Alexandru Bogdan-Pitești

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Alexandru Bogdan-Pitești
Correggio, Alexandru Bogdan-Piteşti.jpg
Colecționarul Alexandru Bogdan-Pitești
Date personale
Născut13 iunie 1870
Pitești, România
Decedat12 mai 1922, (51 de ani)
București, România
Cauza decesuluicauze naturale[*] (infarct miocardic) Modificați la Wikidata
Frați și suroriElena Constanța Bogdan
Naționalitate România
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet, eseist, critic de artă, colecționar de artă
PseudonimIon Doican, Ion Duican, Al. Dodan
Limbilimba română  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Activ ca scriitor1880s1922
Mișcare/curent literarsimbolism, modernism
Subiectecritică de artă, critică literară
Specie literarăeseu, poezie lirică, proză

Alexandru Bogdan-Pitești (n. , Pitești, România – d. , București, România) a fost un poet, eseist, critic de artă și colecționar de artă român. În 1896 a întemeiat Salonul Independenților, după modelul francez al „Salonului Socetății Artiștilor Independenți ”, din Paris; în 1898 fondează „Socetatea Ileana”. Este cunoscut pentru înclinațiile sale homosexuale.[1][nefuncțională] [2]

Despre Alexandru Bogdan-Pitești[modificare | modificare sursă]

  • Krikor H. Zambaccian: „Alexandru Bogan-Pitești era plămădit dintr-un aluat de contraste la care au contribuit în egală măsură geniul răului și cel al binelui. Era în acest personaj un amestec de senior și plebeu, de creștin și păgân, de tiran și revoltat. Cinic și duios, generos pe de-o parte, escroc pe de alta. Al. Bodan-Pitești savura abjecția pe care o servea cu cinism. Al. Bogdan-Pitești iubea libertatea în gradul în care ar fi putut abuza de ea. Și acest om, anarhic față de orânduielile lumești, nu recunoștea decât o singură ierarhie: talentul." (vezi: Krikor H. Zambaccian - Însemnările unui amator de artă, București, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, Capitolul VIII, 1957)
  • Tudor Arghezi: „La 27 aprilie se împlinesc douăzeci și cinci de ani de la moartea acelui om excepțional care s-a numit Alexandru Bogdan- Pitești, excepțional pe toate dimensiunile lui excepționale: și bune și foarte rele. Natură dinamică și de devoțiune, el n-a avut răgazul singurătății unei opere literare, dar energiile, marea lui dăruire, un optimism imens și o camaraderie unică au fertilizat pe cincizeci de ani și artele și literatura.”[necesită citare]
  • Gala Galaction: „Casa lui Bogdan-Pitești! De când a murit el, au dispărut cu desăvârșire acei câțiva metri pătrați, care reprezentau, în inima Bucureștiului, Atena și Parisul. Domnea o libertate de spirit uluitoare. Bogdan Pitești, a cărui instituție nu a avut pereche (și nici nu mai văd alta în jurul nostru), deținea și cele mai prețioase documente (versuri, caiete, desene de diferiți artiști) argheziene. Și, într-adevăr, așa cum crezuse în geniul lui Luchian, Bogdan-Pitești crezuse în cel al lui Arghezi - și este suficientă invocarea acestor două nume spre a da măsura gustului și intuiției sale."[necesită citare]
  • Benjamin Fundoianu: „Numai la Bogdan Pitești puteai să bei cafea între Luchieni și Iseri, numai la dânsul puteai vorbi între Ressu și Brâncuși, numai acolo, conversația, delicată și lubrică, rafinată și trivială, își găsea, între pereții ornați, adevăratul cadru. Inteligența lui Bogdan priveghea între noi, gata de replică, neprevăzută, ageră. (…) Pe urma lui rămâne cea mai frumoasă colecție de artă românească din câte avem. Și e prea mult. Poate «rămâne» ceva de pe urma oamenilor care au «existat» în adevăr?"[necesită citare]

Colecția[modificare | modificare sursă]

Artiști români prezenți în Colecția Alexandru Bogdan-Pitești: Nina Arbore, Constantin Artachino, Apcar Baltazar, Alexandru Brătășanu, Constantin Brâncuși, Maria Curdea-Steurer, Cecilia Cuțescu-Storck, Nicolae Dărăscu, Ștefan Dimitrescu, Oscar Han, Iosif Iser, Ștefan Luchian, Cornel Medrea, G.D. Mirea, Dimitrie Paciurea, Theodor Pallady, Camil Ressu, Jean Al. Steriadi, Frederic Storck, Ion Theodorescu Sion, Nicolae Tonitza, Nicolae Vermont, Arthur Verona.

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Enescu Theodor, Scrieri despre artă, București, Editura Meridiane, 2003.
  • Frunzetti Ion, Arta românească în secolul XIX, București, Editura, Meridiane, 1991.
  • Opris Ioan, Muzee și colecții din România, Bucuresti, Editura, Enciclopedica, 2002.
  • Peleanu Georgeta -Catalogul Galeriei Nationale, Pictura secolului XIX, volumu lI, București, 1975.
  • Petre Oprea, "Colecționari de artă bucureșteni" (Editura Meridiane, 1976)
  • Colecționarul mecena Alexandru Bogdan Pitești, editura Maiko, București 1999.
  • Krikor H. Zambaccian - Însemnările unui amator de artă, București, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, Capitolul VIII, 1957

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Alexandru Bogdan-Pitești
Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Alexandru Bogdan-Pitești