Inițiativa de modificare a articolului 48 din Constituția României

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Referendumul pentru modificarea articolului 48 din Constituția României
Locație România
Dată 10 iunie 2018[1]

O inițiativă cetățenească de a modifica definiția întemeierii familiei prin căsătorie prevăzută în articolul 48 din Constituția României este în plină dezbatere publică. Demarată de Coaliția pentru Familie la sfârșitul anului 2015, inițiativa a strâns numărul de semnături necesare pentru a iniția un proiect de lege constituțională și este sprijinită activ de Biserica Ortodoxă și de Biserica Romano-Catolică.[2] Organizațiile care apără drepturile omului văd în această inițiativă o restrângere flagrantă a drepturilor minorității LGBT.[3] Curtea Constituțională, totuși, a avizat propunerea de modificare pe 20 iulie 2016, reținând că ea nu aduce nicio ingerință vreunui drept individual.[4] Propunerea de revizuire a fost avizată pozitiv și de Camera Deputaților pe 27 martie 2017, însă organizarea referendumului a fost amânată după ce, în septembrie 2017, 38 de senatori PNL și USR[5] au atacat noua formă a Legii referendumului la CCR.[6] CCR a respins ulterior sesizarea,[7] în timp ce deputatul PSD Florin Iordache a înaintat data de 10 iunie 2018 pentru organizarea unui referendum în care românii să se exprime cu privire la acest subiect.[1]

Înainte de alegerile din decembrie 2016, CpF a încheiat un acord de colaborare cu PSD, ALDE și PNL prin care cele trei partide promiteau să susțină revizuirea art. 48 (1) din Constituția României, în care e definită noțiunea de „familie”.[6] Potrivit legii, 30% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale trebuie să participe la referendum pentru a-l valida, iar eventuala redefinire a familiei va trece dacă jumătate plus unu dintre cei prezenți la urne vor vota „pentru”, cu condiția suplimentară ca numărul lor să reprezinte 25% dintre cei cu drept de vot.[6] Dacă demersul va avea șanse de reușită, legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex într-un viitor apropiat ar fi practic imposibilă.[8]

Aceasta este prima inițiativă cetățenească demarată în România de la căderea comunismului în 1989.[9]

Context[modificare | modificare sursă]

Legi privind parteneriatele între persoanele de același sex în Europa

     Căsătorii între persoane de același sex

     Sunt recunoscute căsătoriile încheiate în afara țării. (Armenia, Estonia și Israel)

     Alte forme de coabitare

     Coabitări neînregistrate (Israel, Polonia și San Marino)

     Nu sunt recunoscute parteneriatele între persoane de același sex.

     Constituția limitează căsătoria la persoane de sex opus.


Include legi care nu au intrat încă în vigoare.
 v  d  m 

România este una dintre țările europene care nu acordă niciun fel de recunoaștere legală cuplurilor de același sex. În comparație, 13 state europene oficiază căsătorii între persoane de același sex.[10] Alte țări aflate în estul Europei, cum ar fi Bulgaria,[11] Letonia,[12] Republica Moldova,[13] Muntenegru,[14] Polonia,[15] Serbia,[16] Ucraina,[17] Croația, Macedonia, Slovacia și Ungaria,[18] au limitat prin Constituție căsătoriile la persoane de sexe opuse. Pe glob, căsătoriile între persoane de același sex sunt permise în 25 de țări, iar în Mexic doar în unele state.[19]

Ulterior demarării inițiativei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în cazul Chapin et Charpentier c. France că dreptul cuplurilor de același sex de a se căsători nu e un drept în sensul Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și nu e obligatoriu sa fie implementat în legislația statelor membre.[20] Totuși, într-un caz anterior, Oliari and others v. Italy, Curtea stabilise că țările membre sunt obligate să ofere acestor cupluri o formă de protecție legală.[21]

În anul 2009, Guvernul a promulgat Codul civil care la articolul 259, alineatul 1, definea căsătoria ca „uniunea liber consimțită dintre un bărbat și o femeie”,[22] Constituția României, la articolul 48, folosind doar termenul de soți fără să restrângă explicit sexul sau numărul soților, lăsând acest lucru la latitudinea legiuitorului.[23] Această formulare ar putea însemna legalizarea căsătoriilor gay în viitor, fără a fi necesar un amendament constituțional.[24] Deși propuneri pentru legalizarea căsătoriei între persoanele de același sex nu au fost aduse niciodată în Parlament, inițiative de reglementare a uniunilor civile au existat în 2008,[25] 2010,[26] 2013,[27] 2015[28] și 2016,[29] toate fiind respinse sau retrase de inițiatori, cu excepția ultimei care se află încă în discuție la Parlament.

În toamna anului 2015, Coaliția pentru Familie a decis demararea procedurilor de revizuire a Constituției României pentru modificarea articolului 48, alineat 1, „Familia”.[30] Coaliția pentru Familie (site oficial) este o inițiativă civică fără personalitate juridică, independentă de orice partid politic și neafiliată confesional.[31] Din Coaliția pentru Familie fac parte 41 de asociații și ONG-uri, precum Asociația „Părinți pentru Ora de Religie”, Asociația „Alianța Familiilor din România”, Asociația Familiilor Catolice din România „Vladimir Ghika”, Asociația PRO VITA – filiala București, Asociația „Familia Tradițională” etc.[32]

Proiectul de lege propus revizuiește articolul 48, alineat 1 din Constituția României astfel: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor”.[2] În forma actuală, articolul 48 definește familia drept „căsătoria liber consimțită între soți”,[23] fără a preciza sexul sau numărul acestora. Proiectul de lege, expunerea de motive și avizul Consiliului Legislativ au fost publicate în Monitorul Oficial, pe data de 25 noiembrie 2015.[2]

Propunerea legislativă de revizuire a Constituției a fost depusă la Senat pe 23 mai 2016.[33] Inițiativa a fost însoțită de o scrisoare de 30 de metri, semnată pe treptele Senatului de mai mulți voluntari ai Coaliției pentru Familie.[34]

Pe 20 iulie 2016, Curtea Constituțională a constatat îndeplinirea condițiilor pentru introducerea inițiativei în dezbaterile parlamentare,[35] în sensul în care aceasta respectă limitele revizuirii, însă judecătorii nu s-au pronunțat pe fondul problemei – definirea căsătoriei ca uniune între femeie și bărbat – nici asupra oportunității. Decizia a fost luată în unanimitate și, drept consecință, inițiativa a putut intra în dezbaterea Parlamentului, unde este nevoie de o majoritate calificată pentru a fi adoptată. Președintele CCR, Valer Dorneanu, a precizat atunci că avizul oferit de Curte a fost dat strict în privința îndeplinirii condițiilor de depunere a unei inițiative de revizuire, adică a numărului suficient de semnături, în condițiile legii, precum și în privința respectării limitelor revizuirii cu privire la drepturile fundamentale ale cetățenilor, care nu pot fi suprimate. În cadrul procedurii decizionale, Curtea Constituțională primește memorii din partea unor terțe părți interesate de speța în discuție, acestea fiind denumite amicus curiae sau intervievent. În ceea ce privește decizia privind inițiativa de revizuire a Constituției declanșată de Coaliția pentru Familie, CCR a admis memoriile a mai multor ONG-uri, ca și amicus curiae, atât pro cât și contra inițiativei în cauză. Organizațiile care s-au adresat CCR recomandând respingerea proiectului cetățenesc al Coaliției pentru Familie sunt: Centrul de Resurse Juridice, Societatea Academică din România, Institutul pentru Politici Publice, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, Centrul pentru Inovare Publică, Asociația ActiveWatch, Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice, Centrul FILIA, Asociația Funky Citizens, Asociația Română Anti-SIDA, Centrul de Resurse pentru Participare Publică, Fundația PACT, Centrul de Studii Juridice și Drepturile Omului, Asociația E-Romnja, Fundația Romanian Angel Appeal, Asociația FRONT, Asociația Expert Forum, Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități, Asociația Umanistă Română, Asociația Secular-Umanistă din România, Romani CRISS, dar și Asociația ACCEPT.[36]

Reprezentanții Asociației Neamunit și Coaliția pentru Familie au solicitat în luna septembrie Parlamentului să urgenteze procedurile parlamentare pentru revizuirea Constituției, iar referendumul să fie organizat simultan cu alegerile parlamentare din 11 decembrie.[37]

Comisia juridică și cea pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor CEDO din Senat au întocmit, pe 1 noiembrie, în unanimitate, un raport comun favorabil inițiativei cetățenești privind revizuirea Constituției.[38] La recomandarea Consiliului Legislativ, inițiativa a fost completată, prin amendament, cu un nou articol potrivit căruia „revizuirea Constituției se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit dispozițiilor art. 151, alin. 3 din Constituția României, republicată”.[39] Consiliul Legislativ motivează recomandarea înaintată celor două comisii prin faptul că, pentru asigurarea unei reglementări complete, proiectul trebuie să cuprindă, printr-un articol distinct, și norma privind supunerea spre aprobare prin referendum a revizuirii Constituției.[39]

Pe 27 martie 2017, Camera Deputaților a adoptat pe articole proiectul de modificare a definiției întemeierii familiei prin căsătorie din Constituție. PSD, PMP și ALDE și-au anunțat susținerea pentru această inițiativă.[40] Deputații au decis, de Ziua Europei (9 mai), să definească familia tradițională ca fiind cea care „se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”, 232 dintre aceștia votând în favoare.[41] Au fost însă și 22 de deputați care s-au opus, care provin de la toate partidele parlamentare, mai puțin PMP.[42]

Votul pentru redefinirea familiei din Camera Deputaților (27 martie 2017)
Partid Voturi pentru Voturi împotrivă Abțineri Nu au votat
PSD (136) 135 1
PNL (50) 42 2 5 1
USR (26) 6 15 3 2
UDMR (16) 12 2 2
ALDE (14) 12 2
PMP (14) 13 1
Minorități (14) 12 2
Total (270) 232 22 13 3

Strângerea de semnături[modificare | modificare sursă]

În luna octombrie 2015 a fost înființat Comitetul de inițiativă și a fost elaborat proiectul de lege. În aceeași lună, documentele au fost semnate la notar și a fost depus la Senat proiectul de lege privind revizuirea Constituției României însoțit de expunerea de motive. Conform legii, colectarea în termen de șase luni a minim 500.000 de semnături valide de la cetățeni cu drept de vot din minim jumătate din județele țării, cel puțin 20.000 de semnături de fiecare județ, a fost finalizată la 24 aprilie 2015. În mai 2016, trei milioane de semnături au fost depuse la parlament în sprijinul proiectului legislativ.[43]

Asociația ACCEPT a semnalat o situație în care un elev din Bacău a raportat că profesori sau alte cadre școlare au indrumat elevii să semneze petiția.[44] Liderii inițiativei au negat acuzațiile și au declarat că voluntarii strâng semnături de oriunde se poate, dar cu respectarea legii. Tot aceștia au precizat că este inutil să se strângă semnături de la elevi întrucât semnăturile minorilor nu sunt valide.[45][46] Ministerul Educației a luat legătura cu inspectoratele școlare județene și a avertizat că articolul 7 din Legea Educației interzice manifestările politice și prozelitismul religios în școli.[45][47]

Cazul Relu Adrian Coman și Robert Clabourn Hamilton împotriva României[modificare | modificare sursă]

„În momentul în care trecem granița în România, nu mai suntem o familie.”

—Relu Adrian Coman[48]

În decembrie 2012, Relu Adrian Coman solicită Inspectoratului General pentru Imigrări emiterea unui permis de rezidență pentru soțul său, Robert Clabourn Hamilton, cu care era căsătorit legal în Belgia.[49] În urma refuzului scris, cei doi cheamă în judecată împreună cu Asociația ACCEPT Inspectoratul General pentru Imigrări, Ministerul Afacerilor Interne și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. În decembrie 2015, Judecătoria Sectorului 5 trimite la Curtea Constituțională excepția ridicată de cei doi în privința dispozițiilor art. 277, alin. 2 și 4, din Codul civil care interzic recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex încheiate în afara României, garantând însă dreptul la libera circulație membrilor statelor Uniunii Europene.[50] După patru amânări, judecătorii de la CCR au decis să ceară clarificări la Curtea Europeană de Justiție.[51] Asociația ACCEPT a salutat decizia CCR și a arătat că trimiterea de întrebări preliminare la Curtea de la Luxemburg este o premieră în justiția românească: „CJUE se va confrunta pentru prima dată cu o întrebare concretă asupra semnificației termenului de „soți” din contextul directivei europene privind dreptul la liberă circulație, pentru a clarifica dacă acesta include și soții de același sex. Prin această decizie, CCR arată faptul că România aparține, totuși, unui spațiu european al valorilor, de care nu se poate despărți și în care nu se poate izola”.[49]

Deși statele membre sunt libere să autorizeze sau să nu autorizeze căsătoria între persoanele de același sex, ele nu pot împiedica libertatea de ședere a unui cetățean al UE prin refuzul de a acorda soțului său de același sex, resortisant al unei țări terțe, un drept de ședere permanentă pe teritoriul lor.[52] Autoritățile române au refuzat însă să îi acorde lui Hamilton acest drept de ședere printre altele pentru motivul că el nu putea fi calificat în România drept „soț” al unui cetățean al Uniunii, întrucât România nu recunoaște căsătoriile între persoane de același sex.[53] La ora actuală, Clai Hamilton nu poate locui legal în România pentru perioade mai lungi de trei luni în calitate de membru de familie, deși este căsătorit cu un cetățean român.[54]

Avocatul General al Curții de Justiție a Uniunii Europene, Melchior Wathelet, a susținut în ianuarie 2018 că statul român ar trebui să permită celor doi să se stabilească în România pentru că noțiunea de „soț” în cadrul directivei europene privind libera circulație include și soții de același sex.[55][56] Acesta a precizat, de asemenea, că o decizie în favoarea celor doi nu ar contrazice nerecunoașterea căsătoriilor gay în România, ci trebuie interpretată doar în contextul dreptului de liberă circulație al cetățenilor europeni.[57] Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis pe 5 iunie că un cuplu căsătorit format din două persoane de același sex este recunoscut ca atare în orice țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește libera circulație.[58] CJUE a statuat că, deși statele membre sunt libere să autorizeze sau să nu autorizeze căsătoria homosexuală, ele nu pot împiedica libertatea de ședere a unui cetățean al Uniunii prin refuzul de a acorda soțului său de același sex, cetățean al unei țări non-UE, un drept de ședere derivat pe teritoriul lor.[59][60]

Sondaje[modificare | modificare sursă]

Un sondaj Eurobarometru din 2015 relevă faptul că 21% dintre români sunt de acord cu căsătoriile gay,[61] o creștere de 10 procente față de un sondaj similar efectuat în 2006.[62] În mai 2017, un sondaj al Pew Research Center în rândul țărilor ortodoxe a arătat că 28% dintre români sprijină legalizarea căsătoriilor gay, iar în rândul tinerilor între 18 și 34 de ani procentul crește la 33%.[63]

Sociologul și directorul Avangarde Marius Pieleanu consideră că peste 80% din participanții la referendum vor fi în favoarea lui.[64] Un sondaj CURS realizat la începutul lunii ianuarie 2018 arăta că 67% dintre români considerau tema modificării Constituției ca fiind deloc sau puțin necesară ca prioritate politică.[65] Într-un sondaj realizat de Avangarde în perioada 10–26 aprilie 2018, 77% dintre respondenți considerau că familia ar trebui definită ca uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie.[66] Același sondaj arăta că 75% dintre respondenți ar participa la vot la un astfel de referendum.[66]

Reacții[modificare | modificare sursă]

Reacții ale susținătorilor referendumului[modificare | modificare sursă]

În septembrie 2017 a fost lansată platforma civică Împreună. Aceasta reunește peste 1.000 de ONG-uri și intelectuali din întreaga țară și are ca obiectiv susținerea referendumului pentru familie în sensul includerii în Constituție a definiției căsătoriei dintre un bărbat și o femeie.[67] Președintele Comitetului național de inițiativă cetățenească, Mihai Gheorghiu, a menționat că multe dintre organizații sunt mici, dar apără „valorile ființei românești”.[68]

Demersul Coaliției pentru Familie este susținut și de alte organizații conservatoare din străinatate care militează împotriva căsătoriilor gay și pentru apărarea familiei tradițional-creștine: ADF International, In the Name of Family, La Manif pour Tous etc.[69]

Reacții ale organizațiilor pentru drepturi cetățenești și ale organizațiilor LGBT[modificare | modificare sursă]

Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos, a arătat că actuala legislație îngrădește dreptul la familie al persoanelor din minoritatea sexuală prin interzicerea căsătoriei, el precizând că susține admiterea excepției de neconstituționalitate cu privire la drepturile cuplurilor de același sex.[70] El mai menționa, totodată, că CEDO a statuat că țările membre ale UE trebuie să adopte legislații care să protejeze drepturile civile ale persoanelor ce fac parte din minoritatea sexuală.[70] Cu privire la demersul Coaliției pentru Familie referitor la faptul că familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat și o femeie, Csaba Asztalos a susținut că acesta trebuie avizat negativ.[70]

Asociația ACCEPT a apreciat că demersul nu are o miză legislativă, întrucât Codul Civil deja interzice căsătoria persoanelor de același sex, și a subliniat că unicul scop al acestei inițiative este să stigmatizeze persoanele LGBT.[71] În aceeași ordine de idei, 78 de organizații neguvernamentale au solicitat plenului Senatului României să respingă propunerea legislativă privind redefinirea familiei, întrucât aceasta nu este nici necesară, nici oportună și contravine standardelor de drepturile omului asumate de statul român și garantate cetățenilor prin articolul 26 din Constituția României, ce protejează viața privată și de familie a tuturor.[72]

O scrisoare deschisă, inițiată de asociația MozaiQ, de susținere a comunității LGBT a fost semnată de peste 11.000 de oameni.[73] Semnatarii consideră demersul Coaliției pentru Familie ca nerespectând principiul democratic al protecției minorităților.[73] Printre semnatari se numără Inna, Ana Ularu, Loredana Groza, Dorian Popa, Alexandra Stan, Radu Jude, Sore, Remus Cernea, Monica Bîrlădeanu și alte celebrități autohtone.[73] De altfel, Loredana Groza,[74] Andreea Bălan[75] și Remus Cernea[76] sunt printre puținele personalități publice care au participat la marșul anual al comunității LGBT din București. În luna noiembrie a anului 2016, organizația MozaiQ a demarat campania „Susțin LGBT” prin care susținători ai comunității, inclusiv Alexandra Stan și Andreea Bălan, au postat mesaje de sprijin cu hashtagul #SustinLGBT pe rețelele de socializare, în principal Facebook. Pe 19 noiembrie 2016, 500 de membri ai comunității LGBT locale, dar și susținătorii acestora au participat la marșul „Dumnezeu nu face politică” din București.[77][78]

În iunie 2017, 100 de ONG-uri și cetățeni reuniți sub Platforma pentru Drepturi și Libertăți „Respect” și-au anunțat opoziția față de inițiativa Coaliției pentru Familie, susținând că drepturile și libertățile românilor nu se pot supune unui referendum.[79] Înainte de Bucharest Pride 2017 și cu ocazia Zilei Internaționale împotriva Homofobiei, ambasadorii la București a 30 de state și Reprezentanța Comisiei Europene au dat publicității o declarație comună în care își exprimă sprijinul și solidaritatea pentru comunitatea LGBTI din România.[80]

Reacții ale bisericii[modificare | modificare sursă]

La mijlocul lunii ianuarie 2016, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române și-a exprimat susținerea publică față de inițiativa de revizuire a Constituției:[81] „Sprijinim total demersul Coaliției pentru Familie și organizarea referendumului, întrucât valorile familiei creștine stau în centrul mesajului Bisericii referitor la căsătorie”.[82] Patriarhul Daniel a îndemnat personal credincioșii să susțină efortul Bisericii de „a rezista în fața unor modele noi de familie”.[83] Tot Patriarhia susține că virulența atacurilor împotriva Bisericii Ortodoxe Române a crescut odată cu sprijinul acordat demersului Coaliției pentru Familie.[84] De asemena, Patriarhia și-a exprimat într-un comunicat speranța că „persoanele care au o altă opinie decât majoritatea vor înțelege să respecte alegerea acesteia în spiritul coresponsabilității și păcii sociale”.[85]

Pe 23 aprilie 2018, în fața unei mulțimi de 1.000 de credincioși care asista la slujba de Sfântul Gheorghe din Botoșani, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, ÎPS Teofan, i-a îndemnat pe aceștia să vină la vot și să aducă și câte 50 de persoane, fiecare.[86]

În ședința de lucru a Sinodului Bisericii Ortodoxe Române din 24 mai 2018, BOR a reiterat respingerea parteneriatelor civile, motivând că „aceasta (legalizarea parteneriatelor civile) va conduce la încurajarea și legalizarea concubinajului, precum și la deresponsabilizarea partenerilor de viață, în detrimentul interesului major al copiilor”.[87]

Reacții politice[modificare | modificare sursă]

La începutul lunii februarie 2016, politologa Alina Mungiu-Pippidi a acuzat că inițiativa s-ar înscrie în linia acțiunilor de propagandă antioccidentală susținută de regimul lui Vladimir Putin.[88]

Klaus Iohannis: „Este greșit să dăm ascultare și să mergem pe calea fanatismului religios. Nu cred în ele și nu le sprijin. Sunt adeptul deschiderii și toleranței către celălalt”. Întreaga declarație de presă aici.

Președintele Klaus Iohannis a declarat, pe 19 octombrie 2016, la Palatul Cotroceni, că în chestiunea modificării Constituției, încă nu este rândul său să se pronunțe, dar că, în acest context, este de părere că „trebuie să revenim la ce se numește toleranță și acceptarea celuilalt”,[89] subliniind că e greșit să mergem pe calea „fanatismului religios”.[90] „Eu nu cred în ele și nu le sprijin. Sunt adeptul toleranței, încrederii și deschiderii spre celălalt”, a mai spus Iohannis.[91] Pentru prima dată un președinte în funcție al României lasă să se înțeleagă că minoritățile sexuale nu ar trebui să fie discriminate. Biserica Ortodoxă Română a criticat reacția președintelui și a precizat că aceasta este un răspuns la „o solicitare ultimativă” a pastorului baptist Iuga Viorel de a-și exprima poziția față de modificarea Constituției.[92][93] Ambasadorul Statelor Unite la București, Hans G. Klemm, a declarat că a fost foarte impresionat de poziția președintelui Iohannis,[94] în timp ce Deutsche Welle a apreciat „curajul remarcabil de a opta pentru modernitate” într-o țară „încă grav înapoiată”.[95] În aprilie 2018, răspunzând întrebărilor unui membru al asociației ACCEPT, Iohannis a subliniat că „toleranța este o calitate esențială a unei societăți moderne din Europa secolului XXI” și că nu vede rolul lui în „a tranșa discuția (...) pe Constituție”.[96] Tot el a adăugat că orice formă de discriminare trebuie combătută.[96]

Fostul premier Dacian Cioloș optează pentru familia tradițională: „Eu pledez pentru toleranță cu respectarea ideii de familie. Avem o Constituție, cred că familia e un element important, un nucleu al societății din România și nu cred că ideea de familie în România ar trebui sistematic pusă în contradicție cu ideea de toleranță”.[97][98][99] Ulterior, Cioloș a susținut că discuțiile privind schimbarea definiției familiei „au cam pierdut contactul cu realitatea”, o astfel de inițiativă nereprezentând o soluție pentru adevăratele probleme ale societății.[100]

Președintele PSD, Liviu Dragnea, s-a declarat în dezacord cu legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex, spunând că este „un om tradiționalist”.[101] Acesta a anunțat că dorește organizarea unui referendum pe tema familiei tradiționale în primăvara lui 2017.[102] În martie 2018, Liviu Dragnea declara că susține parteneriatul civil[103] și că e nevoie să se ajungă la referendum în ceea ce privește redefinirea familiei, întrucât „o inițiativă semnată de atâtea milioane de români nu poate fi tratată fără importanță”.[104] Tot el a declarat că organizarea referendumului a fost întârziată pentru că „acea lege a fost atacată la Curtea Constituțională de persoane importante”, fără a nominaliza însă pe nimeni.[103]

Președintele PMP, Traian Băsescu, a declarat pentru TVR că România „nu are dreptul să abandoneze” actuala definire a familiei, ca uniunea dintre un bărbat și o femeie, inclusiv prin modificarea Constituției, după ce, ca șef al statului, se declara în 2013 în favoarea căsătoriilor gay, pe motiv că fiecare om are libertatea să facă ce vrea cu viața lui.[105] Băsescu a pledat pentru păstrarea actualei legislații, dar a consimțit că și modificarea Constituției ar fi bună.[106]

Cu toate că, în timpul campaniei prezidențiale din 2014, fostul premier Victor Ponta se poziționa în favoarea familiei tradiționale, într-un interviu pentru RFI din 4 septembrie 2017, acesta afirma că referendumul de modificare a Constituției este „o formă de populism ieftin” și nu rezolvă niciuna dintre problemele pe care le are România.[107] Ponta a precizat că acest referendum nu aduce niciun beneficiu României pe termen lung, ba dimpotrivă vine cu „probleme pe care nu trebuia să le avem”.[108]

Remus Cernea, cunoscut apărător al drepturilor LGBT, se opune unui potențial referendum: „Eu consider acest referendum ca fiind unul nedemocratic”.[109] Potrivit ministrului Justiției, Raluca Prună, restricționarea căsătoriei în legea fundamentală „ar fi un lucru intolerant”. Aceasta se opune unei eventuale modificări a Constituției, susținând că legea trebuie să protejeze toți cetățenii și toate cuplurile.[110]

Poziția partidelor[modificare | modificare sursă]

Biroul Politic al PNL a votat pe 14 noiembrie un protocol cu Coaliția pentru Familie prin care vor susține organizarea referendumului de revizuire a Constituției.[111] Șeful de campanie al liberalilor, Gheorghe Falcă, a precizat că susține această inițiativă pentru că a fost semnată de 3 milioane de români și că PNL a calculat un calendar care arată că referendumul poate avea loc în aprilie 2017.[111] Prim-vicepreședintele PNL, Adriana Săftoiu, a confirmat că s-a abținut la votul dat în Biroul Politic Național, arătând că liberalii ar trebui să se gândească mai mult la principiul protejării drepturilor fiecărui individ.[112] Noul președinte al PNL, Ludovic Orban, a declarat în schimb că el este un susținător al familiei tradiționale.[113] El s-a pronunțat pentru organizarea unui referendum, dar a cerut ca, pe lângă redefinirea conceptului de familie în Constituție, acesta să conțină și alte întrebări „astfel încât să nu se cheltuiască banii deja dați și cetățenii să fie consultați pe mai multe teme”.[114]

Și liderul Partidului Social Democrat (PSD), Liviu Dragnea, a declarat că referendumul ar trebui organizat în primăvara lui 2017.[115] Copreședintele Partidului Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE), Călin Popescu-Tăriceanu, consideră că revizuirea Constituției trebuie reluată ca obiectiv de către viitorul Legislativ, partidul său având printre propuneri republica parlamentară ca formă de guvernământ, clarificarea definirii familiei, regionalizarea.[116] Ulterior, Tăriceanu s-a contrazis, declarând: „Nu văd în momentul ăsta realmente asta să fie prioritatea în România, prioritatea politică”.[117] Din nou, în martie 2018, Tăriceanu a declarat că trebuie organizat un referendum pe tema redefinirii familiei în Constituție și a transmis că România nu va deveni mai puțin liberală prin acest lucru, pentru că „avem în același timp în vedere să cadrăm, din punct de vedere legal, cât mai bine parteneriatul civil”, astfel încât să poată fi dat „un anumit confort și celor care aparțin altor tipuri de minorități”.[118]

În votul din Camera Deputaților de pe 9 mai, 22 de deputați s-au opus referendumului: 15 de la USR, câte doi de la ALDE, UDMR și PNL și unul de la PSD.[119]

Pe 31 mai, Biroul Național al Uniunii Salvați România (USR) a votat să se poziționeze împotriva referendumului.[120] Poziția a fost reiterată în urma unui referendum intern desfășurat între 7 și 13 august. Potrivit acestuia, 82,5% din membrii formațiunii au arătat că USR trebuie să se poziționeze împotriva referendumului pe tema familiei.[121] Din cauza acestei teme, Nicușor Dan și-a dat demisia din USR. Noul președinte al partidului, Dan Barna, susținea că „acest referendum nu este o necesitate actuală pentru România, rezolvă o problemă care în realitate nu există”.[117]

Reacții internaționale[modificare | modificare sursă]

Patru organizații internaționale – Amnesty International, Comisia Internațională a Juriștilor, ILGA-Europe și European Commission on Sexual Orientation Law – și 24 de organizații non-guvernamentale românești au cerut Curții Constituționale a României să respingă propunerea privind modificarea articolului 48 din Constituție.[122] Potrivit acestora, inițiativa este ilegală în raport cu textul constituțional și standardele de drept internațional.[123] Mai mult, ea urmărește restrângerea dreptului la viață privată și familie al tuturor celor care se află în familii monoparentale sau în familii formate din cupluri heterosexuale care nu sunt căsătorite, precum și în familii bazate pe cupluri formate din persoane de același sex, încălcând astfel principiul egalității și nediscriminării.[124]

33 de membri ai Parlamentului European[125] provenind de la Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică, Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților, Conservatorii și Reformiștii Europeni, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa și chiar Partidul Popular European au semnat o scrisoare deschisă prin care îi îndeamnă pe senatorii români să voteze împotriva referendumului de modificare a definiției căsătoriei în Constituție.[126]

În februarie 2018, European Dignity Watch, organizație neguvernamentală care se opune drepturilor LGBT,[127][128] cu sediul în Bruxelles și fondată în 2010, a atras atenția asupra faptului că, deși este inițiativa cu cel mai mare sprijin popular din UE,[9] din 2017 nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește organizarea unui referendum. Într-un articol postat pe site-ul EDW, care invocă printre altele și adoptarea în septembrie 2017 a proiectului privind modificarea Legii referendumului, se arată:[129]

„Manevrele legislative sunt un exemplu de întârzieri nelegitime și nejustificate care au fost folosite pentru a încetini sau chiar opri referendumul căsătoriei. Dar, cu mai mult de trei milioane de voci care și-au dat consimțământul scris acum un an și jumătate pentru a organiza un astfel de referendum, pentru o cauză în care cred, eforturile celor care se opun inițiativei pot fi văzute doar ca nedemocratice. Folosirea unor astfel de tactici pentru a înăbuși exprimarea liberă și pentru a contracara voința politică a cetățenilor unei societăți moderne ar trebui să fie de mare preocupare pentru cei care apreciază democrația și transparența în Europa.”

Fostul membru al Congresului SUA Trent Franks, cunoscut pentru pozițiile sale împotriva căsătoriilor gay și avortului[130][131] și cercetat în 2017 de Comitetul de Etică american pentru acuzații de hărțuire sexuală,[132] a salutat inițiativa de modificare a Constituției.[133] De asemenea, Kim Davis, funcționara americană arestată în 2015 pentru că a refuzat să elibereze certificate de căsătorie unor cupluri de același sex,[134] a efectuat în octombrie 2017 o vizită de nouă zile în România[135] cu scopul declarat de a arăta „efectele pe care legalizarea căsătoriilor gay le are asupra fiecăruia dintre noi”.[134] Vizita acesteia a fost denunțată de președintele MozaiQ, Vlad Viski.[136]

Pe 16 martie 2018, 40 de europarlamentari de la EPP, ECR, S&D și ENF au solicitat, printr-o scrisoare destinată Președintelui Klaus Iohannis, Președintelui Camerei Deputaților Liviu Dragnea, Președintelui Senatului Călin Popescu-Tăriceanu și președinților partidelor de opoziție, organizarea referendumului pentru definiția căsătoriei.[137] Printre semnatari s-au numărat și cinci europarlamentari români: Daniel Buda (PNL), Andi Cristea (PSD), Ramona Mănescu (PNL), Emilian Pavel (PSD) și Mihai Țurcanu (PNL).[137]

Manifestații de stradă[modificare | modificare sursă]

Pro-referendum[modificare | modificare sursă]

Pe 22 octombrie 2016, peste 8.000 de oameni au manifestat în Piața Unirii din Oradea în sprijinul demersului Coaliției pentru Familie.[138]

În cadrul ședinței CExN al PSD din 16 aprilie 2018, liderul formațiunii, Liviu Dragnea, a anunțat organizarea unui miting în București pentru susținerea familiei tradiționale,[139] „pentru a nu mai exista niciun echivoc despre abordarea pe care PSD o are pe acest subiect”.[140]

Pro-LGBT[modificare | modificare sursă]

Participanți la Bucharest Pride 2016

În noiembrie 2016 asociația MozaiQ a organizat un marș împotriva modificării Constituției, intitulat Dumnezeu nu face politică, la care au participat aproximativ 600 de persoane.[141] Marșul Diversității ținut în mai 2017 la București a avut ca idee centrală dorința comunității LGBT și a susținătorilor ei de a nu fi exclusă explicit de la protecția constituțională, împreună cu alte categorii de familii care nu sunt croite pe tipicul rigid al proiectului de inițiativă.[142] În ciuda ploii, peste 2.000 de oameni au participat la marșul anual dedicat comunității LGBT. Printre participanți s-a aflat și ambasadorul Statelor Unite la București, Hans Klemm, un susținător al minorităților sexuale.[143] Un marș similar a avut loc la Cluj-Napoca, pe 1 iulie, în cadrul Cluj Pride.[144] Aproape 1.000 de persoane au participat la primul eveniment de susținere a comunității LGBT din Transilvania.[145]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Propunere: Referendumul pentru redefinirea familiei, pe 10 iunie”. Digi 24. . 
  2. ^ a b c "Coaliția pentru Familie" anunță strângerea a peste 1,3 milioane de semnături în vederea modificării Constituției”. HotNews.ro. . 
  3. ^ Iulia Roșu (), „ONG-urile reacționează la decizia CCR cu privire la modificarea Constituției: „Mâine ar putea fi puse la îndoială și drepturile reproductive ale femeilor", Adevărul, accesat în  
  4. ^ Curtea Constituțională. „Decizia nr. 580 din 20 iulie 2016” (PDF). Accesat în 24-08-2017.  Verificați datele pentru: |access-date= (help)
  5. ^ Ema Apostu (). „Legea referendumului, modificare. CCR, decizie privind sesizarea PNL și USR”. DC News. 
  6. ^ a b c Monica Stoica (). „Referendum cu bucluc. Familia, Oltul și Justiția”. Jurnalul Național. 
  7. ^ „Curtea Constituțională a respins sesizarea PNL și USR pe Legea Referendumului”. Mediafax. . 
  8. ^ Maria Bîrnaure (). „Marea miză a BOR. De ce vrea Biserica să scrie în Constituție că familia e formată din bărbat și femeie”. Gândul. 
  9. ^ a b en Roxana Stanciu (). „Are democracy, freedom of speech, and religious freedom threatened in Romania?”. European Dignity Watch. it was the first time that a Citizens’ Initiative had been used in the country since the fall of Communism in 1989 
  10. ^ en Chris Harris (). „Which EU states are out of touch on gay marriage?”. Euronews. 
  11. ^ „CONSTITUTION OF THE REPUBLIC OF BULGARIA”. Accesat în 22-08-2017.  Verificați datele pentru: |access-date= (help)
  12. ^ BBC. „Latvia defies EU over gay rights”. 
  13. ^ „Constituția Republicii Moldova”. Accesat în 22-08-2017.  Verificați datele pentru: |access-date= (help)
  14. ^ „LGBT Rights in Montenegro”. Accesat în 22-08-2017.  Verificați datele pentru: |access-date= (help)
  15. ^ „THE CONSTITUTION OF THE REPUBLIC OF POLAND”. Accesat în 22-08-2017.  Verificați datele pentru: |access-date= (help)
  16. ^ „Constitution of the Republic of Serbia”. Accesat în 22-08-2017.  Verificați datele pentru: |access-date= (help)
  17. ^ „CONSTITUTION OF UKRAINE”. Accesat în 22-08-2017.  Verificați datele pentru: |access-date= (help)
  18. ^ „The East-West Divide on LGBT Rights in Europe”. freedomhouse.org. 
  19. ^ „Gay Marriage Around the World”. Accesat în 23-08-2017.  Verificați datele pentru: |access-date= (help)
  20. ^ „AFFAIRE CHAPIN ET CHARPENTIER c. FRANCE”. Accesat în 24-08-2017.  Verificați datele pentru: |access-date= (help)
  21. ^ „CASE OF OLIARI AND OTHERS v. ITALY”. Accesat în 24-08-2017.  Verificați datele pentru: |access-date= (help)
  22. ^ „Codul Civil 2009” (PDF). Accesat în 25-08-2017.  Verificați datele pentru: |access-date= (help)
  23. ^ a b „Art. 48 – Familia”. Constituția României. Accesat în 25-08-2017.  Verificați datele pentru: |access-date= (help)
  24. ^ en Sian Norris (). „How Romania became a battleground in the transatlantic backlash against LGBT rights”. openDemocracy. 
  25. ^ „Propunere legislativă” (PDF). Accesat în 25-08-2017.  Verificați datele pentru: |access-date= (help)
  26. ^ „Propunere legislativă”. Accesat în 25-08-2017.  Verificați datele pentru: |access-date= (help)
  27. ^ „Propunere legislativă”. Accesat în 25-08-2017.  Verificați datele pentru: |access-date= (help)
  28. ^ „Propunere legislativă”. Accesat în 25-08-2017.  Verificați datele pentru: |access-date= (help)
  29. ^ „Propunere legislativă”. Accesat în 25-08-2017.  Verificați datele pentru: |access-date= (help)
  30. ^ „De ce este necesară revizuirea Constituției României?”. Coaliția pentru Familie. 
  31. ^ „Despre Coaliția pentru Familie”. Coaliția pentru Familie. 
  32. ^ „Organizații membre ale Coaliției pentru Familie”. Coaliția pentru Familie. 
  33. ^ „Trei milioane de semnături pentru modificarea Constituției: "Bărbat" și "femeie" în loc de "soți" la definiția căsătoriei”. Ziare.com. . 
  34. ^ Ana Maria Lazăr (). „Coaliția pentru familie dorește modificarea Constituției în așa fel încât căsătoria să fie definită drept o uniune între o femeie și un bărbat: "Această inițiativă este pentru familia tradițională, care poate da naștere la copii". Mediafax. 
  35. ^ Cristi Citre (). „Curtea Constituțională a dat undă verde propunerii de revizuire a Constituției privind căsătoria”. Mediafax. 
  36. ^ Andrei Nicolae (). „Lista ONG-urilor care au cerut Curții Constituționale să respingă inițiativa Coaliției pentru Familie. Ce au în comun organizațiile pentru protecția romilor cu think-thankurile pentru o guvernare transparentă”. ActiveNews. 
  37. ^ „REFERENDUM pe 11 Decembrie. Anunțul lui Marian Munteanu”. Realitatea. . 
  38. ^ „Comisia Juridică a avizat proiectul privind schimbarea articolului din Constituției ce definește familia pentru a include sintagma "doar între un bărbat și o femeie". Curierul Național. . 
  39. ^ a b „Inițiativa de modificare a Constituției, pentru definirea familiei, avizată favorabil în Senat”. Antena 3. . 
  40. ^ „Camera Deputaților a adoptat pe articole proiectul de modificare a definiției familiei în Constituție”. Pro TV. . 
  41. ^ „Cine a votat împotriva "familiei tradiționale" în Camera Deputaților și de ce”. Ziare.com. . 
  42. ^ „Cine sunt cei 22 de deputați care s-au opus redefinirii familiei”. Digi24. . 
  43. ^ Coaliția Pentru Familie. „Care sunt etapele revizuirii Constituției României?”. Coaliția Pentru Familie. Accesat în . 
  44. ^ „Asociația Accept: Profesorii strâng semnături de la elevii de liceu pentru modificarea unui articol din Constituție”. Știrile TVR. . 
  45. ^ a b „Copii implicați în luptele adulților. Elevi de liceu spun că au fost obligați să semneze petiția pentru modificarea Constituției”. Digi24. . 
  46. ^ Flavia Drăgan (). „Campanie de strângere de semnături în școli, pentru susținerea căsătoriei între femei și bărbați. Ce spun BOR și Ministerul Educației”. România Liberă. Accesat în . 
  47. ^ „Legea educației naționale nr. 1/2011” (PDF). Parlamentul României. ARACIS. 
  48. ^ "În momentul în care trecem granița în România, nu mai suntem o familie". Bătălia pentru recunoașterea cuplurilor gay”. Pro TV. . 
  49. ^ a b Accept. „Cazul Coman va ajunge la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”. Accesat în 25-08-2017.  Verificați datele pentru: |access-date= (help)
  50. ^ „Dosar 17411/302/2015 din 05.10.2015”. Accesat în 25-08-2017.  Verificați datele pentru: |access-date= (help)
  51. ^ „Cauza C-673/16”. Accesat în 25-08-2017.  Verificați datele pentru: |access-date= (help)
  52. ^ Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (JO 2004, L 158, p. 77, rectificări în JO 2004, L 229, p. 35 și în JO 2005, L 197, p. 34, Ediție specială, 05/vol. 7, p. 56)
  53. ^ „CJUE. C‑673/16, Relu Adrian Coman și alții / Inspectoratul General pentru Imigrări și alții. Noțiunea de „soț". Concluziile AG”. JURIDICE.ro. . 
  54. ^ „Cazul Coman – Hamilton”. ACCEPT. 
  55. ^ „Cuplul gay Coman-Hamilton cere dreptul la reședință în România”. Știrile Pro TV. . 
  56. ^ en Louisa Wright (). „European Court of Justice rules Romania must give residency to gay man's partner”. DW. 
  57. ^ en James Crisp (). „Same sex spouses have same residency rights as straight couples, says EU judge”. The Telegraph. 
  58. ^ Sînziana Ionescu (). „Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene: cuplurile gay căsătorite au dreptul de a circula ca soți în toate statele UE, inclusiv în România”. Adevărul. 
  59. ^ „Decizie istorică. CJUE obligă România să recunoască dreptul de ședere al soțului de același sex, în cauza cuplului româno-american”. Digi 24. . 
  60. ^ „COMUNICAT DE PRESĂ nr. 80/18” (PDF). Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Luxemburg. . 
  61. ^ en „Discrimination in the EU in 2015” (PDF). European Commission. . p. 50. 
  62. ^ en „Eurobarometer 66” (PDF). European Commission. . p. 41. 
  63. ^ Pew Research Center. „Religious Belief and National Belonging in Central and Eastern Europe”. 
  64. ^ Roxana Neagu (). „REFERENDUM FAMILIE. Sondajul pe care Pieleanu nu l-a dat publicității. "Totul e posibil în politică". DC News. 
  65. ^ „SONDAJ CURS pentru STIRIPESURSE.RO: Românii NU doreau schimbarea Guvernului. Câți români vor alegeri anticipate”. stiripesurse.ro. . 
  66. ^ a b „Primul sondaj despre referendumul pentru familie. Ce spun românii”. Antena 3. . 
  67. ^ Livia Popescu (). „Platforma civică Împreună, lansată oficial; principalul obiectiv - susținerea referendumului pentru familie”. AGERPRES. 
  68. ^ „Platformă civică lansată pentru susținerea referendumului pentru familie”. Digi24. . 
  69. ^ Florinela Iosip, Elena Stolerciuc, Dana Mischie (). „Politicienii sunt uniți, dar numai pentru familia „naturală": Iisus ne spune să iubim toți oamenii, dar asta nu „însemnează" să le iubim și păcatele”. Adevărul. 
  70. ^ a b c Florentina Peia (). „Președintele CNCD: Actuala legislație îngrădește dreptul la familie al persoanelor din minoritatea sexuală”. Agerpres. 
  71. ^ „Interzicerea căsătoriei între persoanele de același sex în Constituția României – un demers fără miză legislativă, folosit doar pentru stigmatizarea persoanelor LGBT”. ACCEPT. 
  72. ^ „Societatea civilă cere Parlamentului să respecte și să protejeze diversitatea familiei în România”. ACCEPT. . 
  73. ^ a b c „Scrisoare deschisă de susținere a comunității LGBT”. Petitieonline.com. 
  74. ^ „Loredana a lansat videoclipul "Y.O.U", imnul comunității gay din România”. 9AM. . 
  75. ^ „Andreea Bălan, la Marșul Diversității 2016 în Capitală. Cum se va desfășura parada gay”. Libertatea. . 
  76. ^ Letiția Provian, Monica Stoica (). „REPORTAJ - Peste 2500 de participanți la Bucharest Gay Pride: Culoare, pacifism, diversitate și toleranță - FOTO, VIDEO”. Mediafax. 
  77. ^ Vlad Viski (). „Marșul „Dumnezeu nu face politică". Adevărul. 
  78. ^ Cristina Radu (). „REPORTAJ - Marșul "Dumnezeu nu face politică": "Inițiativa Coaliției pentru familie nu are sens. Așa ceva nu ar trebui să se întâmple într-un stat democratic, fiecare cu ciorba lui". News.ro. 
  79. ^ „100 de ONG-uri și cetățeni se împotrivesc referendumului pentru redefinirea familiei: "Nu votăm libertățile". Știrile Pro TV. . 
  80. ^ „31 de ambasadori se opun Coaliției pentru Familie. Mesajul transmis de Ziua împotriva Homofobiei”. Știrile Pro TV. . 
  81. ^ „Hotărâri ale Sfântului Sinod luate în cadrul ședinței de lucru din 14 ianuarie 2016”. Basilica.ro. . 
  82. ^ „Deputații au spus "NU" căsătoriilor gay. Reacția străzii”. Digi24. . 
  83. ^ „Patriarhul Daniel: Trebuie susținut efortul Bisericii de a apăra familia naturală în fața unor "modele" noi”. Mediafax via Adevărul. . 
  84. ^ „Patriarhia: A crescut virulența atacurilor împotriva BOR, în contextul inițiativei de modificare a Constituției în privința definirii familiei”. Digi24. . 
  85. ^ Iulian Dumitrașcu (). „Comunicat privitor la acuzațiile aduse Bisericii Ortodoxe Române în legătură cu sprijinul acordat Coaliției pentru Familie”. Basilica.ro. 
  86. ^ „ÎPS Teofan declanșează operațiunea "referendumul". "Doamne ferește să lipsiți" și "aduceți câte 50 de persoane". Știrile Pro TV. . 
  87. ^ Sînziana Ionescu (). „Când pică Paștele în 2019. Ce a hotărât Sinodul BOR legat de parteneriatele civile”. Adevărul. 
  88. ^ Alina Mungiu-Pippidi (). „SIE, trezește-te! Rușii sunt în spatele campaniilor antioccidentale sub pretextul protecției copiilor”. România Curată. 
  89. ^ en „Romanian president urges tolerance for gay couples as court mulls marriage case”. LGBTQ Nation. . 
  90. ^ Raluca Pancu (). „Iohannis, mesaj pentru cei care vor redefinirea „familiei" în Constituție: E greșit să mergem pe calea fanatismului religios”. Gândul. 
  91. ^ Alina Neagu (). „Klaus Iohannis despre modificarea Constituției în legătură cu definirea familiei: Sunt adeptul toleranței, este greșit să mergem pe calea fanatismului religios. HotNews.ro. 
  92. ^ „Reacția dură a Bisericii la declarațiile lui Iohannis și Cioloș despre căsătoriile gay și schimbarea Constituției”. Pro TV. . 
  93. ^ „Precizări cu privire la interpretările demersului Coaliției pentru Familie”. Basilica.ro. . Accesat în . 
  94. ^ „Disputa pe tema căsătoriilor gay. Iohannis este susținut de ambasadorul SUA iar Biserica - de liderul PSD”. Pro TV. . 
  95. ^ „Iohannis, în fine prezidențiabil”. Deutsche Welle via Adevărul. . 
  96. ^ a b Laurențiu Sîrbu (). „Iohannis: Nu văd rolul meu în a tranșa discuția pe Constituție, ci în a explica societății că toleranța este o calitate esențială în Europa secolului XXI”. Adevărul. 
  97. ^ Sabina Fati (). „Cioloș vs. Iohannis: despre drepturile homosexualilor, între tradiție și modernitate”. Radio Europa Liberă. 
  98. ^ C. Pantazi, Dan Tapalagă (). „Dacian Ciolos despre casatoria intre persoanele de acelasi sex: Pledez pentru toleranta cu respectarea ideii de familie traditionala”. HotNews.ro. Accesat în . 
  99. ^ „Dacian Cioloș: Ideea de familie nu trebuie pusă în contradicție cu ideea de toleranță”. Digi24. . 
  100. ^ Maria Tufan (). „Cioloș, despre referendumul pentru familie: Nu o schimbare a definiției va rezolva problemele care împiedică o familie să își educe copiii”. Adevărul. 
  101. ^ Cristi Citre (). „Președintele PSD, Liviu Dragnea: Sunt un fanatic religios, eu văd familia formată dintr-un bărbat și o femeie”. Mediafax. 
  102. ^ Alina Neagu (). „Liviu Dragnea spune că vrea referendum pe tema familiei tradiționale și pentru eliminarea imunității parlamentarilor și a președintelui”. HotNews.ro. 
  103. ^ a b „Dragnea, despre modificarea Constituției pentru redefinirea familiei: Trebuie să ajungem la referendum”. Mediafax. . 
  104. ^ Sebastian Rotaru (). „Dragnea, despre modificarea Constituției pentru redefinirea familiei. Trebuie să se ajungă la referendum. Dacă românii se pronunță într-un fel care îi deranjează pe alții, atunci ce o să se spună, că poporul român e conservator?”. News.ro. 
  105. ^ „Băsescu s-a răzgândit. După ce a susținut căsătoriile gay, acum spune că familia e formată dintr-o femeie și un bărbat”. Ziare.com. . 
  106. ^ „Băsescu vrea definirea familiei ca uniunea dintre bărbat și femeie, după ce în 2013 susținea căsătoriile gay”. Adevărul. . 
  107. ^ Bogdan Bolojan (). „Referendum familie. Ponta: Subiect fals”. DC News. 
  108. ^ Valentin Chisoceanu (). „Victor Ponta, la RFI: Referendumul de redefinire a familiei, un populism ieftin”. RFI România. 
  109. ^ Cosmin Ruscior (). „Remus Cernea: Un eventual referendum pentru redefinirea familiei în Constituție ar fi nedemocratic”. RFI. 
  110. ^ „Ministrul Justiției crede că nu trebuie să se modifice Constituția: Legea trebuie să protejeze toate cuplurile”. Ziare.com. . 
  111. ^ a b Iulia Roșca (). „Conducerea PNL a votat un protocol cu Coaliția pentru Familie / Referendumul de revizuire a Constituției ar putea avea loc în aprilie 2017”. HotNews.ro. 
  112. ^ „Săftoiu despre decizia PNL privind Coaliția pentru Familie: Eu cu fiul meu suntem o familie?”. Gândul. . 
  113. ^ „Orban, despre referendumul privind familia: Asta este lăsat de la Dumnezeu”. Știrile Pro TV. . 
  114. ^ Ana Petrescu (). „CE ÎNTREBĂRI ar mai trebuie puse la REFERENDUM. Opinia lui Ludovic Orban”. Evenimentul zilei. 
  115. ^ Ionel Dancu (). „Liviu Dragnea: Referendum pentru definiția familiei, până cel târziu în aprilie 2017”. Evenimentul Zilei. 
  116. ^ Livia Popescu (). „Tăriceanu: Constituția României are sădiți în ea germenii conflictului; revizuirea - obiectiv al viitorului Parlament”. Agerpres. 
  117. ^ a b „Tensiuni în Coaliție din cauza redefinirii familiei”. Digi24. . 
  118. ^ N. O. (). „Tăriceanu: Suntem obligați să organizăm un referendum pe tema redefinirii familiei. România nu va deveni mai puțin liberală”. HotNews. 
  119. ^ „Vot electronic”. Camera Deputaților. 
  120. ^ Iulia Roșca (). „Ședință tensionată în USR. Conducerea partidului a votat să se poziționeze împotriva redefinirii familiei în Constituție. Nicușor Dan ar fi plecat din ședință spunând că își dă demisia/ Nicușor Dan, pe Facebook: "Biroul Național al USR a luat o decizie. E singura știre pentru azi". HotNews.ro. 
  121. ^ Raluca Pancu (). „USR, împotriva referendumului pe tema familiei. Nicușor Dan, chemat din nou în partid. "Sunt un om de cuvânt. Nu mă întorc". Gândul. 
  122. ^ „Amnesty International critică inițiativa de modificare a definiției familiei din Constituția României”. Think Outside the Box. . 
  123. ^ „Mai multe ONG-uri cer CCR să respingă inițiativa de redefinire a familiei în Constituție”. Mediafax. . 
  124. ^ Roxana Petre (). „Modificarea Constituției. ONG-urile pentru drepturile omului cer CCR să respingă propunerea privind modificarea definiției familiei”. România Liberă. 
  125. ^ en „EP Intergroup on LGBT rights asks Romanian Parliament to not support referendum for family redefinition”. Romania-Insider.com. . 
  126. ^ en Sam Morgan (). „MEPs urge Romania against referendum on changing definition of marriage”. EurActiv. allowing the referendum, without providing for any alternative legal form of recognition of unmarried couples, seems to support the continued violation of human rights of same-sex partners 
  127. ^ en „European Dignity Watch is one of the most prominent and active anti-human rights NGOs operating at the EU level”. European Humanist Federation. 
  128. ^ en Philip Ebels (). „Anti-gay lobby in Brussels linked to US neocons”. EUobserver. 
  129. ^ Florin Pușcaș (). „European Dignity Watch sesizează încălcarea în România a dreptului la referendum”. Știri pe surse. 
  130. ^ en „McCain courting Christian conservatives”. NBC News. . Rep. Trent Franks - a staunch opponent of abortion and gay marriage 
  131. ^ en James King (). „Fagala-Phobic Congressman Trent Franks: Gay Marriage "Literally is a Threat to the Nation's Survival". Phoenix New Times. 
  132. ^ en MJ Lee, Deirdre Walsh, Juana Summers, Eli Watkins (). „Arizona GOP Rep. Trent Franks to resign following sexual harassment claim”. CNN. 
  133. ^ Florin Pușcaș (). „Referendumul pentru familie, susținut din Congresul SUA: 'Ochii întregii lumi sunt ațintiți asupra voastră'/ VIDEO”. Știri pe surse. 
  134. ^ a b Dani Dancea (). „Controversata Kim Davis, arestată în SUA pentru că a refuzat legalizarea căsătoriei gay, a venit în România: „Problema nu e persoana, ci păcatul unei persoane". Adevărul. 
  135. ^ en Jon Henley, Molly Redden (). „Anti-gay marriage clerk Kim Davis takes her fight from Kentucky to Romania”. The Guardian. 
  136. ^ en Liam Stack, Kit Gillet (). „Kim Davis, Once Jailed in America, Campaigns Against Gay Marriage in Romania”. The New York Times. 
  137. ^ a b „40 de europarlamentari solicită politicienilor români să organizeze referendumul cu privire la căsătorie”. AMOS News. . 
  138. ^ Valerian Ionescu, Vasile Măgrădean (). „Miting pentru familia tradițională la Oradea. Familia Bodnariu a fost prezentă la eveniment. S-a cerut un referendum pe această temă - VIDEO”. Mediafax. 
  139. ^ „PSD vrea miting „mare" în mai. Tema: sprijinirea familiei tradiționale”. Digi 24. . 
  140. ^ Sebastian Zachmann (). „Ședință tensionată la PSD. Dragnea: „Nu luăm în calcul suspendarea președintelui". Dăncilă: Nu demisionez; PSD face miting de proporție în Capitală”. Adevărul. 
  141. ^ Radu, Cristina (). „REPORTAJ - Marșul "Dumnezeu nu face politică": "Inițiativa Coaliției pentru familie nu are sens. Așa ceva nu ar trebui să se întâmple într-un stat democratic, fiecare cu ciorba lui". News.ro. 
  142. ^ „Marșul diversității 2017. Peste o mie de persoane, la Arcul de Triumf. Ambasadorul SUA la București, printre susținători/ Participant: Tata mi-a zis că nu mă pot schimba dar să am o viață paralelă”. Mediafax. . 
  143. ^ "Marșul Diversității" și "Marșul Normalității" în Capitală. "Un, doi, trei, homofobii jos cu ei" vs. "România nu e Sodoma". Pro TV. . 
  144. ^ Vasile Măgrădean (). "Cluj Pride": Peste 500 de persoane la un marș al comunității LGBT au cerut o lege a parteneriatelor civile/ Incident la marșul Noii Drepte: Tânără care a fost la mitingul LGBT, luată de jandarmi”. Mediafax. 
  145. ^ „UPDATE: Reacția actriței din Cluj, după ce a fost săltată de jandarmi. „De ce sunt acuzată de violență când nu am fost violentă". Libertatea. . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]