 101 la 126 și cunoscute ca BM21[16]:p. 18, sunt utilizate pe M1, M2 și M3:
Cabina unui tren de tip CAF
Tren CAF

Trenurile CAF[modificare | modificare sursă]

Interior tren Bombardier

În urma unei licitații din 2011, Metrorex a comandat 16 trenuri produse de CAF, pentru o sumă de peste 97 de milioane de euro, trenuri care au fost puse în circulație începând cu iunie 2014.[93] Contractul prevedea și opțiunea unei comenzi suplimentare de 8 trenuri, care a fost activată în 2015.[94] Trenurile au 114 m lungime, 3,2 m lățime și o capacitate de 1200 de călători,[16] asamblarea finală fiind făcută la Atelierele CFR Grivița.[29]

Punerea în funcțiune a noilor trenuri s-a făcut cu dificultate, sindicaliștii susținând că anumite peroane au trebuit „tăiate” pentru a asigura distanțele de securitate necesare. Compania a susținut că trenurile sunt conforme cu normele în vigoare la momentul respectiv, dar că în unele zone peroanele au fost construite cu toleranțe prea mari, existând riscul unor interferențe în cazul unor mișcări ample ale trenurilor.[29]

Pe 26 iunie 2014, Metrorex a lansat procedura de achiziție publică, pentru achiziția de trenuri noi de metrou pentru Magistrala 5, având ca obiect cumpărarea a cel mult 51 trenuri noi. La licitație au participat mai multe companii, iar câștigătoare a fost declarată tot compania CAF, pentru 309 milioane de euro, însă licitația a fost suspendată de CNSC în urma deschiderii unui dosar penal pentru acte de corupție. În decembrie 2015 un angajat al Metrorex a fost trimis în judecată pentru oferirea de informații secrete către CAF.[95]

Prima serie de trenuri de tip CAF[modificare | modificare sursă]
Boghiu al unui tren CAF

Trenurile poartă numele unor râuri din România, cu numere de la 301 la 316 și sunt utilizate pe M2.[93]

A doua serie de trenuri de tip CAF[modificare | modificare sursă]
Trenuri în hala de parcare

Trenurile poartă numele unor râuri din România, cu numere de la 317 la 324.[94] Ele au fost livrate începând cu luna decembrie 2015[96][97] și sunt puse gradual în funcțiune până pe 30 iunie 2016.[98] Modelul este cunoscut ca BM3.[99]

  • 1317 & 2317: Trotuș (livrat la 19 decembrie 2015 și intrat în circulație în data de 20 martie 2016)
  • 1318 & 2318: Arieș (livrat la 5 februarie 2016 și intrat în circulație în data de 27 martie 2016)
  • 1319 & 2319: Cibin (livrat la 19 februarie 2016 și intrat în circulație în data de 16 martie 2016)
  • 1320 & 2320: Tismana (livrat la 8 februarie 2016 și intrat în circulație în data de 30 aprilie 2016)
  • 1321 & 2321: Nera (livrat la 3 martie 2016 și intrat în circulație în data de 15 mai 2016)[98]
  • 1322 & 2322: Putna (livrat la 4 martie 2016 și intrat în circulație în data de 27 mai 2016)[100][99]
  • 1323 & 2323: Cerna (livrat la 25 martie 2016 și intrat în circulație în data de 24 iunie 2016)[101]
  • 1324 & 2324: Casimcea (livrat la 21 mai 2016[102] și intrat în circulație pe 1 iulie 2016)[103]

Utilizare[modificare | modificare sursă]

Bilete și abonamente[modificare | modificare sursă]

Utilizarea sistemului de metrou în București se face pe baza unei cartele magnetice, care dă dreptul fie la un număr fix de călătorii pe o perioadă mai lungă, fie la un număr nelimitat de călătorii într-o perioadă fixă.

Începând cu 28 martie 2015, prețurile biletelor de metrou sunt:[104]

  • Cartelă de 2 călătorii - 5 lei (2,5 lei pe călătorie, tarif folosit și pentru sistemele alternative de plată)
  • Cartelă de 10 călătorii - 20 lei
  • Abonament lunar - 70 lei (35 lei pentru elevi, studenți și donatori de sânge) având un număr nelimitat de călătorii
  • Abonament săptămânal cu număr nelimitat de călătorii - 25 lei
  • Abonament pentru o zi - 8 lei

În cazul abonamentelor săptămânale și lunare este permis un singur acces la fiecare 15 minute.[104] Pe lângă titlurile de călătorie plătite, mai există și legitimații de călătorie gratuite, nominale, destinate veteranilor de război, deținuților politici, revoluționarilor, persoanelor cu handicap, precum și altor categorii asociate.[104]

A existat și un sistem de plată prin SMS, dezactivat în cursul anului 2014[105], singurele modalități de plată fiind în prezent cartelele și abonamentele achiziționate de la case sau automate și cititoarele NFC de la turnicheți - cel puțin unul funcționează în general la fiecare stație și se poate intra plătind călătoria cu cardul compatibil Contactless (Paypass/Paywave).[106] În mai 2016, Metrorex a semnat un contract pentru implementarea plății cu cardul la case și automate.[107]

Biletele de metrou nu pot fi folosite pe sistemul de transport RATB, adică pe autobuzele, troleibuzele sau tramvaiele din București, acestea folosind alt sistem de bilete (un bilet RATB costă 1,30 lei). În noiembrie 2012 au fost introduse bilete unice Metrorex - RATB, ce puteau fi încărcate pe cardurile RATB, dar în primăvara anului 2014 au fost dezactivate și cititoarele de la turnicheți acoperite, în urma datoriilor neachitate de compania de transport la suprafață. [108] Cartelele puteau fi reîncărcate pe Internet sau în centrele de bilete RATB.

Orar și frecvență[modificare | modificare sursă]

Trenurile de metrou circulă între orele 5 și 23 (prima și ultima plecare din capăt), la stația Piața Unirii făcându-se transferul între magistrale.[109] Intervalul de succedare a trenurilor depinde de perioada anului, de ziua săptămânii și de oră[14] și este prezentat în tabelul de mai jos.[109] Există un program redus în timpul vacanței de vară, când mobilitatea utilizatorilor scade.[25]

  M1 M2 M3 M4
  Luni—Vineri Sâmbătă, Duminică Luni—Vineri Sâmbătă, Duminică Luni—Vineri Sâmbătă, Duminică Luni—Vineri Sâmbătă, Duminică
5:00-6:00 9-10 9 10 9 9-10 9 10 9
6:00-7:00 7-8 9 3-8 9 7-8 9 9 9
7:00-9:00 6 9 3 9 6 9 8 9
9:00-10:00 8 9 4-5 9 8 9 8 9
10:00-13:00 10 9 8 9 10 9 8 9
13:00-14:00 10 9 4-8 9 10 9 8 9
14:00-15:00 6-8 9 5 9 6-8 9 8 9
15:00-19:00 6-8 9 3-4 9 6-8 9 8 9
19:00-20:00 6-8 9 1-4 9 6-8 9 9 9
20:00-21:00 8 9 2-4 9 8 9 9 9
21:00-22:00 9 9-11 4-7 9 9-10 9-11 10-12 9-12
22:00-23:30 10 9-11 9-12 10 9-10 9-11 10-12 9-12

Servicii și facilități pentru călători[modificare | modificare sursă]

Accesul în stațiile de metrou se face prin scări fixe, scări rulante, lifturi sau platforme înclinate, majoritatea stațiilor fiind accesibile persoanelor cu dizabilități.[78] Arhitectura stațiilor este diferită, fiind adaptată situației specifice, însă majoritatea stațiilor se întind pe două nivele: vestibulul și peronul.[necesită citare] După punerea în serviciu a stațiilor, au mai fost construite ieșiri suplimentare (de exemplu la Piața Victoriei[110]) sau tuneluri ce leagă metroul de diverse centre comerciale (Piața Sudului de Sun Plaza,[111] Piața Unirii de Unirea Shopping Center[112]).

În spațiile de acces au fost amenajate diverse spații comerciale (restaurante, librării, magazine), uneori cu nerespectarea spațiilor de evacuare,[113] iar pe peroane sunt prezente automate cu alimente și băuturi. Spațiile comerciale sunt administrate de compania Sindomet, ce aparține sindicaliștilor de la metrou.[114] În stațiile Grozăvești, Piața Unirii și Apărătorii Patriei sunt amenajate spații sportive (sală de forță, de box și de lupte) unde activează Clubul Sportiv Metrorex.[115]

În ceea ce privește rețelele publice de telecomunicație, toate companiile de telefonie mobilă au acoperire în stațiile de metrou, iar compania RCS & RDS oferă și acoperire WiFi.[116]

Accidente și incidente[modificare | modificare sursă]

Deoarece metroul reprezintă un tip de transport feroviar, accidentele și incidentele produse pe rețea sunt investigate de Agenția de Investigare Feroviară Română (AGIFER).[117]

Încercările de suicid la metrou și căderile accidentale pe șine sunt bine reflectate de presă datorită perturbărilor de circulație produse[118], dar numărul lor exact nu este raportat oficial.[119] O statistică din 2011 menționează 6 tentative, din care majoritatea eșuate.[120]

De-a lungul istoriei metroului bucureștean au avut loc mai multe incidente ce au provocat închiderea unor porțiuni de linie și evacuarea călătorilor:

  • pe 17 noiembrie 2010, un tren de metrou de tip IVA a deraiat între stațiile Piața Unirii și Timpuri Noi[121]
  • pe 17 iulie 2014, o avarie la o șină a provocat închiderea pe un sens a metroului între Piața Romană și Piața Unirii.[122]
  • pe 14 ianuarie 2015 a avut loc un incendiu în stația Tineretului, cauzat de fisurarea unei conducte de apă[123]
  • pe 2 aprilie 2015, din cauza unui scurt circuit la un izolator de linie, circulația dintre stațiile Piața Romană și Piața Victoriei s-a desfășurat pe un singur fir timp de o oră[122]
  • pe 12 aprilie 2016, un incendiu la un tablou electric a provocat evacuarea stației Piața Romană[124]
  • pe 14 iunie 2016, degajarea de fum de la a treia șină a provocat închiderea stației Piața Victoriei[125]

Metroul și cultura[modificare | modificare sursă]

Metroul a inspirat cântecul „Trenul galben fără cai” (1984), cântat de Angela Similea.[126] De asemenea, a fost scena unor filme documentare, precum „Copiii subteranelor - Aurolacii din București”.[127]

Metroul găzduiește periodic acțiuni culturale, precum spectacole de teatru[128][129], concerte[130][131][132] și altele.[133]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Harta - METROREX, pe metrorex.ro. Accesat la 16 ianuarie 2013.
  2. ^ Lucrările de structură la tronsonul de metrou Universitate - Drumul Taberei vor fi inaugurate în 2015, iar proiectul va fi funcțional cel mai probabil în 2016, a declarat luni, pentru AGERPRES, Gabriel Mocanu, director de investiții Metrorex la Agerpres (19 noiembrie 2012). Accesat la 16 ianuarie 2013.
  3. ^ a b c Raportul de activitate al Metrorex pe anul 2011
  4. ^ a b c d Caiet de sarcini – Partea 0 pentru Modernizarea metroului din București – Etapa 4: Achiziția și punerea în funcțiune a 16 trenuri noi de metrou pentru deservirea rețelei de metrou din București (martie 2011). Accesat la 6 iunie 2016.
  5. ^ "Metrorex are datorii de 55 de milioane de lei la firma de mentenanță", Antena 3, 18 februarie 2009
  6. ^ a b c Antoaneta Etves (18 noiembrie 2014), „La București: SINGURUL metrou din lume care a făcut TESTE cu OAMENI!”, Evenimentul zilei, http://www.evz.ro/se-implinesc-35-de-ani-de-la-prima-calatorie-cu-metroul-cum-s-a-facut-o-luna-teste-cu-oameni.html, accesat la 6 iunie 2016 
  7. ^ București: Plimbare scurtă cu metroul la suprafață (GALERIE FOTO). http://adevarul.ro/news/bucuresti/bucuresti-plimbare-scurta-metroul-suprafata-galerie-foto-1_50bdfd097c42d5a663d1549e/index.html. Accesat la 27 iulie 2015. 
  8. ^ FrontNews.ro: Metrorex si RATB s-ar putea uni sub sigla Autoritatea de Transport Metropolitan” (în română). http://www.frontnews.ro/social-si-economic/eveniment/metrorex-si-ratb-s-ar-putea-uni-sub-sigla-autoritatea-de-transport-metropolitan-8728. Accesat la 15 aprilie 2009. 
  9. ^ a b RATB: Bilet unic RATB și METROREX” (în română). http://www.ratb.ro/bilet_unic.php. Accesat la 6 iunie 2016. 
  10. ^ a b Mediafax: Stația de metrou Obor, închisă pentru două luni” (în română). http://www.mediafax.ro/social/statia-de-metrou-obor-inchisa-pentru-doua-luni.html?1688;2474576. Accesat la 15 aprilie 2009. 
  11. ^ Ring: Oprescu și Tăriceanu vor metrou ușor până la Otopeni” (în română). http://www.ziarulring.ro/stiri/eveniment/oprescu-si-tariceanu-vor-metrou-usor-pana-la-otopeni.html. Accesat la 15 aprilie 2009. 
  12. ^ a b c d e f g h i j k l Planul de mobilitate urbană durabilă 2016-2030 - Regiunea București–Ilfov. http://www.cjilfov.ro/upload2/BI_SUMP_Final_RO_revizuit_CJIRATB.pdf. Accesat la 7 iunie 2016. 
  13. ^ Metrorex a inaugurat două stații pe magistrala 4 de metrou din Capitală, 23 feb 2010, gandul.info, accesat la 10 august 2010
  14. ^ a b c d Raportul anual 2013 al Metrorex
  15. ^ a b c Metroul Piata Universitatii-Drumul Taberei, cu un pas mai aproape de finalizare, 6 Mai 2010, wall-street.ro, accesat la 24 august 2010
  16. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z aa ab ac ad Raportul anual Metrorex pe anul 2014
  17. ^ a b Caracteristicile rețelei”. metrorex.ro. http://www.metrorex.ro/caracteristicile_re%C5%A3elei_p779-1. Accesat la 6 ianuarie 2013. 
  18. ^ Metrorex, 500.000 de călători pe zi, standard.ro, accesat la 20 decembrie 2009
  19. ^ a b Oana Balan (23 octombrie 2012), „SERIAL INFOGRAFIE Episodul 8: Cum va arăta rețeaua de metrou din Capitală în 2030”, Adevărul, http://adevarul.ro/news/bucuresti/infografie-urmeaza-statia-chisinau-peronul-partea-dreapta-arata-reteaua-metrou-capitala-2030-1_5076d7148a3969686691da63/index.html, accesat la 7 iunie 2016 
  20. ^ Comunicate de presă Metrorex
  21. ^ Cât câștigă salariații Metrorex, b365.ro, accesat la 05 iulie 2013
  22. ^ Conducerea Metrorex. http://www.metrorex.ro/conducere_p1392-1. Accesat la 16 iunie 2016. 
  23. ^ a b Organigrama Metrorex. http://www.metrorex.ro/Resurse/Organizare/Organigrama%20MTX_ver9.pdf. Accesat la 15 iunie 2016. 
  24. ^ Date de la Ministerul Finanțelor
  25. ^ a b c Ordinul ministrului transporturilor nr. 350/2016 privind aprobarea Contractului de servicii publice de transport cu metroul pentru perioada 2016—20”. Monitorul Oficial Nr. 340 bis. 4 mai 2016. https://www.mediasinfo.ro/wp-content/uploads/documente/mo/mo340bis2016.pdf. Accesat la 13 iunie 2016. 
  26. ^ TABEL NOMINAL cu sindicatele membre ale Federatiei Sindicatelor din Transporturi, Transloc si Servicii Publice - ,,ATU Romania’’. http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Dialog_Social/reprezentativitate_patronate/ATU_Romania/TABEL_NOMINAL_CU_SIND_MEMBRE.doc. Accesat la 16 iunie 2016. 
  27. ^ Sindicaliștii încasează 430.000 de euro de pe urma Metrorex. Vezi aici mandatul dat conducerii metroului de Ludovic Orban”, Gândul, http://www.gandul.info/financiar/sindicalistii-incaseaza-430-000-de-euro-de-pe-urma-metrorex-vezi-aici-mandatul-dat-conducerii-metroului-de-ludovic-orban-5118721, accesat la 14 iunie 2016 
  28. ^ Strategia 2015-2019 a USLM. http://uslmetrou.ro/strategia-2015-2019/. Accesat la 16 iunie 2016. 
  29. ^ a b c Aurelia Alexa (30 aprilie 2014), „Sindicaliștii de la metrou: Noile metrouri, pentru care s-au plătit 98 milioane de euro, sunt prea late. Trebuie să se taie din peroane”, Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/sindicalistii-de-la-metrou-noile-metrouri-pentru-care-s-au-platit-98-milioane-de-euro-sunt-prea-late-trebuie-sa-se-taie-din-peroane-12555994, accesat la 13 iunie 2016 
  30. ^ Constantin Lică. „Notă de informare privind relațiile contractuale dintre Societatea Comercială de Transport cu Metroul București "Metrorex" - S.A. și S.C. Metroul S.A. București. http://gov.ro/fisiere/comunicate_fisiere/nota-de-informare-metroul-sa.pdf. Accesat la 1 iulie 2016. 
  31. ^ a b Cornel Nistorescu (18 martie 2013), „Metroul - altă gaură neagră în bugetul României”, Cotidianul, http://www.cotidianul.ro/metroul-alta-gaura-neagra-in-bugetul-romaniei-209095/, accesat la 1 iulie 2016 
  32. ^ a b Antoaneta Etves (15 martie 2013), „<a href="http://premium.evz.ro/raportul-republicanilor-referitor-la-atentatul-din-benghazi-nu-demonstreaza-vinovatia-lui-hillary-clinton.html" target="_blank">RAPORTUL republicanilor referitor la atentatul din BENGHAZI nu demonstrează VINOVĂȚIA lui Hillary Clinton</a>”, Evenimentul zilei, http://www.evz.ro/133-de-milioane-de-euro-a-supt-firma-capusa-de-la-metrou-1028227.html, accesat la 1 iulie 2016 
  33. ^ Daniel Bob (6 decembrie 2014), „35 de ani de la inaugurarea metroului bucureștean, dar România trebuia să aibă metrou din 1935. Află ce s-a întâmplat”, Capital, http://www.capital.ro/35-de-ani-de-la-inaugurarea-metroului-bucurestean-dar-romania-trebuia-sa-aiba-metrou-din-1935-afla-ce-s-a-intamplat.html, accesat la 6 iunie 2016 
  34. ^ a b c d e f g h i j k l m n o 30 de ani de exploatare a metroului bucureștean”. Univers Ingineresc (17/2009). 1 august 2009. http://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-17-2009/30-de-ani-de-exploatare-a-metroului-bucurestean_2599.html. 
  35. ^ Hotărâre a Consiliului General al Municipiului București
  36. ^ a b Tănăsache, p. 24
  37. ^ Cristina Răduță (23 februarie 2015), „Zece lucruri pe care trebuie să le știi despre metroul din București”, Adevărul, http://adevarul.ro/news/bucuresti/zece-lucruri-trebuie-stii-despre-metroul-bucuresti-1_54eb2af0448e03c0fde72658/index.html#photo-head, accesat la 8 iunie 2016 
  38. ^ Manuela Golea (13 martie 2016 . stire actualizata la ora 17:17, 14 martie 2016), „FOTO. Avertisment: Metroul din București trebuie construit prin înghețarea pământului”, România liberă, http://www.romanialibera.ro/special/dezvaluiri/foto--avertisment--metroul-din-bucuresti-trebuie-construit-prin-inghetarea-pamantului-409984, accesat la 8 iunie 2016 
  39. ^ Tănăsache, p. 65
  40. ^ Stația de metrou Piața Romană nu trebuia să existe AFLĂ DE CE”, B365.ro, 18 ianuarie 2012, http://www.b365.ro/statia-de-metrou-piata-romana-nu-trebuia-sa-existe-afla-de-ce_130116.html, accesat la 8 iunie 2016 
  41. ^ Cătălina Slujitoru, „Stația Piața Romană, construită în secret de frica Elenei Ceaușescu”, Historia, http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/sta-ia-pia-roman-construit-n-secret-frica-elenei-ceau-escu, accesat la 8 iunie 2016 
  42. ^ a b c d Harta Metrorex. http://www.metrorex.ro/harta_p1345-1. Accesat la 7 iunie 2016. 
  43. ^ a b c d Catalin Lupoaie (29 iulie 2009), „Metrou: Inconstanta la metrou: 1 km costa si 50 mil. euro”, Ziarul financiar, http://www.zf.ro/business-construct/metrou-inconstanta-la-metrou-1-km-costa-si-50-mil-euro-4705885/, accesat la 6 iunie 2016 
  44. ^ a b Sorin Simon (15 iunie 2011). „Stațiile de metrou Parc Bazilescu și Jiului vor fi deschise la 1 iulie”. money.ro. http://www.money.ro/metrorex-incepe-probele-la-statiile-parc-bazilescu-si-jiului-de-pe-magistrala-4/. Accesat la 6 iunie 2016. 
  45. ^ a b Istoric Metrorex. http://www.metrorex.ro/istoric_metrorex_p1347-1. Accesat la 8 iunie 2016. 
  46. ^ Tudor Matei (13 aprilie 2016). „Curiozități despre metroul bucureștean. Mai multe stații și-au schimbat denumirea după 1990. http://www.activenews.ro/stiri-social/Curiozitati-despre-metroul-bucurestean.-Mai-multe-statii-si-au-schimbat-denumirea-dupa-1990-132216. Accesat la 13 iunie 2016. 
  47. ^ Cristian Matache (29 octombrie 2008), „Alstom este acuzat de mita”, Income Magazine, http://incomemagazine.ro/articles/alstom-este-acuzat-de-mita, accesat la 10 iunie 2016 
  48. ^ a b Tănăsache, p. 110-111
  49. ^ Broșura expoziției „Arhitecți români creatori de patrimoniu cultural”. https://www.bnab.ro/static/2012/home/icr2014/icr_flyer.pdf. Accesat la 30 iunie 2016. 
  50. ^ Tănăsache, p. 42
  51. ^ Cine a mai fost și Costin Georgian ăsta?, 18 noiembrie 2009, Dollores Benezic, Evenimentul zilei, accesat la 15 iunie 2013
  52. ^ Alexandru Moise (20 aprilie 2016). „Costescu: Vom avea legătură feroviară, în acest an, între Gara de Nord și Otopeni și metrou din 2021. http://www.zf.ro/auto/costescu-vom-avea-legatura-feroviara-in-acest-an-intre-gara-de-nord-si-otopeni-si-metrou-din-2021-15267062. Accesat la 11 mai 2016. 
  53. ^ Planul național de dezvoltare 2007-2013 - Analiza situației curente
  54. ^ Pagina despre transparență pe vechiul site Metrorex.
  55. ^ a b c d e f Marin Aldea, Prezentare Metrorex la forumul Railway Pro, 24-25 februarie 2016, Buzău
  56. ^ Catiusa Ivanov (17 noiembrie 2011), „VIDEO Strategia dezvoltarii Bucurestiului pentru 25 de ani. Vezi ce s-ar putea schimba in cartierul tau - Imobiliar”, HotNews.ro, http://economie.hotnews.ro/stiri-imobiliar-10714969-strategia-dezvoltarii-bucurestiului-pentru-25-ani-vezi-putea-schimba-cartierul-tau.htm, accesat la 9 iunie 2016 
  57. ^ Semnarea contractului de executie a lucrarilor pentru extinderea retelei de metrou pe Tronsonul Parc Bazilescu – Laminorului – Lac Straulesti”. 12 iulie 2012. http://www.metrorex.ro/_read234-1. Accesat la 9 iunie 2016. 
  58. ^ Mariana Petre (28 mai 2013). „București, Transformări pentru un viitor apropiat Un metrou modern pentru un oraș modern. http://www.mediafaxtalks.ro/wp-content/uploads/2013/06/mariana_petre.pdf. Accesat la 9 iunie 2016. 
  59. ^ E oficial: Cardurile comune Metrorex-RATB au fost retrase din...”, B365.ro, http://www.b365.ro/e-oficial-cardurile-comune-metrorex-ratb-au-fost-retrase-din-vanzare-de-cand-nu-mai-sunt-valabile_204399.html, accesat la 9 iunie 2016 
  60. ^ Biletul unic RATB-Metrorex ar putea fi reintrodus. Anunțul Regiei...”, B365.ro, http://www.b365.ro/biletul-unic-ratb-metrorex-ar-putea-fi-reintrodus-anuntul-regiei-privind-plata-calatoriei-prin-sms_246615.html#n, accesat la 9 iunie 2016 
  61. ^ Metrorex (23 iunie 2011). „Metrorex a publicat anuntul de intentie privind organizarea unei proceduri de achizitie a lucrarilor de structura pentru obiectivul „Magistrala 4. Racord 2. PLS Zarea – Laminorului – Straulesti”.. http://www.metrorex.ro/_read187-1. Accesat la 6 iunie 2016. 
  62. ^ E.M. (8 iunie 2009). „Magistrala 4 de metrou Gara de Nord - Gara Progresul: Studiul de fezabilitate costa aproape zece milioane de euro”. Hotnews.ro. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5803842-magistrala-4-metrou-gara-nord-gara-progresul-studiul-fezabilitate-costa-aproape-zece-milioane-euro.htm. Accesat la 21 iunie 2010. 
  63. ^ a b Proiectul magistralei de metrou Drumul Taberei-Pantelimon a fost scurtat”, Digi24.ro, http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Magistrala+5+de+metrou+va+avea+ultima+statie+la+Iancului+S-a+ref, accesat la 1 iulie 2016 
  64. ^ a b Raport cu caracter general asupra impactului de mediu al constructiei primului tronson al Magistralei 5 Drumul Taberei - Universitate”. 4 ianuarie 2007. http://www.metrorex.ro/a6.php. Accesat la 17 ianuarie 2014. 
  65. ^ Guvernul intenționează să finalizeze până în 2012 tronsonul de metrou Ghencea-Eroilor”. Mediafax. 20 decembrie 2009. http://www.mediafax.ro/economic/guvernul-intentioneaza-sa-finalizeze-pana-in-2012-tronsonul-de-metrou-ghencea-eroilor-5193168. Accesat la 21 iunie 2010. 
  66. ^ a b c Proiectarea metroului Iancului-Pantelimon și...”, Profit.ro, http://www.profit.ro/stiri/politic/proiectarea-metroului-iancului-pantelimon-si-expertizarea-terenurilor-au-costat-9-mil-euro-proiectarea-eroilor-iancului-contractata-pana-la-finele-anului-15500593, accesat la 1 iulie 2016 
  67. ^ a b c d e Victor Cozmei (19 februarie 2015), „Magistrala M5 de metrou Drumul Taberei - Eroilor 2 - "In cati ani va fi aici statia ta de metrou?" - Infrastructura_Proiecte”, HotNews.ro, http://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_proiecte-19426756-magistrala-m5-metrou-drumul-taberei-eroilor-2-cati-ani-aici-statia-metrou.htm, accesat la 1 iulie 2016 
  68. ^ Mihai Diac (18 aprilie 2016 . stire actualizata la ora 20:28, 18 aprilie 2016), „Metroul din Pantelimon – un vis prea îndepărtat. Trenul sosește în anul 2030”, România liberă, http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/metroul-din-pantelimon-%E2%80%93-un-vis-prea-indepartat--trenul-soseste-in-anul-2030-413821, accesat la 1 iulie 2016 
  69. ^ METROREX: Imobilele din zona Eroilor sunt în siguranță. Locatarii...”, B365.ro, http://www.b365.ro/metrorex-imobilele-din-zona-eroilor-sunt-in-siguranta-locatarii-se-pot-muta-saptamana-viitoare_245190.html#n, accesat la 1 iulie 2016 
  70. ^ Cât costă linia de metrou Universitate - Pantelimon, 4 iulie 2012, Departamentul Economic, Evenimentul zilei, accesat la 4 iulie 2012
  71. ^ Băsescu se duce la Tokyo să ia bani pentru metrou, 23 feb 2010, gandul.info, accesat la 10 august 2010
  72. ^ Acordul de împrumut pentru linia de metrou Gara de Nord-Aeroportul Otopeni a fost avizat de Guvern”. Mediafax. 9 iunie 2010. http://www.mediafax.ro/economic/acordul-de-imprumut-pentru-linia-de-metrou-gara-de-nord-aeroportul-otopeni-a-fost-avizat-de-guvern-6336392. Accesat la 21 iunie 2010. 
  73. ^ Macuc, Cristina (13 februarie 2011). „S-a schimbat traseul magistralei 6 de metrou.”. B365 (Realitatea.net). http://b365.realitatea.net/news/s-a-schimbat-traseul-magistralei-6-de-metrou-vezi-noua-ruta-spre-aeroportul-otopeni/. Accesat la 23 noiembrie 2011. 
  74. ^ a b I. B. (5 februarie 2016), „Dan Costescu: Nu este deplasat sa consideram ca trebuie sa avem si cale ferata si metrou pana la aeroport - Esential”, HotNews.ro, http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20776341-dan-costescu-nu-este-deplasat-consideram-trebuie-avem-cale-ferata-metrou-pana-aeroport.htm, accesat la 8 februarie 2016 
  75. ^ George Rozorea (Metroul S.A.). „Strategia de dezvoltare a rețelei de metrou. http://www.mediafaxtalks.ro/wp-content/uploads/2013/06/george_rozorea.pdf. 
  76. ^ Cum va arăta metroul în 2030, după investiții de 8,5 miliarde de euro. Plus: triunghiul de căi ferate subterane care vor traversa Bucureștiul
  77. ^ Metroul bucureștean, raiul turismului pentru graffiti”, Gândul, 19 martie 2008, http://www.gandul.info/stiri/metroul-bucurestean-raiul-turismului-pentru-graffiti-2467807, accesat la 8 iunie 2016 
  78. ^ a b ing. Eugen Bratu. „Stații de metrou dotate cu scări rulante, lifturi, platforme. http://www.metrorex.ro/Resurse/Carcteristici%20retea/lista%20scari%20rulante.pdf. Accesat la 7 iunie 2016. 
  79. ^ Instrucția de semnalizare a Metrorex
  80. ^ a b Metroul are pe ștatul de plată „Eroi de Serviciu” VEZI CINE SUNT”, B365.ro, http://www.b365.ro/metrorex-are-angajati-eroi-de-serviciu-vezi-cine-sunt_54659.html, accesat la 27 iunie 2016 
  81. ^ Brigada de Politie pentru Transportul Public”. DGPMB. https://b.politiaromana.ro/ro/structura/servicii-centrale/brigada-de-politie-pentru-transportul-public. 
  82. ^ „Epoca de Aur“ a metroului”, Gândul, http://www.gandul.info/reportaj/epoca-de-aur-a-metroului-853426, accesat la 27 iunie 2016 
  83. ^ a b Oana Tilică (10 noiembrie 2015), „REPORTAJ Forfota de noapte din inima metroului – AGERPRES”, Agerpres.ro, http://www.agerpres.ro/economie/2015/11/10/reportaj-forfota-de-noapte-din-inima-metroului-17-34-07, accesat la 29 iunie 2016 
  84. ^ Ion, Dumitru; Graur, Culiță (în Buletinul Agir). Considerații privind modernizarea rețelei de apă a metroului din București. http://www.agir.ro/buletine/2069.pdf. 
  85. ^ Metrorex cumpără 16 trenuri noi. Vezi cum arată garniturile de metrou CAF - FOTO”, Mediafax, 29 noiembrie 2011, http://www.mediafax.ro/social/metrorex-cumpara-16-trenuri-noi-vezi-cum-arata-garniturile-de-metrou-caf-foto-9015310, accesat la 6 iunie 2016 
  86. ^ Andrei Ando (14 martie 2009), „La Arad, un vagon și jumătate pe schimb”, Jurnalul Național, http://jurnalul.ro/scinteia/special/la-arad-un-vagon-si-jumatate-pe-schimb-319741.html, accesat la 13 iunie 2016 
  87. ^ Ordinul nr. 1163/2014 privind mandatarea Societății Comerciale de Transport cu Metroul București "Metrorex" - S.A. de a modifica prețurile unitare ale Contractului de mentenanță de material rulant și feroviar pentru circulația în tunel nr. 91/2003, pentru anul X contractual, și de a semna un act adițional în acest sens”. Monitorul Oficial. 8 iulie 2014. http://lege5.ro/en/Gratuit/gqydcmbxgq/ordinul-nr-1163-2014-privind-mandatarea-societatii-comerciale-de-transport-cu-metroul-bucuresti-metrorex-sa-de-a-modifica-preturile-unitare-ale-contractului-de-mentenanta-de-material-rulant-si-ferovia. Accesat la 13 iunie 2016. 
  88. ^ a b c Adrian Gheorghe Marinescu (2 octombrie 2000). „Răspuns privind interpelarea domnului deputat Petre Șerban Mihăilescu”. cdep.ro. http://www.cdep.ro/interpel/2000/r841B.pdf. 
  89. ^ Electroputere nu va mai face niciodată locomotive sau vagoane de metrou. Statul vrea fabrica înapoi”, Economica.net, http://www.economica.net/electroputere-nu-va-mai-face-niciodata-locomotive-sau-vagoane-de-metrou_21213.html#n, accesat la 13 iunie 2016 
  90. ^ ALEX MICSIK, „Alstom Transport Romania prezinta prototipul vagonului de metrou tip Astra Transport Romania.”, Foto.agerpres.ro, http://foto.agerpres.ro/index.php?i=2986259, accesat la 13 iunie 2016 
  91. ^ a b Forumul pentru Mobilitate urbana sustenabila Vizita operationala (Alstom Transport)”. 14 noiembrie 2016. http://forum.clubmetropolitan.ro/wp-content/uploads/2014/11/Vizita_tehnica_AlstomTransport_presentation_2014-RO_final.pdf. Accesat la 13 iunie 2016. 
  92. ^ 15 trenuri vechi ale Metrorex au fost modernizate de Alstom. Ce lucrări s-au făcut. Galerie FOTO”, Economica.net, http://www.economica.net/15-trenuri-vechi-ale-metrorex-au-fost-modernizate-de-alstom-ce-lucrari-s-au-facut-galerie-foto_110003.html#n, accesat la 13 iunie 2016 
  93. ^ a b Cristina Cuncea (8 iulie 2014), „Noi trenuri de metrou în București începând de miercuri. Cum arată și ce dotări au garniturile - GALERIE FOTO”, Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/noi-trenuri-de-metrou-in-bucuresti-incepand-de-miercuri-cum-arata-si-ce-dotari-au-garniturile-galerie-foto-12909199, accesat la 10 noiembrie 2014 
  94. ^ a b Bucuresti: Trenuri noi de metrou in 2015. http://portal.ro-trans.net/?s=CAF&x=10&y=10. 
  95. ^ Victor Cozmei (15 decembrie 2015), „Dosarul fraudarii licitatiei pentru trenuri de metrou: Un angajat al Metrorex, membru in comisia de licitatie, si un reprezentant al companiei spaniole CAF, trimisi in judecata de DNA - Infrastructura_Articole”, HotNews.ro, http://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-20667682-dosarul-fraudarii-licitatiei-pentru-trenuri-metrou-angajat-metrorex-membru-comisiei-licitatie-reprezentant-companiei-spaniole-caf-trimisi-judecata-dna.htm, accesat la 13 iunie 2016 
  96. ^ Știre privitoare la contractul adițional, metrorex.ro
  97. ^ Spaniolii de la CAF vor livra, în noiembrie, primul metrou din cele opt comandate anul trecut de Metrorex
  98. ^ a b Departamentul economic (12 mai 2016). „Metrorex va pune în exploatare pe magistrala Berceni – Pipera cel de-al cincilea tren tip BM3. http://www.zf.ro/zf-24/metrorex-va-pune-in-exploatare-pe-magistrala-berceni-pipera-cel-de-al-cincilea-tren-tip-bm3-15313557. Accesat la 12 mai 2016. 
  99. ^ a b 25 mai 2015 - METROREX
  100. ^ Miruna Bardulete. „Un nou tren de metrou intră in circulație de vineri. Cum arată și pe ce magistrală îl vom vedea. http://www.b365.ro/ultimul-tren-caf-pentru-metroul-bucurestean-livrat-vineri-cum-arata-cele-care-ajuns-sambata-foto_250519.html#n. Accesat la 25 mai 2016. 
  101. ^ 23 iunie 2016 - METROREX
  102. ^ B365.ro: Două noi vagoane pentru metroul bucureștean, livrate sâmbătă, 21 mai 2016. Accesat la 26 mai 2016.
  103. ^ 29 iunie 2016 - METROREX. http://www.metrorex.ro/_read423-1. Accesat la 29 iunie 2016. 
  104. ^ a b c Tarife Metrorex
  105. ^ Laura Mitran (15 august 2014), „Metrorex: Accesul la metrou plătit cu telefonul mobil nu mai este posibil de vineri”, Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/metrorex-accesul-la-metrou-platit-cu-telefonul-mobil-nu-mai-este-posibil-de-vineri-13096649, accesat la 9 iunie 2016 
  106. ^ MasterCard si Maestro PayPass la metrou
  107. ^ Metrorex: Automatele de vândut cartele vor fi modernizate, pentru a da rest la plata cu cash”, Economica.net, 27 mai 2016, http://www.economica.net/metrorex-automatele-de-vandut-cartele-vor-fi-modernizate-pentru-a-da-rest-la-plata-cu-cash_120342.html, accesat la 9 iunie 2016 
  108. ^ Sistem Automat de Taxare al RATB
  109. ^ a b Orarul Metrorex
  110. ^ Un nou pasaj la Piața Victoriei”, Libertatea, http://www.libertatea.ro/stiri/stiri-interne/un-nou-pasaj-la-piata-victoriei-466356, accesat la 14 iunie 2016 
  111. ^ București: Sun Plaza, mallul cu metrou la intrare”, Adevărul, 14 ianuarie 2010, http://adevarul.ro/news/bucuresti/bucuresti-sun-plaza-mallul-metrou-intrare-1_50bde9377c42d5a663cfcc6d/index.html, accesat la 14 iunie 2016 
  112. ^ Cristi Moga (5 decembrie 2012), „Magazinul Unirea va fi legat direct de cea mai circulată stație de metrou printr-o galerie comercială subterană de 1 mil. euro”, Ziarul financiar, http://www.zf.ro/auxiliar/magazinul-unirea-va-fi-legat-direct-de-cea-mai-circulata-statie-de-metrou-printr-o-galerie-comerciala-subterana-de-1-mil-euro-10373426, accesat la 14 iunie 2016 
  113. ^ I. C. (6 mai 2016), „ISU: Nereguli la metrou. O eventuala evacuare si interventie, ingreunate de spatiile inguste si usi de evacuare blocate cu zavoare - Esential”, HotNews.ro, http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20979077-isu-nereguli-metrou-eventuala-evacuare-interventie-ingreunate-spatiile-inguste-usi-evacuare-blocate-zavoare.htm, accesat la 14 iunie 2016 
  114. ^ Mafia chiriilor de la metrou: Cui și cât trebuie să dai șpagă să primești un spațiu în subteran (CAMERA ASCUNSĂ)”, B1 TV, 1 martie 2013, http://www.b1.ro/stiri/eveniment/mafia-chiriilor-de-la-metrou-cui-si-cat-trebuie-sa-dai-spaga-sa-primesti-un-spatiu-in-subteran-camera-ascunsa-50960.html, accesat la 14 iunie 2016 
  115. ^ Ei sunt campionii din subteran”, Libertatea, http://www.libertatea.ro/stiri/stiri-interne/ei-sunt-campionii-din-subteran-201616, accesat la 14 iunie 2016 
  116. ^ Adrian Stefan Seceleanu (4 ianuarie 2012), „Orange și Vodafone au prelungit perioada în care oferă net mobil gratuit la metrou”, Ziarul financiar, http://www.zf.ro/business-hi-tech/orange-si-vodafone-au-prelungit-perioada-in-care-ofera-net-mobil-gratuit-la-metrou-9123217, accesat la 14 iunie 2016 
  117. ^ Atribuțiile AGIFER
  118. ^ Accidente la metrou în perioada 2010-2016 (cronologie) – AGERPRES”, Agerpres.ro, http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2016/03/24/accidente-la-metrou-in-perioada-2010-2016-cronologie--13-15-58, accesat la 8 iunie 2016 
  119. ^ Alex Nedea (21 iunie 2015), „Am vorbit cu mecanicii de metrou din România despre cum se văd sinucigașii din cabina lor”, Vice, https://www.vice.com/ro/read/am-vorbit-cu-mecanicii-de-metrou-despre-cum-se-vad-sinucigaii-din-cabina-lor, accesat la 8 iunie 2016 
  120. ^ Sinuciderile la metrou: tragediile care ar putea fi evitate. http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/sinuciderile-la-metrou--tragediile-care-ar-putea-fi-evitate-244769. Accesat la 8 iunie 2016. 
  121. ^ Accident la metroul din București. Nu sunt înregistrate victime”, Adevărul, 18 noiembrie 2010, http://adevarul.ro/news/societate/accident-metroul-bucuresti-nu-inregistrate-victime-1_50ae4d9d7c42d5a6639b794c/index.html, accesat la 8 iunie 2016 
  122. ^ a b Defecțiuni la metroul bucureștean - cronologie (2008-2016) – AGERPRES”, Agerpres.ro, http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2016/04/12/defectiuni-la-metroul-bucurestean-cronologie-2008-2016--17-20-17, accesat la 9 iunie 2016 
  123. ^ Incendiu la metrou, la Tineretului. Călătorii au fost evacuați”, Economica.net, http://www.economica.net/incendiu-la-metrou-la-tineretului-calatorii-au-fost-evacuati_94587.html#n, accesat la 8 iunie 2016 
  124. ^ I. C., M. Ivascu (12 aprilie 2016), „FOTOGALERIE UPDATE Incendiul de la metrou a fost stins: Statia Piata Romana a fost redeschisa - Esential”, HotNews.ro, http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20932028-incendiu-metrou-zona-piata-romana.htm, accesat la 8 iunie 2016 
  125. ^ UPDATE Fum la metrou in Piata Victoriei. Statia Piata Victoriei 2 a fost redeschisa, iar circulatia pe magistrala Berceni-Pipera este restrictionata pe un singur fir - Esential - HotNews.ro. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21077905-fum-metrou-piata-victoriei-statia-fost-evacuata-circulatia-magistrala-spre-pipera-fost-oprita.htm. Accesat la 14 iunie 2016. 
  126. ^ Alexandra Stanescu, „Trenul galben fara cai a implinit 32 de ani”, Manager.ro, http://www.manager.ro/articole/afla/trenul-galben-fara-cai-a-implinit-32-de-ani-14038.html, accesat la 17 iunie 2016 
  127. ^ Children Underground la Internet Movie Database
  128. ^ Ghita Oana Mihaela, „Spectacole de teatru la metrou la Unirii, pe 24 ianuarie”, Gândul, http://www.gandul.info/magazin/spectacole-de-teatru-la-metrou-la-unirii-pe-24-ianuarie-9169065, accesat la 17 iunie 2016 
  129. ^ Loreta Popa (24 octombrie 2014), „Citeste si:”, Evenimentul zilei, http://www.evz.ro/festivalul-national-de-teatru-va-asteapta-in-pasajul-fnt-de-la-statia-de-metrou-universitate.html, accesat la 17 iunie 2016 
  130. ^ Laura Stefanut, Petre Badica, Razvan Chiruta (15 aprilie 2009), „Experiment Rl: Concert Stradivarius la statia de metrou Piata Victoriei (video)”, România liberă, http://www.romanialibera.ro/special/reportaje/experiment-rl--concert-stradivarius-la-statia-de-metrou-piata-victoriei--video--151515, accesat la 17 iunie 2016 
  131. ^ Spectacole de muzică clasică la metrou”, Digi24.ro, http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Cultura/Spectacole+de+muzica+clasica+la+metrou, accesat la 17 iunie 2016 
  132. ^ Peste 500 de oameni au participat la cel mai nebun concert, intr un tren de metrou in miscare, organizat de ProFM: Voltaj LIVE.”, Profm.ro, http://www.profm.ro/ce-face-profm/amr-1-zi-pana-la-super-concertul-voltaj-live-intr-un-tren-de-metrou-in-miscare-reguli-de-utilizare-profm, accesat la 17 iunie 2016 
  133. ^ 'Scrisori călătoare în metrou', la cea de-a doua ediție – AGERPRES”, Agerpres.ro, http://www.agerpres.ro/social/2016/03/23/-scrisori-calatoare-in-metrou-la-cea-de-a-doua-editie-10-10-59, accesat la 17 iunie 2016 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Transport
în comun
în București
Titan metro station 2.jpg
Metrou
M1 · M2 · M3 · M4 · M5 
RATB
Autobuze · Tramvaie · Troleibuze

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaje

Video