Wikipedia:Oracol/Arhivă/2013

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Arhive
Arhive


Steaua Polara[modificare | modificare sursă]

De ce Steaua Polară nu își modifică niciodată poziția? Este centrul unui sistem solar sau a unei galaxi?--92.84.50.167 (discuție) 2 ianuarie 2013 19:47 (EET)

Steaua Polară pare că rămâne totdeauna în aceeași poziție deoarece este localizată (întâmplător) foarte aproape de polul nord ceresc (la +89° 15′ 51″), adică aproape de axa în jurul căreia se învârte Pământul. Vedeți articolul Steaua polară, precum și articolul en:Pole star (dacă înțelegeți limba engleză). Răzvan Socol mesaj 2 ianuarie 2013 20:56 (EET)
Despre întrebarea dacă este „centrul [...] unei galaxii”: toate stelele de pe cer sunt din galaxia Calea Lactee, nu se văd stele din alte galaxii. Cea mai apropiată galaxie este Andromeda, care poate fi văzută ca o mică pată cețoasă în zona constelației Andromeda, uneori și cu ochiul liber, dar cel mai bine cu telescopul. —Andreidiscuţie 3 ianuarie 2013 13:24 (EET)

Unitate de măsură[modificare | modificare sursă]

Spuneti-mi daca aveti informatii despre aceasta unitate de masura folosita adesea la rubrica meteo? Litru/metru patrat. Care este unitatea de timp? Multumesc Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Vasile.ciohodaru(discuție • contribuții).

Unitatea aceasta măsoară cantitatea totală de precipitații, nu viteza cu care cad pe unitatea de suprafață. De regulă, prognozele meteo se fac pe un anume interval de timp, rezultat din context, de regulă o zi. Dacă este alt interval, atunci trebuie precizat, de exemplu [1]. —Andreidiscuţie 18 ianuarie 2013 10:59 (EET)
Uneori, apar și relatări de genul: O furtună puternică, însoțită de o ploaie torențială, care a durat doar 20 de minute, a totalizat 30 l/mp. Altele se referă al un an: Deșertul Sahara are precipitații anuale între 0,016 și 0,05 litri pe metru patrat. --Miehs (discuție) 18 ianuarie 2013 15:42 (EET)

Viața de după moarte[modificare | modificare sursă]

În situația în care nu există viață de apoi, ce se întâmplă cu sufletul nostru după ce murim? Va dispărea în neant ca și cum nici n-ar fi existat vreodată? --79.112.28.133 (discuție) 18 ianuarie 2013 15:54 (EET)

Câți oameni veți întreba, atâtea răspunsuri veți primi. În general, cei care nu cred într-o viață de apoi, nu cred nici în noțiunea de „suflet”, deci ei vă vor spune, probabil, că sufletul chiar nu a existat vreodată. —Andreidiscuţie 18 ianuarie 2013 17:05 (EET)

Topică hilară[modificare | modificare sursă]

Am găsit pe un sait următorul anunț promoțional: Haine copii second hand, Haine copii si bebelusi second hand, Haine baieti si fetite second hand.

Presupun că se intenționa să se comunice: Haine second hand pentru copii, Haine second hand pentru copii și bebeluși, Haine second hand pentru băieți și fetițe. Sau or ști ei ceva despre existența unor cetățeni „second hand”? --Miehs (discuție) 25 ianuarie 2013 08:54 (EET)

D-ule Miehs, asta este prapastia dintre generatii. Tinerii nu se mai inteleg cu seniorii deoarece nu mai vorbesc aceeasi limba. Daca unii romani invatau limba franceza ca limba materna, unii, care devin majoritari in societate, invata "limba romana" de pe strada si tv si nu de la scoala sau din familie. Cand vor deveni ei seniori, cavantul senior va fi peiorativ.Asybaris aport 25 ianuarie 2013 09:44 (EET)
Știu de când eram adolescent (de pe vremea seniorilor de astăzi) două glume despre vitrine cu următoarele anunțuri: "Confecționăm mănuși din pielea clientului", respectiv "Voaluri pentru mirese cu găurele mari și mici". Singurul merit al tinerilor de astăzi este că au pus gluma în practică, nu că vorbesc altă limbă. --Gutza DD+ 25 ianuarie 2013 13:44 (EET)

Stat polițienesc[modificare | modificare sursă]

Cum se traduce această expresie în engleză? Presupun că există și articol pentru așa ceva la en.wp. — Ark25  (discuție) 30 ianuarie 2013 16:12 (EET)

en:Police state. —Andreidiscuţie 30 ianuarie 2013 16:13 (EET)
Ahh, eram convins că nu poate fi traducerea cuvânt cu cuvânt, credeam că e mai complicat :). Mulțumesc! — Ark25  (discuție) 31 ianuarie 2013 05:08 (EET)

biologie[modificare | modificare sursă]

buna seara!am si eu o intrebare . am un baietel care este in clasa a 5-a si au intrebat la scoala de microorganisme si sa exemplifice cateva ..pt fiecare in parte ma puteti ajuta .. 1.PATOGENE FOLOSITOARE 2.PATOGENE NEFOLOSITOARE 3.NEPATOGENE ...

Nu gasesc nicaieri pe internet ceva folositor asa ca am ajuns aici .. 
MULTUMESC ANTICIPAT...

Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Anitadavid (discuție • contribuții).

Avem deocamdată doar un început de articol, Agent patogen. Dacă cunoașteți o limbă străină însă, urmăriți una din legăturile din bara din stânga. —Andreidiscuţie 21 februarie 2013 11:14 (EET)
Întrebarea dv. are probleme de coerență: un microorganism patogen (adică, care generează patologie, boală) poate fi folositor farmacistului, medicului, preotului, groparului, etc., care ar putea caștiga din asta (!), dar este total nefolositor bolnavului. Știu eu, poate autorul întrebării s-o fi referit la patogeni ai altor paraziți, factori biologici nocivi, buruieni, etc. Există hiperparaziți, virusuri care atacă microbi (Bacteriofagi)...
Cat despre microorganisme nepatogene, la cele circa 100 de microorganisme patogene cunoscute, nepatogenele constitue marea majoritate, zeci de mii, fara de care viața ar fi fost imposibilă, de la lactobacillus acidophilus, doderleini (asigură aciditatea normală în vagină), bulgaricus (iaurt) și pana la microbii de putrefacție și retrocedare a azotului naturii, etc.--Alex F. (discuție) 21 februarie 2013 12:09 (EET)
E vorba de biologie predată la clasa a V-a, unde scopul principal este să se transmită copiilor informațiile, nu acuratețea lor științifică. Sau cel puțin ăsta ar trebui să fie. —Andreidiscuţie 21 februarie 2013 14:57 (EET)
...Ar trebui să fie, dar nu-s. Manualele de biologie de la cl-a V-a și pana la bac. sunt un ghiveci stătut de teorii depășite și eronate, Agent patogen pentru creierul bieților elevi și viitorilor studenți cărora va trebui să muncim din greu pentru a le scoate prostiile din cap (de la minister mi s-a comunicat - în urma a două rapoarte trimise - că dacă nu-mi place, să scriu eu alte manuale... prefer compot!). --Alex F. (discuție) 21 februarie 2013 16:15 (EET)
În mod normal ar trebui ca băiatul dvs să găsească mai multe informații în manualul școlar sau ar fi trebuit să le fi aflat în clasă. Dar dacă tot ați întrebat aici (deși Wikipedia nu este cel mai potrivit loc pentru astfel de întrebări), pot să vă dau câteva indicii. În pagina Microorganism aflăm ce tipuri de microorganisme există și găsim legături spre câteva articole puțin mai cuprinzătoare. Cele mai cunoscute microorganisme sunt bacteriile și virusurile. Unele bacterii provoacă boli infecțioase (cum ar fi Mycobacterium tuberculosis sau Staphylococcus aureus), iar anumite virusuri provoacă boli cum ar fi Gripa, HIV sau Hepatita C. Unele microorganisme (cum ar fi mucegaiul saudrojdia) fac din regnul Fungi (dar nu toate speciile din regnul Fungi sunt microorganisme). Unele bacterii folositoare sunt numite și probiotice. Categorisiera în "patogene folositoare", "patogene nefolositoare" și "nepatogene" mi se pare cam ciudată, dat fiind faptul că patogen înseamnă "care produce boli". Eu le-aș împărți mai degrabă în "patogene", "neutre" (sau "nefolositoare") și "folositoare". Răzvan Socol mesaj 21 februarie 2013 20:48 (EET)

Prietene:

  1. patogen folositor: Virusul vaccinei - folosit la vaccinarea împotriva Variolei. E patogen - pentru că îmbolnăvește, dar dă o formă benignă (ușoară) de boală care determină un răspuns imun din partea organismului gazdă - ce protejează ulterior împotriva variolei
  2. patogen nefolositor: păi ... o groază de bacterii care prpoduc o mie și una de boli infecțioase .... na, exemple la îndemână ar fi Mycobacterium tuberculosis, Staphylococcus aureus, Gripa, HIV, Hepatita C ... (am plagiat de mai sus ...)
  3. nepatogene: de exemplu Lactobacillus bulgaricus, care transformă laptele în iaurt... --Accipiter Gentilis (discuție) 21 februarie 2013 21:16 (EET)
P.S. Tema dată copilului este tembelă, aia corectă ar fi sunat cam așa: Exemplificați microorganisme patogene, condiționat patogene, sau nepatogene. Pentru o mai bună înțelegere, dați exemple de microorganisme comensuale, saprofite sau simbiotice. --Accipiter Gentilis (discuție) 21 februarie 2013 21:16 (EET) P.S. Probabil autorul manualului respectiv și-o fi făcut universitatea prin cafenele, mă gândesc ...
Măcar dacă o făcea la Wikipedia:Cafenea... tot mai prindea câte ceva... --Bătrânul (discuție) 22 februarie 2013 09:03 (EET)

Cei mai apreciați istorici români[modificare | modificare sursă]

Care ar fi cei mai apreciați istorici români? După niște criterii subiective, bineînțeles. Am înțeles că pe locurile 1 și 2 ar fi Nicolae Iorga și Alexandru D. Xenopol. Ar mai fi Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu și Neagu Djuvara. Cred că în fruntea listei ar putea fi puși cei care au lucrările cele mai exhaustive despre istoria românilor. Vasile Pârvan are lucrări despre daci, în rest nu am idee care ar fi mai proeminenți. Orice topuri pot fi utile, inclusiv pe domenii (specialiști în Dacia, în istorie universală, în perioada medievală etc). Asemenea liste servi pentru alcătuirea de bibliografii în articole despre istorie. —  Ark25  (discuție) 6 martie 2013 08:10 (EET)

De acord cu plasarea în fruntea listei a lui Iorga și Xenopol - ei sunt considerați „patriarhii istoriografiei române”. Dintre istoricii ulteriori, consider că nu ar trebui neglijați Constantin Daicoviciu și Hadrian Daicoviciu. --Bătrânul (discuție) 6 martie 2013 09:53 (EET)
Am observat titluri foarte interesante la Ioan Scurtu și de asemenea am auzit lucruri bune despre Lucian Boia. Despre Andrei Pippidi iarăși am auzit că ar fi bun însă lipsește bibliografia, iar pe internet nu găsesc nimic. Ciudat! — Ark25  (discuție) 6 martie 2013 18:07 (EET)
Andrei Pippidi nu a publicat prea mult în domeniul istoriei. Două lucrări mai importante ale sale din acest domeniu ar fi:
Tradiția politică bizantină în țările române în secolele XVI-XVIII, Ed. Academiei, București, 1983; ediția a II-a: Ed. Corint, București, 2001
Byzantins, Ottomans, Roumains. Le Sud-Est européen entre l’héritage impérial et les influences occidentales, Honoré Champion, Paris, 2006
Iar unii afirmă că Neagu Djuvara e de fapt un amator, el nefiind istoric ca formație. --Cezarika1 7 martie 2013 08:08 (EET)
Nici „părintele istoriei” (Herodot) nu era istoric ca formație... --Bătrânul (discuție) 20 iunie 2013 08:22 (EEST)

Dintre istoricii contemporani, Adrian Majuru mi se pare excepțional - se ocupă de istoria reală, neromanțată, fără înfrumusețări și glorificări, specializat, se pare, în istorie antropologică. De asemenea Stelian Neagoe pare a fi foarte bun în istoria românănilor din secolul 19, cu biografii apreciate. —  Ark25  (discuție) 19 iunie 2013 23:48 (EEST)

Voiam...[modificare | modificare sursă]

Voiam sa va pun o intrebare sau sa discut cu Dvs. Am cautat calendar ortodox si am gasit numai date foarte putine. Sunteti de acord sa vin in fiecare zi cu amanunte din viata sfintilor sau martirilor din ziua respectiva??? De ce sunt ei importanti si de ce trebuie coinstita memoria lor??? As prefera sa imi raspundeti pe adresa personal de mail. Va multumesc. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de‎Ion untaru(discuție • contribuții).

Locație în Băneasa[modificare | modificare sursă]

Are cineva idee care era destinația originală a ovalului din incinta Institutului pentru protecția plantelor de pe Ion Ionescu de la Brad? http://wikimapia.org/#lat=44.5006071&lon=26.0725522&z=16&l=29&m=b , zona marcată cu "ce este aici?" O anumitășcoală de pilotaj susține că are un poligon acolo--Strainu(دسستي‎)  22 martie 2013 22:01 (EET)

Traducere: Stabilopod[modificare | modificare sursă]

Cum se traduce „Stabilopod” în limba engleză? sau în altă limbă de circulație. —  Ark25  (discuție) 30 martie 2013 18:59 (EET)

Stabilopodul are patent românesc (este o invenție a inginerilor Mircea Lateș și Mircea Ulubeanu). În mod normal se scrie tot așa și în alte limbi. Dacă aveți răbdare, mâine vă voi da numărul patentului înregistrat la OSIM și voi căuta și o eventuală bibliografie în l. engleză. --Bătrânul (discuție) 30 martie 2013 19:07 (EET)
Așa zice și articolul din Adevărul - http://adevarul.ro/locale/constanta/foto-povestea-inginerului-mircea-ulubeanu-specialistul-roman-inventat-stabilopozii-1_5155e9b900f5182b8564a153/index.html - acum nu functioneaza dar la un moment dat s-a încărcat. Articolul conținea și poze, iar structurile de acolo arătau ca niste en:Tetrapod (structure). În plus, cuvântul „stabilopod” vine din limba rusă, ceea ce nu prea susține varianta conform cărea este o invenție românească. Orice informație suplimentară este binevenită, mulțumesc. —  Ark25  (discuție) 1 aprilie 2013 00:24 (EEST)
Brevetul de invenție: Bloc din beton pentru apărarea construcțiilor expuse valurilor, Lateș, E. M., Ulubeanu, M., Brevet RSR, OSIM 56171/11.06.1969.
Am avut onoarea să-i cunosc pe ambii autori ai invenției (dl. Lateș a fost chiar primul meu șef la Institulul de Studii și Cercetări Hidrotehnice). Dar cum eu nu sunt o sursă de încredere, iată câteva referințe bibliografice:
  • Spătaru, A., Sîmbotin, A., Shore Protection Works Against Erosion. Rev. Inzyneria Morska, Gdansk, Poland, No. 3, 1983, pp. 295-299.
  • Spătaru, A., Breakwaters for the Protection of Romanian Beaches, Coastal Engineering No. 14/1990, Elsevier Science Publishers, Amsterdam, 1990.
  • Spătaru, A., Construcții costiere și acvatorii, Ed. Tehnică, București, 1990, pp. 80-88.
Cât despre informația din DEX online (că termenul stabilopod ar proveni din limba rusă) - este o eroare grosolană. Dacă doriți să inițiați un articol Wikipedia cu acest subiect, ar merita văzute și articolele despre tetrapod (un bloc artificial de protecție a digurilor, oarecum asemănător cu stabilopodul, dar mai simplu și mai puțin eficient, inventat de francezi prin anul 1950): fr:Tétrapode (structure), en:Tetrapod (structure) și de:Tetrapode. --Bătrânul (discuție) 1 aprilie 2013 10:07 (EEST)

Coplata[modificare | modificare sursă]

De azi, 1 aprilie, a intrat în vigoare coplata la externarea din spital. E adevărat că s-a pus problema ce se va face cu cei care nu vor, sau nu au bani, să plătească coplata? Se pare că spitalele au contactat avocați reputați care să ajute pacienții neajutorați să-și ipotecheze casa la externare, pentru plata coplății. Această măsură ar veni în sprijinul populației nevoiașe, care altfel ar deveni o pradă sigură pentru cămătarii care se vor prezenta dezinvolt la ghișeul de externări, oferindu-se să plătească ei suma în schimbul unei procuri generale irevocabile, prin care aceștia să beneficieze de patrimoniul actual și viitor al externaților. Se spune, de asemenea, că un grup de parlamentari umanitari au întocmit un proiect de lege prin care să se asimileze fuga din spital înainte de a achita coplata, cu fuga din restaurant, fără achitarea notei pentru ce s-a consumat, în contextul hrănirii pacienților pe timpul internării. Tot acest grup de parlamentari ar fi propus și instalarea de zăbrele la geamurile ambulanțelor, spre a preveni evadarea pacienților, fără să plătească, în timpul transportului lor la un alt spital. De asemenea, persoanele internate vor fi legate cu lanțuri de pat, cheia de la lacăt putând fi scoasă din seif numai pe baza chitanței de achitarea a coplății, însoțită de o declarație notarială pe proprie răspundere a casierului, că banii au fost virați în contul Ministerului Sănătății. Specialiști în drept penal au propus și extinderea eliberării pe cauțiune la speța externării din instituțiile spitalicești, care vor avea de acum înainte regim de maximă siguranță. Instituțiile publice vor primi și plăti Certificatele de concediu medical după externare numai dacă sunt însoțite de o copie legalizată și apostilată a chitanței de achitare a coplății. Are cineva alte informații la fel de veridice? --Miehs (discuție) 1 aprilie 2013 09:45 (EEST)

Da: informația că azi ar fi 1 aprilie... --Bătrânul (discuție) 1 aprilie 2013 10:08 (EEST)

memorie;amnezie[modificare | modificare sursă]

Au existat cazuri ca dupa un accident,persoana sa isi uite propriultrecut? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Bbg76 (discuție • contribuții).

Da, de exemplu uită să se semneze pe această pagină... ;) --85.204.0.157 (discuție) 4 aprilie 2013 13:41 (EEST)

Traducere: Grouper[modificare | modificare sursă]

Acest pește este înrudit cu bibanul: en:Grouper. Există cuvânt în limba română pentru acest pește? — Ark25  (discuție) 14 aprilie 2013 01:51 (EEST)

Cred că e [2]. --Silenzio (discuție) 14 aprilie 2013 19:41 (EEST)
În articolul en:Grouper sunt enumerate mai multe genuri din subfamilia Epinephelinae, dar se precizează că de obicei denumirea grouper se referă la peștii din genurile en:Epinephelus și en:Mycteroperca.
În Regulamentul CE nr. 216/2009 am găsit următoarele traduceri:
Denumirea în limba română | Codul alfabetic din 3 litere | Denumirea științifică | Denumirea în limba engleză |
Epinefel gigant | GPD | Epinephelus marginatus | Dusky grouper |
Biban de epavă alb | GPW | Epinephelus aeneus | White grouper |
Specii de epinefel | GPX | Epinephelus spp. | Groupers n.e.i. |
Seranide | BSX | Serranidae | Groupers, seabasses n.e.i. |
Specii de mycteroperca | GPB | Mycteroperca spp. | Brazilian groupers |
Biban de epavă roșu | GPR | Epinephelus mario | Red grouper |
"Cernie" este denumirea folosită în limba italiană pentru Groupers (codul GPX de mai sus) (vezi [3])
În pagina [4] găsim un poster editat de Comisia Europeană în care apare din nou denumirea "Specii de epinefel" pentru speciile din genul Epinephelus (care în engleză se numesc Groupers).
În site-ul uBio.org găsim denumirile Epinefel gigant (pentru Epinephelus marginatus) și Epinefel de aramă (pentru Epinephelus aeneus, numit uneori și Serranus aeneus). În paginile [5] și[6] găsim din nou denumirea "Epinefel gigant" pentru Epinephelus marginatus.
În pagina [7] se folosește denumirea "epinefel gigant" pentru Epinephelus lanceolatus (en:Giant grouper). În paginile [8] și [9] se folosește denumirea "biban de mare; gruper" pentru Epinephelus malabaricus. În paginile[10],[11], [12] se folosește denumirea "gruper" fără a fi clar la ce specii se referă. În pagina[13] se folosește denumirea "grouper" pentru genul Epinephelus. În pagina [14] se folosește denumirea "Epinefel" pentru peștii numiți grouper în limba engleză.
În concluzie, eu sunt de părere că putem folosi denumirea "epinefel" pentru groupers (în sensul restrâns, fără a include și speciile din genul Mycteroperca). Răzvan Socol mesaj16 aprilie 2013 07:34 (EEST)

Benzinarie[modificare | modificare sursă]

Am cautat pe internet dar si in Wikipedia si nu am gasit nici-o referinta sau poze despre prima benzinarie din Romania. Sunt si eu curios cum arata. Am vazut multe Benzinarii care au fost restaurate in SUA si vroiam sa vad daca exista diferente de design. Va multumesc anticipat. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de BratuF (discuție • contribuții).

Nu știu dacă așa arăta și prima din România, dar prima benzinărie din Cluj nu prea avea nimic de-a face cu designul benzinăriilor din aceeași perioadă din SUA (cel puțin din ce-am văzut în filme)--Strainu(دسستي‎)  24 aprilie 2013 13:58 (EEST)
Apropo, de unde vine denumirea de PECO ? —  Ark25  (discuție) 27 aprilie 2013 15:01 (EEST)
PEtrol COmercializare? --Bătrânul (discuție) 27 aprilie 2013 15:35 (EEST)
Produse Etilate cu Cifră Octanică. --Miehs (discuție) 27 aprilie 2013 16:28 (EEST) P.S. "Benzinăria" de la Cluj, pomenită mai sus, vindea, cu precădere, petrol lampant, cunoscut în popor ca "gaz" sau "gaz lampant". --Miehs (discuție) 27 aprilie 2013 17:22 (EEST)

Acest articol conține o reclamă interbelică la Benzina OSIN. Stația e doar schematizată, dar pare impunătoare :)--Strainu (دسستي‎)  30 aprilie 2013 23:54 (EEST)

Am găsit aici o reclamă cu mai multe imagini cu benzinării OSIN, iar aici o grămadă de imagini cu benzinării în perioada interbelică. Răzvan Socol mesaj 1 mai 2013 09:02 (EEST)
Vezi în Revista Monitorul de Petrol și Gaze, septembrie 2011, la pagina 38, un articol despre inginerul Constantin Osiceanu. Vezi și [15], [16], [17]. Răzvan Socol mesaj 1 mai 2013 10:41 (EEST)

Am nevoie...[modificare | modificare sursă]

de ajutor!! Va rog, sa ma ajutati cu materiale pentru o lucrare de grad cu tema: Protectia mediului construit in concordanta cu cerintele UE

Aceste Materiale le puteti transmite la adresa de E-mail:nelu_pur@yahoo.com. Iata cateva puncte de studiu: Izolarea cu polistiren a locuintelor (avantaje /dezavantaje); reducerea consumului de utilitati si implicit a poluarii mediului inconjurator; cerintele UE privind mediul construit( noxe,materiale de constructii,tehnologii,etc). Va multumesc ! O zi buna, va doreste Ionel Purcaru.

De regulă, situația este tocmai inversă. Când o persoană inteligentă și harnică își face o lucrarea de grad, în urma unei documentări serioase, și o scrie cu diacritice, conform cerințelor limbii române, după obținerea unei note mari postează rezultatele muncii sale pe Wikipedia, cu referințe din surse de încredere pentru fiecare afirmație. Spor la treabă! --Miehs (discuție) 29 aprilie 2013 10:19 (EEST)

Masoneria mondiala si Diavolul[modificare | modificare sursă]

Ce sunt in adevar masonii? Unii cercetatori de astazi ne arata sau incearca sa ne invete tot felul de conspiratii istorice universale cu privire la organizatia frateasca al masonilor. T eoriile conspirationiste risca sa ne faca adeptii acestor "teorii" intr-un mod deametrial opus adevarurilor declarate de acesti cercetatori. Cum asa? Toate librariile din toata lumea au in rafturile lor sumedenii de carti pe subiecte conspirationiste implicind in direst masoneria,dar aceea masonerie oculta si demonica.Am studiat si eu ca un om care vrea sa stie multe ,dar care mi se ofera foarte putine. Vasta cunostinta umana din zilele noastre de multe ori parca mai mult incurca borcanele decit sa ne ajute in revelatie adevarului promis prin stiinta acestor teorii.Dar adevarul e alta ,si uneori este chiar in fata noastra acel adevar infailibil pe care unii dintre noi au cautat-o toata viata. Eu va pun la dispozitia dvs. cu rugamintea sincera sa cautati acel ADEVAR divin revelat prin catile Scripturilor sfinte atit ebraice cit si cele crestine. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Sionis111 (discuție • contribuții).

Citiți articolele Francmasonerie, Istoria francmasoneriei în România, Teoriile conspirației masonice,Persecuția francmasoneriei și Anti-Masonerie, de asemenea mai există și alte articole în seria {{Francmasonerie}}.--_florin DF 26 septembrie 2013 15:54 (EEST)

Televizoare NEI[modificare | modificare sursă]

Ce firmă producea televizoarele NEI acum 20-30 de ani? [18] Ark25  (discuție) 11 mai 2013 07:19 (EEST)

Conform EVZ, la începutul anilor 2000 televizoarele NEI erau produse de Electronica SA și de alte societăți mixte la care Electronica SA era acționar. O altă firmă care producea televizoarele NEI până în 1998 era Network Electronica International SA, vezi Forumul Softpedia șiNew York Times.Răzvan Socol mesaj 13 mai 2013 06:43 (EEST)

Traducere[modificare | modificare sursă]

Cum se traduc cuvintele „Modelism” (hobby) și „floare de mină” în engleză? —  Ark25  (discuție) 11 mai 2013 08:08 (EEST)

en:Model building --Turbojet 11 mai 2013 13:00 (EEST)
(Amazing) mineral cluster? --Turbojet 12 mai 2013 00:45 (EEST)
Mulțumesc. Se pare că Geodele sunt o sub-categorie a florilor de mină. La Wikipedia engleză văd că există articolul en:Natural flower stone - tot subcategorie a florilor de mină. Amazing mineral cluster este un termen bun, dar am senzația că nu se folosește ca termen generic pentru tot ce înseamnă flori de mină. Uneori se folosește termenul Quartz crystal pentru pietrele de genul acesta. — Ark25  (discuție) 12 mai 2013 05:52 (EEST)
V-am făcut ciotul Floare de mină :-) Cf. DEX, trebuie să fie estetică.
Articolul Geodă pedalează mai mult pe cele metalice, care erau referite în articolele pentru „mese” din tinerețea mea drept noduli metalici (exploatați pe fundul oceanelor - mmm... ce frustrați păreau redactorii că România nu era la ocean!). Ăia în niciun caz nu sunt „flori de mină”.
Multe flori de mină sunt formate din quartz crystal, dar pot fi formate din multe altele. Ba chiar cele mai frumoase și valoroase sunt cele din altceva. Cristalele de cuarț din geode sunt practic ametiste – sunt ieftine, și eu am acum în birou o bucată de geodă de 70x40x30 mm (bucata, nu geoda :-) ) cu câteva cristale de cam 15 mm, bucată pe care am cumpărat-o din Apuseni cu vreo 10 lei. Nu prea e „floare”, însă cea din imaginea pusă de dv., da. Iar caracterul de floare de mină nu este dat de cristalele înseși, ci de aranjamentul lor, parcă într-un coșuleț.
Articolul en:Natural flower stone afirmă că au găsit recent un mineral care prezintă un model ca niște floricele. Florile de mină se știu de când lumea.
Nici termenul blossom gemstones nu e bun, el se referă la geme șlefuite, care prezintă modele care par flori.
Nici termenul stone art nu corespunde, el se referă la mici sculpturi în pietre, de obicei semiprețioase. Nici măcarnatural stone art nu e bun, se referă la pietre cu forme naturale ciudate, de parcă ar fi artă.
Poate vă ajută temenul maghiară bányavirág, că pe mine nu m-a ajutat, că tot din Maramureș provine. --Turbojet 12 mai 2013 22:20 (EEST)
Am găsit: "fine mineral specimens". --Turbojet 12 mai 2013 22:56 (EEST)
Rain-flower stones(5811979300).jpg
Rain-flower stone(f5811979854).jpg

Mulțumesc, captivant subiectul! en:Natural flower stone cred că se refereră la ceva de genul acesta (din această pagină). Pozele din dreapta și aceste linkuri [19] [20] (en:Yuhua Stone) [21] [22] [23] [24] (multe) de asemenea. Adică niște pietre netede a căror coloratură variată duc cu gândul la flori - le putem numi și blossom gemstone. Acestea ar fi posibil să fi fost descoperite recent. Interesant este că la en:Geode spune că aceste pietre se găsesc pe uscat, nu în ocean. S-ar putea ca nodulii metalicisă fie altceva, caz în care m-ar interesa tare mult să știu cum se numesc ei în engleză. Cred că, da, florile de mină au ca și caracteristică generală faptul că arată ca puse într-un coșuleț. Da, căutând fine mineral specimens pe Google se găsesc minerale asemanătoare cu florile de mină - deși nu toate sunt din subteran, presupun. De ce nu are și Wikipedia o poză mișto ca [25]? Noo.. așa nu mă mai joc.. —  Ark25  (discuție) 13 mai 2013 06:40 (EEST)

en:polymetallic nodules. De fapt, nodulii nu sunt geode, deoarece nu s-au format într-o cavitate, ci prin depunere. Nu eram tocmai în temă. :-) --Turbojet 13 mai 2013 20:14 (EEST)

Președinția Consiliului Uniunii Europene[modificare | modificare sursă]

va rog sa raspundeti cat de repede posibil Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Hube (discuție • contribuții) la 20 mai 2013 16:22 (EEST).

Președinția Consiliului Uniunii Europene este deținută în prima parte a lui 2013 de Irlanda, și în a doua parte de Lituania. —Andreidiscuţie 20 mai 2013 16:27 (EEST)

Vă place antropologia?[modificare | modificare sursă]

Am descoperit că fețele unor personaje cunoscute samănă foarte mult. De exemplu Vasile Alecsandri - Pavel Kiseleff -Aleksandr Lukașenko. Sau George Orwell - Henri Barbusse. Sau Vasile Pârvan - en:Daniel Goldin (director NASA) - parcă seamănă chiar și cu Lucian Boia. Altele: en:Haifa Wehbe - en:Rakhi Sawant - [26] Știu că nu este un subiect enciclopedic. Totuși, dacă ați remarcat asemenea asemănări între persoane celebre, aș fi curios să le cunosc. Le-aș aduna undeva printr-o pagină de utilizator. Mi se pare foarte interesant! Era să uit - un articol cu multe asemănări între celebrități și oameni simpli - aici Ark25  (discuție) 21 mai 2013 13:12 (EEST)

Turismul in Marea Britanie[modificare | modificare sursă]

Sunt si eu curios daca exista un astfel de articol pentru ca am cautat si nu am gasit inca nici unul....va rog sa ma ajutati. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Deyu 4 you64 (discuție • contribuții).

Vedeți pe Wikipedia în limba engleză. Sper că înțelegeți engleza. --Turbojet22 mai 2013 19:18 (EEST)

Principatele române[modificare | modificare sursă]

Tocmai am descoperit faptul că Mănăstirea Sâmbăta de Sus (din Transilvania) a fost construită prin grija domnitoruluiConstantin Brâncoveanu. Întrebarea mea este în ce măsură erau acceptate asemenea acțiuni? (un domnitor valah sau moldovean să sponsorizeze crearea unor edificii în Transilvania). A doua întrebare este: de când se spune Țara Românească în loc de Valahia, în presă și în documentele românești? — Ark25  (discuție) 25 mai 2013 16:28 (EEST)

Boierii moldoveni sau valahi puteau cu acordul autorităților din Transilvania să cumpere moșii. Moșia de la Sâmbăta de Sus a fost moștenită de Constantin Brâncoveanu de la bunicul său, iar ca domn, cu acordul Curții imperiale de la Viena, a mai cumpărat moșii în zona Brașovului, a Făgărașului și a Hunedoarei. Deci nu a fost sponsor, stăpânea acele domenii. --Silenzio (discuție) 25 mai 2013 17:59 (EEST)
În ce privește denumirile Țara Românească și Valahia, în documentele emise de Domnii acesteia situația este destul de clară: denumirea era Țara Românească, nu Valahia (termen folosit îndeobște de străini). Surse de încredere în această privință sunt lucrările de referință al istoricilor clasici români (Alexandru D. Xenopol,Istoria românilor din Dacia Traiană, Ed. Cartea Românească, București, 1925 și Nicolae Iorga, Istoria Românilor, vol.II, ediția a II-a, București, 1936). --Bătrânul (discuție) 27 mai 2013 08:59 (EEST)
Mai e un exemplu similar, destul de celebru: mănăstirea Stelea de la Târgoviște a fost reconstruită pe cheltuiala luiVasile Lupu, în timp ce mănăstirea Soveja a fost ridicată de Matei Basarab, ca parte dintr-o tentativă de pace între cei doi domnitori care se aveau la cuțite. Pacea nu a durat mult. —Andreidiscuţie 27 mai 2013 12:33 (EEST)

Foarte interesant. Aș mai avea câteva întrebări: cum reușeau românii ortodocși din Transilvania să-și păstreze credința (ortodoxă)? Aveau voie să aibă preot? Bisericile din ce fonduri le construiau din moment ce erau iobagi și erau practic sclavi pentru nobilii maghiari? Existau și boieri români în Transilvania? —  Ark25  (discuție) 30 mai 2013 10:15 (EEST)

Despre boierii români din Transilvania, vezi Boierii din Țara Făgărașului,Ioan Dragan - Nobilimea românească din Transilvania între anii 1440-1514,Ionuț Costea -Considerații privind elita românească din Transilvania în timpul domniei lui Matei Corvinul (1458-1490).Răzvan Socol mesaj 1 iunie 2013 07:23 (EEST)

Tocmai am găsit o știre pe tema bisericilor „intercalate”: Arheologii clujeni au descoperit patru morminte ce par a fi ale ierarhilor care au păstorit, în Evul Mediu, episcopia ortodoxă întemeiată în satul Feleacu de către voievodul Moldovei Ștefan cel Mare - 25 martie 2011 Ark25  (discuție) 30 mai 2013 11:52 (EEST)

Biserica din Feleacu este, potrivit unor istorici, ctitoria lui Ștefan cel Mare -România liberă, 8 ianuarie 2013. —  Ark25  (discuție) 3 iunie 2013 23:13 (EEST)
În acest moment citesc câteva capitole disponibile online din cartea lui Aurel Pop, Istoria Transilvaniei, care descriu foarte bine interacțiunile interetnice și interconfesionale, precum și funcționarea instituțiilor ardelene. Și el vorbește despre boieri români doar în Făgăraș, în alte părți existând doar cnezi (recunoscuți sau nu de regele Ungariei). Chiar azi am ajuns la partea despre funcționarea bisericilor ortodoxă și catolică și despre episcopiile și protopopiatele ortodoxe din Transilvania. —Andreidiscuţie 6 iunie 2013 15:02 (EEST)
În același timp, datorită unor considerente de ordin politic, o serie de ținuturi au fost conferite ca feude domnilor din Țara Românească și Moldova. În afara ținuturilor Amlașului și Făgărașului, atribuite domnilor munteni încă din timpul domniei lui Ludovic I, la sfârșitul veacului al XV-lea Ciceul și Cetatea de Baltă au fost donate de Matia Corvinul domnului moldovean Ștefan cel Mare, primul cu 55 de sate, cel de-al doilea cu 40 de sate. Șirul acestor donații devine mult mai intens la începutul secolului al XVI-lea, când, datorită unor conjuncturi istorice deosebite, au trebuit strânse și mai mult legăturile între cele trei țări situate în jurul munților Carpați. Radu cel Mare obține, în 1507, domeniul Geoagiului (comitatul Hunedoara), cu 19 sate, posesiune ce a fost confirmată ulterior și altor domni munteni (Neagoe Basarab, Radu de la Afumați), Vințul de Jos, cu 5 sate, și Vurpărul au aparținut lui Radu de la Afumați și Radu Paisie. Orașul Bistrița, apoi minele de aur și argint de la Rodna, cu întreaga vale în care se aflau 33 de sate, alături de cetatea Ungurașului, erau în posesia lui Petru Rareș.

Ar fi interesant de știut cum erau administrate astfel de proprietăți: Domnitorii din Moldova și din Țara Românească puneau acolo niște boieri să le administreze sau doar trimiteau niște zbiri, logofeți? Totuși, în afară de aceste teritorii oferite drept cadou, este mai important de știut în ce măsură țăranii români aveau boieri români sau unguri. Poate 20% (un procent ales la întâmplare) din țăranii români lucrau pentru boieri români? Caz în care se poate spune că situația precară a românilor se datora și elitei românești. Este incontestabil faptul că românii au avut de suferit sub stăpânirea maghiară și austriacă. Dar trebuie să lămurim în ce măsură suferința românilor se datora și elitei românești din Transilvania. Limba română a fost scrisă cu caractere latine pentru prima oară în Transilvania (Școala Ardeleană) iar prima enciclopedie românească a fost realizată tot în Transilvania (Enciclopedia Română 1898-1904) de către ASTRA Sibiu. Prima școală românească a fost înființată la Brașov - primele cursuri în limba română au avut loc aici în 1583. Rezultă că românii din Transilvania au avut și unele avantaje pe care românii din Țara Românească și Moldova nu le aveau. — Ark25  (discuție) 28 iunie 2013 05:15 (EEST)

AFAIK:
Nu am citit nimic despre cum administrau ei astfel de proprietăți. Cert este că atunci când erau detronați (cum adesea se întâmpla în Moldova și Țara Românească), mulți dintre ei se refugiau pe proprietățile din Ardeal. Tot cartea academicianului Aurel Pop consemnează că Petru Rareș a cerut explicit ca pe moșia sa să fie țărani români, ceea ce arată că exista (deși nu era foarte importantă) o conștiință a unei origini comune de cele două părți ale Carpaților, și că domnitorii căutau să-și populeze moșiile cu români — nu e clar dacă ei beneficiau de ceva facilități;
În școlile medievale se predau în general limbile livrești — slavonă, greacă, latină, iar celelalte limbi (ale poporului) nu erau formalizate. Lucrurile au început să se schimbe în Europa Occidentală odată cu Renașterea și (mai puternic) odată cu Reforma Protestantă. Transilvania a fost mai mult sub influența evenimentelor occidentale decât celelalte țări. Până la apariția bisericii greco-catolice, elitele românilor (cnezi, voievozi) se maghiarizau (cum a fost cazul lui Iancu de Hunedoara) sau emigrau. Greco-catolicismul a permis românilor accesul la drepturile de care se bucurau religiile recepte, prin aderența la o formă de catolicism; latinitatea limbii române a jucat un rol important și pentru justificarea actului de unire. Abia astfel au ajuns românii să aibă elite intelectuale, după ce li s-a permis accesul în școlile catolice.
În țările extracarpatice, au început să se scrie cărți în limba română (și probabil să se și predea în școli ecleziastice) cam prin vremea lui Matei Basarab (secolul al XVII-lea), și a căpătat ceva elan în timpul lui Constanin Brâncoveanu (când s-a înființat școala de la Sf. Sava). Domniile fanariote au încetinit procesul, grecii veniți readucând limba greacă. De fapt, chiar la Sfântul Sava a început să se predea româneșteabia la începutul secolului al XIX-lea.
Că tot veni vorba, să răspund la o altă întrebare: statutul românilor din Transilvania a trecut prin mai multe etape:
  • după cucerirea maghiară inițială (secolul al X-lea–al XI-lea), ei au fost în general lăsați în pace în țările lor, elitele lor rămânând un cler ortodox și cnezi ortodocși (recunoscuți sau nu ca atare de voievodul ardelean sau rege);
  • după stingerea dinastiei arpadiene (1301), au început o serie de persecuții (ortodocșii erau considerați eretici și aveau același statut ca niște păgâni), care au culminat cu domnia lui Ludovic I — asta a fost perioada cea mai grea, pentru că apoi...
  • ele nu au durat mult, pentru că mai apoi (deja în secolul al XV-lea), a apărut pericolul otoman, și Ungaria a avut nevoie de ajutorul popoarelor ortodoxe din jur pentru a-și apăra propriile frontiere
  • căderea Ungariei (1526) a coincis cu apariția Reformei; în Transilvania multietnică și aflată sub suzeranitate otomană, s-a dezvoltat o structură cu mai multe religii recepte (țările Europei Occidentale aveau doar câte una, a cărei alegere era în general la discreția principelui sau regelui — s-a ajuns la mari conflicte în [[Războiul de Treizeci de Ani). Ortodoxia nu era printre ele, dar avea statut de tolerată, ceea ce nu e așa rău pe cât scrie în unele manuale de istorie: comunitățile puteau contribui pentru construcția unei biserici (doar că nu aveau voie să o facă din piatră, de unde și atâtea biserici de lemn în Transilvania), iar preoții trebuia să presteze robota (ca și țăranii) vreo 10-12 zile pe an;
  • după unirea greco-catolică, cei aparținând bisericii greco-catolice au avut acces la aceleași drepturi ca și catolicii, deși deja după atâtea sute de ani larga majoritate a românilor erau țărani; totuși, greco-catolicismul a adus ceva acces la educație, pentru că răsculații din 1783 știau despre originea latină a românilor, despre pacea de la Cluj-Mănăștur. Ortodocșii au căpătat și ei statut egal prin edictul iozefin din 1781 și a urmat o perioadă destul de bună pentru românii din Ardeal, ceea ce s-a concretizat prin faptul că la 1848 ei au văzut acțiunile revoluționarilor maghiari ca pe niște excese care le lezau drepturile pe care le primiseră, și s-au aliat cu habsburgii împotriva lor;
  • după 1867 (când deja eram în plin modernism, iar conceptul de naționalitate prima față de cel confesional) a urmat o perioadă de maghiarizare în dualismul austro-ungar, perioadă ce a luat sfârșit în 1918. —Andreidiscuţie 9 iulie 2013 11:12 (EEST)

dictionar de limba meglena[modificare | modificare sursă]

de unde pot cumpara un dictionar de limba macedoneana,,mai exact meglena,,va multumesc!!! Acest comentariunesemnat a fost adăugat de ‎Nicoleta ceacea (discuție • contribuții).

Ne simțim foarte prost că nici măcar n-ați citit pagina limba meglenoromână, unde pe ultima poziție aveți un dicționargratis. --Turbojet 9 iunie 2013 15:06 (EEST)

Hochei[modificare | modificare sursă]

Cum s-a inventat hocheiul si de catre cine? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Romeo sauer (discuție • contribuții).

Vedeți: Hochei pe gheață, Hochei pe iarbă, Hochei subacvatic. Nu este clar la care hochei vă referiți. Dacă sunteți cunoscător al altor limbi, celelate wikipedii vă pot oferi mai multe detalii. Vedeți meniul În alte limbi în partea stângă a ferestrei. Cele bune, --Silenzio (discuție) 30 iunie 2013 20:57 (EEST)

Cum se face carieră de scriitor?[modificare | modificare sursă]

Mă intrigă foarte mult dedesubturile lumii scriitorilor din România. În special, „stagiatul” celor care devin scriitori. Am constatat că unii scriitori de primă mână trec printr-o perioadă de ucenicie, în care sunt sub tutela unor mentori. De exempluMircea Dinescu a fost „ucenicul” lui Marin Preda. Chiar Dinescu spunea de multe ori că îi turna dimineața țuică în pahar lui Marin Preda, și descria cum îi tremura acestuia mâna la primul pahar, iar după al cincilea sau al șaselea era deja „stabilizat”. Dinescu chiar a fost acuzat că l-ar fi îngropat pe Marin Preda. Îmi amintește despre descrierile unora despre ce înseamnă viața de asistent universitar: asistentul îi face cafeaua de dimineață profesorului, discuțiile încep cu „ce mai faceți domnu' profesor?” și duce o viață cam de slugă. Așa că sunt curios în ce măsură scriitorii sunt forțați să facă o asemenea ucenicie, ce avantaje au din asta, în ce măsură ucenicia chiar este utilă „tinerei speranțe” și de când (sau în ce perioade) s-a manifestat această „modă”. De asemenea am remarcat că presa de cultură este de asemenea destul de puternic polarizată, publicațiile formează „bisericuțe” și în paginile acestora sunt atacați scriitorii din alte grupări/școli de gândire. Cred că cel mai notoriu caz este acela în care revista Săptămâna îl ataca pe Virgil Ierunca în perioada comunistă. În perioada interbelică, Sandu Tudor acuza doi scriitori din grupul „Criterion“ (este vorba de Petre Comarnescu și Mircea Vulcănescu) de homosexualitate, drept care acestia sint decretati „scirnavi“, „masturbati“, farsori, sterpi si, fireste, viciosi. In aceeasi revista, Zaharia Stancu, tot in 1934, ii catalogheaza pe cei doi, „cavaleri de Curlanda“. Întrebarea este în ce măsură intrarea în asemenea grupuri de interese este importantă pentru construirea carierei scriitorilor din România. Lăsând la o parte picanteriile, este important de înțeles felul în care se face literatura în România. — Ark25  (discuție) 2 iulie 2013 17:16 (EEST)

Ark25, prin liceu, mai puțin în universitate, mă visam scriitor și am mai umblat prin cenacluri literare și-mi permit să descriu cele de mai sus porcării, în stare pură. Mai dă-le-n colo de reviste de doi bani și citește literatură. Sunt destui scriitori care și-au scris memoriile. Este o lume interesantă, umană, cu rele și bune, unde fiecare se visează a fi un nou Eminescu, plină de orgolii, dar până la can-can-urile, cu slugării și altele de mai sus e cale lungă. Devii scriitor dacă ai talent, dacă nu, devii inginer, ca mine sau dacă insiști cu literatura, fără talent, poți să devii un epigon. Nu trebuie să slugărești pe nimeni. Cele bune, --Silenzio (discuție) 2 iulie 2013 18:09 (EEST)
@Ark25. A fost un serial în vechea Academie Cațavencu, scris de Ștefan Agopian, care povestea în stilul lui caracteristic despre Nichita Stănescu și atingea tangențial și ceata de veleitari din jurul poetului. (Conținutul site-ului a dispărut între timp, redacția adevărată a înființat Cațavencii, iar brandul a fost preluat de o echipă de mediocri, care practică un umor de mâna a 3-a.)
Dar vreau să vă atrag atenția asupra unui caz de actualitate, acest domn. De carieră este ofițer de informații, ca poet este - după gustul meu - de duzină, scriind la fel ca orice veleitar neînzestrat cu talent; i-am văzut și un interviu, era de adormit, nu a debitat nici o idee interesantă (uitați-văaici). Fapt este că domnul acesta s-a apucat să trimită poezii la poșta redacției a României literare, unde au fost masacrate de criticul de serviciu. Chestiunea interesantă este că i s-a încredințat de către centrul Uniunii Scriitorilor misiunea de a înființa filiala locală a Uniunii Scriitorilor din județul său, filială care nu exista, pentru ca în discuția de ștergere, o persoană neînregistrată să invoce calitatea de membru al USR pentru a dovedi notabilitatea. Vedeți cum se impun valorile în societatea românească? Vă dați seama că în județul acela nu o să mai poată scrie nimeni rău despre domnul în cauză; dacă ar face-o sau dispare din viața culturală a județului, sau are opțiunea să se exileze altundeva, dacă poate. Așa că în 5-10 ani, domnul Predescu, care pare foarte determinat în cariera asta (nenumărate volume deja) o să îndeplinească formal condițiile de notabilitate pe Wikipedia, va fi prin dicționare și va continua să meargă prin locuri publice să își recite poeziile anoste.(aici are una despre un prosop)
Și așa, ca o chestie de context? Cu cine credeți că se promovează reciproc? Cu doamna Mireille Rădoi, impostoarea pentru care s-a măsluit concursul de la BCU, astfel ca una dintre cele mai importante biblioteci din România să fie condusă de o persoană la care e dubitabil că a fost vreodată într-una. Vedeți aici șiaici. Cam asta este țara noastră… --Hype supper (discuție) 16 iulie 2013 01:40 (EEST)
Și mai grav este apoi, că astfel de oameni umblă apoi prin școli și licee, stane de piatră, ținute la marginea vieții doar de vanitate, egoism și convingerea că lor li se cuvine totul, inoculând prin propria lor statură ideea că la asta se reduce cultura, la oameni de nimic, care nu au nimic de spus, care vorbesc într-un jargon tâmpit și pândesc bufetul suedez de la manifestări culturale. Oamenii care l-au batjocorit pe Eminescu, epigoni, îl răstignesc din nou și din nou, și dacă le-ar apărea Eminescu în față, l-ar scupia și l-ar umili din nou.--Hype supper (discuție) 16 iulie 2013 01:51 (EEST)

Mda, am observat că există destule alte critici de genul acesta la adresa USR - vezi Discuție:Uniunea Scriitorilor din România#Critici. —  Ark25 (discuție) 16 iulie 2013 17:56 (EEST)

Eu cred că povestea de mai sus (care este cât se poate de reală) nu este o critică la adresa Uniunii Scriitorilor din România în bloc; Hype supper relatează aici despre Flaviu Predescu, care are „onoarea” de a avea chiar și un articol dedicat pe ro.Wiki (e drept că propus pentru ștergere). --Bătrânul (discuție) 16 iulie 2013 19:13 (EEST)

Traducere: autostradă suspendată[modificare | modificare sursă]

Nu găsesc traducerea pentru „autostradă suspendată”. Nu pare a fi „suspended highway” pentru că nu găsesc nimic căutând pe Google. Mă interesează numele pentru acelor noduri în care se intersectează autostrăzile suspendate, ca de exempluacestea sauacestea. Mulțumesc. —  Ark25  (discuție) 3 iulie 2013 23:53 (EEST)

Încercați asta. Autostrăzi suspendate au doar românii, alții le spun doar autostrăzi, cu intersecții și tot ce se cere pentru buna funcționare :)). --Silenzio (discuție) 4 iulie 2013 00:30 (EEST)
Nodurile sunt "highway junction", așa cum a spuns Silenzio, iar autostrăzile suspendate ar trebui să fieelevated highways, după părerea mea.Răzvan Socol mesaj 4 iulie 2013 07:07 (EEST)

Edward Lorenz - Articol[modificare | modificare sursă]

De ce nu apare un articol despre fizicianul „Edward Lorenz” fara ajutorul caruia nu s-ar fi descoperit „Teoria Haosului” iar fizica moderna ar fi fost complet diferita, la fel ca si opinia noastra in ceea ce priveste cercetarea Universului?--Mr. Mihai (discuție) 10 iulie 2013 21:00 (EEST)

Fiindcă nu ați scris-o încă! Prin urmare, vă invit s-o scrieți.--Zsolt (discuție) 10 iulie 2013 21:07 (EEST)

Troiță în Wikipedia[modificare | modificare sursă]

Sunt curios dacă există articol în vreo altă limbă despre Troiță, și care ar fi numele în engleză, poate știe cineva.en:Roadside cross nu este pentru că se referă la victimele accidentelor. —  Ark25  (discuție) 11 iulie 2013 10:26 (EEST)

Dacă înțeleg corect, articolul Sfânta Treime se referă la același lucru. //  Gikü  vorbe  fapte  joi, 11 iulie 2013 10:49 (EEST)
Cred că termenul cel mai potrivit ar fi memorial cross, dar sub denumirea aceasta nu am găsit articol pe wp. În limba engleză termenul „memorial cross” se pare că are un sens mai larg decât „cruce memorială” în limba română, incluzând și sensul troiței. --Zsolt (discuție) 11 iulie 2013 14:42 (EEST)
Aici apare și ca "votive cross".--Miehs(discuție) 11 iulie 2013 13:29 (EEST)
Poata așa ceva fr:Croix de chemins? --Pocor (discuție) 11 iulie 2013 13:56 (EEST)
Sau es:Cruz de término (parțial, troițele românești nu au fost ridicate numai la marginea drumurilor, ci și în alte părți - de exemplu pe înălțimi). --Bătrânul (discuție) 11 iulie 2013 19:02 (EEST)

Trebuia să dau și exemple: Troiță maramureșeană - despre troiță. „votive cross” pare un termen bun. „Cruz de término” și „Croix de chemins” par să se refere la cruci. Deși la fr:Croix de chemins apare o troiță în Tirolul de Sud. Trebuie să definim termenul de troiță totuși. DEX zice: Cruce mare de lemn sau de piatră (împodobită cu picturi, sculpturi, inscripții și uneori încadrată de o mică construcție), așezată la răspântii, pe lângă fântâni sau în locuri legate de un eveniment. Mie unuia, pentru ca o cruce să îmi dea senzația de „troiță”, trebuie să îmi dea senzația de arhaic și să văd pe ea lucrul artizanal: are un mic acoperiș deasupra, ori este încadrată de o mică căsuță, ori dacă nu le are pe acestea, atunci este din lemn și este sculptată și pictată. Crucile de piatră care nici măcar nu sunt sculptate și nu au acoperiș deasupra, ca de exemplu aceasta (numită de fotograf „troiță”) le-aș numi cruci, nu troiță. Dar poate că nu sunt eu setat bine. Interesant ar fi de văzut ce popoare mai au asemenea cruci (din lemn) cu acoperiș. Termenul vine probabil din rusă (sau slavă): „Troyka”. Știe cineva rusă și poate să caute la ru.wiki? —  Ark25 (discuție) 12 iulie 2013 00:30 (EEST)

Definiția e definiție, troițele nu sunt musai acoperite (Vezi mai ales definiția din Dicționarul religios, Ed. Garamaond. 1994: Monument votiv de lemn (sau piatră), de forme variate de la cruce până la construcții de tipul unei capele (împodobit cu diferite picturi, inscripții etc.), așezat la răspântii, pe lângă fântâni sau în locuri legate de un eveniment deosebit.). Crucea poate fi situată pe o mică ridicătură din piatră - de exmplu - iar în acea ridicătură se poate afla un locaș pentru aprins o candelă sau o lumânare. --Accipiter Gentilis (discuție) 14 iulie 2013 01:35 (EEST)
Cuvântul „troiță” provine din slavona „troica” care înseamnă literar: "treime". Troițele, inițial, erau monumente închinate Sfintei Treimi și aveau „trei ramuri”, de regulă sub formă de cruci și nu erau în mod obligatoriu monumente votive. Esențială era tripla simbolizare a divinității. Erau ridicate la răspântii, lângă fântâni sau lângă poduri și aveau rolul de loc de închinăciune pentru călători. Cu timpul, în limba română, s-a încetățenit termenul troiță pentru desemnarea atât a "troițelor clasice" cât și pentru crucile memoriale sau cele votive. Troițele maramureșene sau cele din Bucovina respecta din punct de vedere constructiv forma și conceptul original al troiței-ca monument închinat Sfintei Treimi, ele au ca și corespondent occidental monumentele sau coloanele Sfintei Treimi. În limba română mai are și sensul de triptic: „icoană care reprezintă cele trei fețe ale divinității (Tatăl, Fiul și Sfântul Duh)”. În concluzie, eu cred că la traducerea termenului „troiță” va trebui avut în vedere cel puțin trei variante : troiță "clasică"= Holly Trinity monument, cruce memorială=memorial cross sau cruce votivă=votive cross.--Zsolt (discuție) 15 iulie 2013 09:38 (EEST)

H-ul este mut?[modificare | modificare sursă]

Îmi amintesc faptul că, la școală fiind, în clasa I-a sau a II-a, învățătoarea ne-a spus că H-ul este mut și că nu se citește. Interesant este faptul că și în alte clase elevii au învățat la fel. Un prieten care era în altă clasă îi citea mamei sale "casele veciului cartier" în loc de "casele vechiului cartier". Învățătoarea nu a spus că ar fi vorba de cum se citește H-ul în alte limbi, ci se referea la limba română. M-am mirat însă să constat că învățătoarea nu a insistat pe tema asta și a doua zi citeam H-ul normal, ignorând regula conform căreia H-ul este mut. S-a făcut cumva un experiment de a schimba puțin citirea H-ului în acele vremuri? —  Ark25  (discuție) 21 iulie 2013 22:15 (EEST)

H-ul trebuia să fie mut peste tot, sau doar în che, chi, ghe, ghi? Că acolo, conform regulilor "normale" românești chiar e mut (detalii tehnice la C, G). Pe noi ne-a pus pur și simplu să învățăm pe dinafară cele 8 cazuri cu pronunție ciudată, iar în rest "se citește cum se scrie".--Strainu (دسستي‎)  24 iulie 2013 15:57 (EEST)
Învățătoare al meu învățat pe mine pe ungurește. Așa că eu învățat h de la mamă al meu, după ureche.
Nu, serios, în clasa a X-a am avut un profesor de limba română un alogen care preda româna la secția în limbă străină. Ne-a omorât cu regulile gramaticale, ori noi vorbeam nativ, fără să ne gândim la vreo regulă. Apoi am început să mă bâlbâi, împiedicându-mă în reguli („oare am spus bine, conform regulii? – care regulă?”). Noroc că în clasa a XI-a ne-a venit o profă de română ca lumea și am uitat de reguli, că n-am mai avut gramatică, doar literatură. Însă experiența dintr-a X-a este de neuitat. --Turbojet 24 iulie 2013 19:42 (EEST)
Cert e că se numește "limbă maternă" și nu "limbă paternă", pentru că, de obicei, femeile vorbesc mai mult decât bărbații... --Miehs (discuție) 24 iulie 2013 21:02 (EEST)

@Străinu: nu îmi amintesc de excepțiile respective. Cert este că pe mine m-a contrariat ce a spus învățătoarea și eram convins că n-am auzit eu bine. Eram prea contrariat de această regulă și am rămas cu senzația că învățătoarea a spus că „în alte limbi (sau în engleză?) H-ul nu se citește” și că nu am prins eu toată fraza. După care, văzând că un coleg din altă clasă a înțeles și el că „H-ul nu se citește”, și văzând că totuși se citește, am rămas cu o ușoară dilemă, pe care am „regurgitat-o” acum :)—  Ark25  (discuție) 25 iulie 2013 17:59 (EEST)

Sigur profesoara a vrut să spună „în grupurile che, chi, ghe, ghi h-ul este mut”. Probabil a scris pe tablă grupurile și a precizat „h-ul este mut”. Probabil la fel a făcut și în cealaltă clasă, dacă s-a înțeles la fel. S-ar putea să fie consecința exprimării eliptice, care funcționează doar dacă auditoriul are atenția concentrată și a reținut toate elementele expunerii, ca să poată completa elipsele. --Turbojet 25 iulie 2013 20:27 (EEST)

Numărul de biserici din România[modificare | modificare sursă]

Există cumva o bază de date pentru a vedea numărul exact de biserici din România ? --Teodor Arad(discuție) 22 iulie 2013 01:40 (EEST)

În interiorul granițelor țării, în cuprinsul Patriarhiei Române, funcționează un număr de 14.648 unități bisericești, organizate astfel: 1 Centru Patriarhal, 6 mitropolii, 10 arhiepiscopii, 13 episcopii, 1 vicariat, 176 protopopiate, 11.394 parohii și 2360 filiale, 493 mănăstiri, 184 schituri, 10 metocuri
În cadrul unităților bisericești există 9.321 construcții bisericești, din care: 102 eparhiale (87 existente + 15 în constructie), 1 sediu vicariat, 174 sedii protopopești cu locație proprie (153 existente + 21 în construcție), 8075 parohiale (7486 existente + 598 în construcție), 969 mănăstirești (847 existente + 122 în constructie);
În cuprinsul Patriarhiei Române sunt deschise cultului și funcționează 15.596 locașuri de cult, dintre care: 66 catedrale (31 catedrale eparhiale + 35 biserici catedrale); 11.214 biserici parohiale, 1992 biserici de filii, 563 biserici de mănăstiri, 357 biserici de cimitir, 16 biserici fundaționale, 60 biserici izolate, 322 capele parohiale, 245 paraclise de mănăstiri, 561 biserici și capele în instituțiile bugetare (81 – armată, 38 – Penitenciare, 28 – Ministerul de Interne, 3 –SPP/SRI/STS, 225 – spitale, 87 – unități de învățământ, 14 – inst. de asistență și ocrotire socială, 15 - cimitire de stat, 70- în alte instituții). —  Ark25 (discuție) 22 iulie 2013 08:54 (EEST)

Nu mi-e clar însă unde sunt încadrate bisericile de lemn, și câte sunt. —  Ark25  (discuție) 22 iulie 2013 12:44 (EEST)

Corița[modificare | modificare sursă]

Corița (Korcea - vezi Iorgu Steriu) este același lucru cu orașul albanezKorça ? —  Ark25  (discuție) 24 iulie 2013 12:59 (EEST)

Dragă Ark25
Părerea mea că da. Vezi aici [27] la pagina 15. Corița este totuși denumirea în limba greacă a localității. Ca să fim corecți ar trebui să folosim denumirea albaneză, Korça, eventual pe cea aromână Curceao, (dacă e vorba despre comunitatea aromână de aici).
Sper să îți fie de ajutor.
Cu stimă--Macreanu Iulian (discuție) 25 iulie 2013 21:37 (EEST)

Termeni creștini[modificare | modificare sursă]

Cu riscul să primesc un răspuns de genul „Let me Google it for you”, întreb: ce înseamnă „Uns al lui Dumnezeu”? (Haile Selassie I, Împăratul etiopian, considerat urmaș al regelui biblic Solomon și al reginei din Saba, A fost singura dată în perioada comunistă când un Uns al lui Dumnezeu a intrat într-un lăcaș ortodox din România [28]). —  Ark25  (discuție) 25 iulie 2013 19:30 (EEST)

Dragă Ark25
Fii fără grijă, întrebarea e cât se poate de serioasă.
În esență este vorba de sursa legitimității puterii pentru monarhi (regi, domni, etc.). De-a lungul timpului aceștia și-au asumat o origine divină a puterii pe care o exercitau, în sensul că această putere le-ar fi fost într-un fel sau altul conferită de divinitate. Unul din actele simbolice care marcau consacrarea ca monarh era, în statele creștine, ungerea cu „Sfântul și Marele Mir”, de aici și denumirea de Uns a lui Dumnezeu.
Dan Ciachir are un articol detaliat pe această temă aici: [29].
Cu stimă--Macreanu Iulian (discuție) 25 iulie 2013 21:57 (EEST)
Mulțumesc pentru răspuns. Da, mi-am amintit, cred că prin cărțile lui Alexandre Dumas am găsit expresia aceasta, referitoare la regi. Cred că de-a lungul istoriei au existat și destui regi atei sau de alte religii, unde regii nu pretindeau origine divină. Foarte interesant e că împărații romani nu pretindeau origine divină, ci se considerau conducători ai Republicii. —  Ark25  (discuție) 26 iulie 2013 03:23 (EEST)
Nu pretindeau origine divină împărații romani, dar se considerau divini, exemplu divinul Augustus.--5.15.35.207 (discuție) 19 decembrie 2013 19:39 (EET)

Foarte relevant următorul fragment din Dan Chiachir despre originea conceptului de monarhie de drept divin:

„Puterea regelui emană de la Dumnezeu. În perioada Vechiului Testament au fost judecătorii care conduceau, oamenii nu i-au agreat și atunci Dumnezeu a spus “ veți avea regi”. Și și-au asumat regi.”

Citatul arată că originea monarhiei de drept divin se atribuie poporului evreu antic, singurul care avea o convenție cu o divinitate, fiind poporul ales de această divinitate. Desigur în ce scop a fost constituit poporul ales este o altă chestiune.--5.15.33.202 (discuție) 19 decembrie 2013 19:56 (EET)

--5.15.33.202 (discuție) 19 decembrie 2013 19:56 (EET)

Tuplet? N-uplet? N-uplu?[modificare | modificare sursă]

Cum se spune în română la ceea ce englezii numesc en:tuple? Văd că francezii îi zic fr:n-uplet, așa că ar fi și asta o variantă, dar nu știu care este termenul consacrat. --Gutza DD+ 30 iulie 2013 13:26 (EEST)

Multime de n - elemente. Multimea fara nici un element este multimea VIDĂ. Asybaris aport 30 iulie 2013 13:30 (EEST)
Mulțimile nu sunt ordonate și nu conțin același element de mai multe ori. Un en:tuple este ordonat și poate conține același element de mai multe ori. Dacă doriți o aproximare matematică, o linie sau o coloană a unei matrici bidimensionale ar fi un exemplu. --Gutza DD+ 30 iulie 2013 13:41 (EEST)
Privind la 5-tuplu asta: (2, 7, 4, 1, 7), unde vedeti ca-i ordonat? Multimile contin elemente, nu au legatura cu faptul ca au elemente de acelasi fel. De aceea multimile sunt folosite ca notiuni de multime domeniu si multime codomeniu legate prin functii care fac corespondenta. Cand spui ca ceva este ordonat inseamna crescator sau descrescator, astfel 5-tuplu asta poate fi ordonat daca ar arata asa { 1, 2, 4, 7, 7 }. Asybaris aport 30 iulie 2013 13:50 (EEST)
Mulțimile nu sunt ordonate înseamnă că mulțimea {2, 7, 4, 1} este aceeași cu mulțimea {1, 7, 2, 4}; dacă aceste elemente ar defini "n-upleți" atunci aceia ar fi doi "n-upleți" diferiți (la "n-upleți" are sens să spunem că primul termen este 2, al doilea este 7 ș.a.m.d., pe când la mulțimi nu există vreo ordine anume în care trebuie să stea termenii -- deci nu sunt ordonate, nu au o ordine anume). În plus, mulțimea {2, 7, 4, 1, 7} este iarăși aceeași cu mulțimea anterioară (n-am spus că ordonarea și unicitatea termenilor ar rezulta în vreun fel una din alta), pe când în calitate de "n-uplet" ar fi un al treilea. Cred că am lămurit în mod suficient conceptul la care mă refer. --Gutza DD+ 30 iulie 2013 13:58 (EEST)
Tuplu, tupluri - cam asa se vede pe goagal.Asybaris aport 30 iulie 2013 14:17 (EEST)
Manualul și profesoara mea de informatică din liceu folosea denumirea de tuplu pentru noțiunea descrisă, iar pentru un tuplu de dimensiune, k, pe cea de k-tuplu. Aceeași denumire am folosit-o și de-a lungul facultății. —Andreidiscuţie 30 iulie 2013 15:04 (EEST)

Ok, mulțumesc amândurora. Oscilam întru tuplu și tuplet; tuplu este într-adevăr versiunea mai logică; mă bucur că de data asta este și cea folosită. --Gutza DD+ 30 iulie 2013 15:10 (EEST)

Cu mențiunea că liteara „t” din cuvintele din DEX provine întotdeauna din cifra precedentă. Dacă e vorba de 2, 3, 4, n, „t” e „pe barba ta”. :) --Turbojet 30 iulie 2013 17:51 (EEST)

Etimologie…[modificare | modificare sursă]

Dacă pedologie înseamnă atât studiul copiilor cât și studiul solurilor, atunci de ce pedofilie nu înseamnă și iubire de pământ, recte patriotism, dacă pământul este și natal pe deasupra? --Miehs (discuție) 5 august 2013 09:25 (EEST)

Rectificare: pedofilia n-are nici o treabă cu iubirea, e doar o pornire erotico-sexuală, iar dacă indivizii cu pricina și-ar vârâ obsesiv mădularul rușinos prin găurile pământului ar risca să se iubească cu colții rozătoarelor. --Silenzio (discuție) 5 august 2013 10:11 (EEST)
Deci, ar deveni sinonim cu zoofilie subterană? ... --Miehs (discuție) 5 august 2013 11:47 (EEST)

Pedologia se pare că este este doar o ipoteză, adică o teorie neconfirmată (care susține că dezvoltarea copilului ar fi determinată fatal de ereditate și de mediul său social), nu o știință propriu zisă. — Ark25  (discuție) 7 august 2013 02:07 (EEST)

Nume scatologice[modificare | modificare sursă]

Tocmai am găsit o poză cu Pârâul Pizdiel și mă întreb dacă acesta chiar există. Răul Cacaina este confirmat că există, de exemplu. De asemenea, satele Spermezeu, Mădulari, Borăscu Ark25  (discuție) 7 august 2013 02:11 (EEST)

Există un râu mititel și e refăcut mereu acest [30] fiindcă cineva îl modifică nițel din Bizdidel în Pizdidel. --109.99.111.63 (discuție) 7 august 2013 07:49 (EEST)
Apropo de astfel de nume de sate, înainte erau mult mai multe, dar în 1964 au fost schimbate toate[1] denumirile care aveau potențial de a fi luate în râs. —Andreidiscuţie 7 august 2013 09:34 (EEST)
  1. ^ aproape
Plăcuța respectivă se află 45°2′37.83″N 25°26′19.37″E / 45.0438417°N 25.4387139°E / 45.0438417; 25.4387139 pe DN71, în orașul Pucioasa, aproape de vărsarea Bizdidelului (vezi și comuna Bezdead, Dâmbovița) în Ialomița. —Andreidiscuţie 7 august 2013 09:40 (EEST)

Problemă[modificare | modificare sursă]

Am încercat să încarc un fișier în Wiki. La rubrca Licență îmi apare o singură varianta None selected. Înainte apăreau mai multe licențe din care selectam pe care o doream. Fără licență nu se poate încărca fișierul. Care este cauza și cum se poate remedia.--Jean (discuție) 16 august 2013 19:09 (EEST)

Am rezolvat problema--Jean (discuție) 17 august 2013 15:40 (EEST)
Problema nu este complet rezolvată, se întâmplă în continuare dacă se selectează al treilea link ("Aparține altcuiva, care și-a dat permisiunea pentru a fi eliberat sub o licență liberă") din pagina Wikipedia:Trimite fișier.Răzvan Socol mesaj 19 august 2013 07:10 (EEST)
Mda, pare să trebuiască uselang=ro la opțiunea respectivă. Probabil au cei de la commons vreun script care nu permite încărcarea corectă dacă nu există pagina commons:MediaWiki:Uploadtext/ro-cupermisiune. Am făcut modificările.--Strainu (دسستي‎)  19 august 2013 11:35 (EEST)

Păianjen[modificare | modificare sursă]

Am gasit un paianjen pe care nu am reusit sa il identific. L-am fotografiat si apoi l-am omorat pentru ca am o nepotica de un an si o luna.AS dori o adresa de mail sa trimit foto poate cineva se pricepe sa-mi spuna despre acest paianjen pentru ca sunt convins ca mai sunt si altii.Cateva caracteristici: 20mm lungime maro spre negru cu odunga longitudinala pe cap

Fișier:Exemplu.jpg 015 Va saluta georgel vernica Sarata-Monteoru,Buzau Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Georgel vernica (discuție • contribuții).

Aveți adresa lui Avereanu discuții [31] care a scris numeroase articole despre păianjeni. Poate există posibilitatea de a fi determinată specia doar după fotografie. În al doilea rând nu trebuia să îl omorâți. Trebuia dus înapoi de unde l-ați luat. Cel mai bine și mai bine era să nu îl fi deranjat deloc. Îl puteți fotografia doar în locul său de baștină și atât.--Jean (discuție) 17 august 2013 16:20 (EEST)

Dilemă de limbă română[modificare | modificare sursă]

Așa o mică dilemă am. Fie un grup de oameni. Ei trebuie să-și cumpere fiecare câte un anumit număr de obiecte(plural, feminin) să zicem beri.
Întrebare: Cum să întreb eu câte câte beri își ia fiecare pentru a primi un răspuns sub forma ”câte două”? E corect de a se folosi de două ori la rând cuvântul câte în cazul dat? Dacă îl pun o singură dată iese că întreb de cantitatea totală. Dar dacă întreb ”câte câte”, se înțelege clar că întreb cantitatea per persoană)) -- XXN (discuție) 8 septembrie 2013 16:00 (EEST)

Eu zic că e suficient un singur "câte", deci întrebarea ar fi "Câte beri și-au luat fiecare?". Poți primi răspunsul dorit ("câte două"), însă poți primi și un alt răspuns, "două". În cazul berii, poți schimba puțin întrebarea spunând "Câtă bere a băut fiecare?", dar și aici poți primi răspunsul "câte două beri" sau alt răspuns, "un litru"...Răzvan Socol mesaj 10 septembrie 2013 22:50 (EEST)
Am găsit un exemplu în Ion Creangă - Cinci pâini:
... următoare, ca să se poată ști hotărât care câtă pâne a mâncat. Să zicem că s-a tăiat fiecare pâne în câte trei bucăți deopotrivă de mari; câte bucăți ai fi avut dumneata, care spui că avuși două pâni?” Șese bucăți aș fi avut, domnule judecător.” Dar tovarășul dumitale, care spui ... cu nouă bucăți?” Cincisprezece bucăți, domnule judecător.” Câți oameni ați mâncat aceste cincisprezece bucăți de pâne?” Trei oameni, domnule judecător.” Bun! Câte câte bucăți vin de fiecare om? ” Câte cinci bucăți, domnule judecător.” Acum, ții minte câte bucăți ai fi avut dumneta?” Șese bucăți, domnule judecător. ” Dar de mâncat, câte ai mâncat dumneta?” Cinci bucăți, domnule judecător. ” Și câte ți-au mai rămas de„„„„ întrecut?” Numai o bucată, domnule judecător. ” Acum să stăm aici, în ceea ce te privește pe dumneta, și ... să luăm pe istalalt la rând. Ții minte câte bucăți de pâne ar fi avut tovarășul d-tale? ” Nouă bucăți, domnule judecător.” Și câte ... --Miehs (discuție) 10 septembrie 2013 23:29 (EEST)
Miehs, mi-ați înveselit ziua, pe care mi-o scârbise altul. Și câte și mai câte ... -- Victor Blacus (discuție) 10 septembrie 2013 23:51 (EEST)
hm, interesant. Mulțumesc Miehs pentru sursă. --XXN (discuție) 11 septembrie 2013 03:11 (EEST)

Statistici nume de familie ale românilor[modificare | modificare sursă]

Știe cineva unde pot găsi statistici privind numele de familie purtate de români? Ca un fel de clasament. De ex.: 3 milioane de români au numele Georgescu, 2.500.320 - Ionescu ș.a.m.d. --XXN (discuție) 8 septembrie 2013 13:30 (EEST)

Poate vă ajută acest articol: De unde vine numele vostru? Harta online a familiilor din România creată de un tânăr inginer din Berlin, 8 noiembrie 2012, Vlad Andriescu, Adevărul
Asta am găsit-o și eu. Nu mă satisface. Vreau cifre, tabele - statistici. Și nu găsesc:( --XXN(discuție) 11 septembrie 2013 03:07 (EEST)

Ministrul accidentat[modificare | modificare sursă]

În anul 1990 sau 1991 a existat un ministru care a murit călcat de mașină. Mai știe cineva despre cine era vorba? Mi se pare că era ministrul transporturilor sau al turismului. Sau poate că totuși nu era ministru, ci doar secretar de stat, deși eu îmi amintesc destul de clar că era ministru. —  Ark25  (discuție) 10 septembrie 2013 12:04 (EEST)

Nu-mi amintesc (eram cam tânăr pe vremea aia), dar pot să-ți spun cine nu a fost:
  • Mihail Lupoi (ministru al turismului până în februarie 1990) a murit în 2012
  • Constantin Fota (ministru al turismului în perioada iunie 1990 - noiembrie 1992) era în viață în 2005 (conform[32])
  • Corneliu Burada (ministru al transporturilor în perioada ianuarie - iunie 1990) era în viață în 1996 (conform[33]); mai este un Corneliu Burada la ANRMAP, dar cred că e doar o coincidență de nume
  • Ioan Țipu (ministru al agriculturii și industriei alimentare în perioada iunie 1990 - iulie 1991), singurul ministru din perioada 1990-1991 despre care am aflat că a murit în timp ce era în funcție, a murit de ulcer (conform[34])
  • Ákos Birtalan (ministru al turismului în perioada 1996-1998) a murit în 2011 din cauza unui accident, dar era vorba de un accident vascular cerebral, conform [35]
Aș mai extinde căutările, dar e cam târziu și nu mai am idei... Răzvan Socol mesaj 10 septembrie 2013 23:48 (EEST)

Accident Rutier[modificare | modificare sursă]

Buna ziua, Intr-o discutie cu prietenii a venit vorba de primul accident din Romania sau din Bucuresti. Ne-am intrebat si nu am stiut raspunsul, am mai intrebat si pe altii si nimic. Am cautat si pe internet si nu am gasit o referire la acest lucru.

Ma puteti ajuta sa aflu raspunsul la acesta intrebare: Care a fost primul acccident rutier din Romania , din Bucuresti si unde a avut loc?

Va multumesc. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat deBratuF (discuție • contribuții).

Astfel de întrebări se pun de obicei la Wikipedia:Oracol. --Bătrânul (discuție) 24 septembrie 2013 15:55 (EEST)
În 1869 a avut loc un accident de automobil cu aburi, în care a murit cercetătoarea irlandezăMary Ward. Primul accident de automobil (cu MAI) din lume a avut loc în Ohio City, Ohio în 1891.[36] Un alt accident are loc în sud-estul Londrei, la 17 august 1896.[37]. Probabil că primul accident din România a avut loc înainte de anii 1920. De asemenea discuția se poate muta la Wikipedia:Oracol--_florin DF 25 septembrie 2013 15:54 (EEST)

Infocaseta[modificare | modificare sursă]

Buna ziua, am cautat Infocaseta Camion/Autocamion si n-am gasit. Am incercat sa creez dar n-am reusit. Mi-ar trebui pentru modificarea Infocasetei din Mercedes Benz Zetros deoarece am utilizat Infocaseta Autoturism. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de ‎Misi91 (discuție • contribuții).

Bună. Lasă că merge și Infocaseta Autoturism. Eu am cret vreo 6 articole pentru niște autobasculante gigantice și am folosit-o pe ea. Ex.: Caterpillar 797F :) --XXN (discuție) 28 septembrie 2013 17:00 (EEST)

Am creat Format:Nokia Lumia și nu știu cum să fie în formă restrânsă. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Misi91 (discuție • contribuții).

Premiul Nobel si evreii[modificare | modificare sursă]

Israelul este o tara mica, tanara si-n permanenta stare de razboi, fapt care-i inghite o buna parte din economie si totusi, ei au deacuma 12 laureati ai Premiului Nobel!!! Fapt si mai uluitor este ca aproximativ 1/4 din laureatii Premiului Nobel din lume sunt evrei! Are cineva o explicatie logica la acest fenomen? --77.125.6.4(discuție) 10 octombrie 2013 12:25 (EEST)

Unica explicație este pur academică. Alte mistificări sunt ridicole și inutile. --Alexander Tendler (discuție) 10 octombrie 2013 12:31 (EEST)
Premiile Nobel răsplătesc realizări personale, deci sunt pe baza meritelor individuale ale persoanelor care le primesc. Singurul merit al unei țări sau al unei organizații este acela de a fi capabilă să identifice persoanele cu potențial de a avea asemenea realizări și de a le permite acestora să se dezvolte. —Andreidiscuţie 10 octombrie 2013 12:38 (EEST)

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Evreii nu locuiesc doar în aceea țară micuță, ci în numeroase alte țări. Cam asta ar fi explicația. Întrebări asemănătoare de genul de ce toți șefii Sistemului Federal de Rezerve al Statelor Unite ale Americii sunt evrei nu pot provoca decât diferite teorii ale conspirației, total inadecvate. PS: A se muta la Wikipedia:Oracol!--_florin DF 10 octombrie 2013 12:39 (EEST)

Dragi colegi

Am găsit în arhiva Cafenelei de pe la 1880 aceeași întrebare însoțită de un posibil răspuns, oferit de utilizatorul Nenea Iancu. S-ar putea să fie de actualitate.

Cațavencu: „În Iași, de exemplu, n-avem nici un negustor român, nici unul!... Și cu toate aceste toți faliții sunt jidani! Explicați-vă acest fenomen, acest mister, dacă mă pot exprima astfel!

Să aveți o zi însorită! --Macreanu Iulian (discuție) 10 octombrie 2013 13:45 (EEST)


O explicație puteți găsi aici și în articolul Istoria naturală a inteligenței așkenazilor. -- Nicolae Coman (discuție) 1 noiembrie 2013 18:10 (EET)

Teoria științelor complementare[modificare | modificare sursă]

Sunt autorul Teoriei științelor complementare. Ea stă la baza unei învățături noi despre umanitate. Vreau s-o introduc ca pagină pe Wikipedia în calitate de teorie a cunoașterii științifice paralelă cu epistemologia. Informații adăugătoare:Facebook, www.apavie.md Cu multă considerare, Victor Deleu.

Ne pare rău, însă Wikipedia nu este locul potrivit pentru a publica teorii noi. Vedeți WP:FCO pentru mai multe detalii.Răzvan Socol mesaj 23 octombrie 2013 20:55 (EEST)

Începe completarea listei monumentelor istorice din 2015[modificare | modificare sursă]

Și cei din Timiș au avut inițiativa să se consulte cu societatea civilă. Deci dacă sunteți (de) prin zonă și pasionați de subiect, poate vreți să treceți marți pe acolo.

„ANUNȚ PUBLIC privind completarea listei monumentelor istorice din județul Timiș.

Direcția Județeană pentru Cultură Timiș invită organizațiile care au ca preocupare protejarea patrimoniului istoric imobil să propună monumente istorice susceptibile spre a fi clasate pentru a aparea în Lista Monumentelor Istorice 2015.

Pentru discuții legate de metodologia de identificare și clasare a monumentelor istorice vă propunem o întâlnire marți, 5 noiembrie 2013 la ora 17.00 la sediul D.J.C. Timiș (Casa Artelor), Str. Augustin Pacha nr.8.

Termenul limită pentru depunerea propunerilor de clasare a monumentelor istorice este 20 noiembrie 2013.

Pentru mai multe detalii: e-mail secretariat@dccpcnjtimis.ro, tel. 0256 493 659.”

--Strainu (دسستي‎)  1 noiembrie 2013 17:16 (EET)

Tendințe[modificare | modificare sursă]

Având în vedere tendințele actuale, este posibil ca în viitor localitățile cu numele Țigănești să fie redenumite „Rromănești” sau chiar „Rromânești”? --Miehs (discuție) 2 noiembrie 2013 11:45 (EET)

Pentru cei interesați de literatură[modificare | modificare sursă]

Am o întrebare legată de modul în care ar trebui făcute secțiunile Sinopsis/Rezumat. Am îmbunătățit (zic eu) rezumatul de la articolul Străinul, romanul filozofic al lui Albert Camus. Desigur, acțiunea operei pare simplă citind rezumatul pentru că acesta reprezintă ceea ce se vede, mai mult decât ceea ce nu se vede (trăirile, dacă le pot numi așa, ale personajului care sunt elementul cheie al romanului). Deci întrebarea mea este referitoare la modul în care trebuie rezumate asemenea opere.--MJ for U (discuție) 2 noiembrie 2013 13:01 (EET)

Botanica[modificare | modificare sursă]

Este o planta medicinala Carmaz? Care este denumirea ei stiintifica? Ce intrebuintari are ? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Baisan Mihai Mircea (discuție • contribuții).

Phytolacca decandra. Articolul nu este tradus încă în limba română. --Turbojet 5 noiembrie 2013 09:37 (EET)
Phytolacca decandra este numită în românește cârmâz. De „Carmaz” nu am auzit... --Bătrânul (discuție) 5 noiembrie 2013 09:50 (EET)
Numai să nu cumva să urmeze omul redirecționarea noastră de la cârmâz (care trimite la carmin) și să încerce virtuțile medicinale ale coșenilelor! --Pafsanias (discuție) 5 noiembrie 2013 10:23 (EET)

Îi mai zice și Phytolacca americana. Un articol despre plantă este [38].

Cquote2.svg Planta are efect antitusiv, purgativ, antireumatic, tonic, antiinflamator. Cquote2.png

XXN(discuție) 5 noiembrie 2013 13:13 (EET)

istorie[modificare | modificare sursă]

de ce nu se face (daca nu sa facut pina acum)un fil despre deportatii in baragan,despre detinutii politici de la latesti despre trnsfugii basarabeni di fata tavalugului rusesc,ceva stil siberiada poloneza. Acest comentariunesemnat a fost adăugat de Gheorghe grozea (discuție • contribuții).

S-a făcut: Deportările în Bărăgan.--Miehs (discuție) 17 noiembrie 2013 17:47 (EET)
Cred că a vrut să spună film. Dacă da, atunci există o producție recentă: ”Golgota Basarabiei”. XXN(discuție) 17 noiembrie 2013 18:22 (EET)

Gheorghe Tattarescu[modificare | modificare sursă]

Cum se scrie corect numele marelui pictor român: Gheorghe Tattarescu, sau Gheorghe Tăttărescu? Sursele dau ambele forme. Ar fi interesant de găsit un act de stare civilă, dar nu cred că s-a păstrat. Totuși, pe picturile sale, maestrul se semna Tattarescu (sau mă înșel?). Aștept orice sugestie. Mulțumesc anticipat. --Bătrânul (discuție) 18 noiembrie 2013 17:30 (EET)

Nu știe nimeni? --Bătrânul (discuție) 25 noiembrie 2013 08:23 (EET)
Nu vă pot ajuta decât cu o sursă: Marin Nicolau-Golfin, Istoria artei, vol 2, București: Editura Didactică și Pedagogică, 1970, 341 de pagini, tratat-manual aprobat de Ministerul Învățămîntului (sic!), în care pp. 178-180 sunt dedicate lui Gheorghe Tattarescu. Lucrarea folosește diacritice în numele artiștilor. Știu că e doar o sursă, dar acum doar atât am la îndemână. --Turbojet25 noiembrie 2013 21:46 (EET)

Mulțumesc. Deși pe Wikipedia nu se face deosebire, eu am mai multă încredere în sursele scrise (tipărituri) decât în cele on-line. Forma Tăttărescu am găsit-o cu precădere în acestea din urmă - s-ar putea să fie o formă de hipercorectitudine de genul „ăia vechi nu știau să scrie cu diacritice”. Oricum, mă bucur că articolul nostru are titlul corect (sper ca după această mică discuție să nu-i vină cuiva ideea să-l redenumească...) --Bătrânul(discuție) 26 noiembrie 2013 08:08 (EET)

Este un singur Dumnezeu[modificare | modificare sursă]

Discuție mutată de la Wikipedia:Cafenea

Este un singur Dumnezeu sau nu ? ce spune biblia ? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Walentyn50 (discuție • contribuții).

Evreii și creștinii sunt convinși că da. Ce de alte religii au diverse păreri. Ateii cred că nu există niciunul. Totul ține de ce crede fiecare. Știința nu are nici un cuvânt de spus. --Miehs (discuție) 9 decembrie 2013 16:31 (EET)
La evrei, numele lui Dumnezeu este sacru și exprimat ca atare de anumiți preoți, la anumite sarbatori. În limba ebraică i s-au acordat lui Dumnezeu cateva zeci de nume, cel mai folosit fiind Elokim, sau Elochim, care s-ar părea că folosește pluralul (sufixul„-im”), ba mai mult, în Psalmi există expresia „Elokim șade pe scaunul regesc, printre alți „Elochimi” și judecă...”,explicația ar fi că în limba ebraică cuvantul „Elokim” inseamnă „judecător”.
Și Creștinismul are anumite chestii care ar trebui lămurite, precum unicitatea Domnului vs. Sfânta Treime. Și Islamul are anumite mine care au dus la rupturi și schisme, precum Suna vs. Șiia, vs. Druzi, vs. etc.
Întrebarea utilizatorului anonim nu-i o piatră aruncată în apă și are sensul ei deci fara a ne complica cu dogme și înțelepciuni ecleziastice, adepții celor trei religii monoteiste, Iudaismul, Crștinismul și Islamismul consideră că există un singur Dunmezeu, unanim și atotputernic. --Alex F. (discuție) 9 decembrie 2013 18:03 (EET)
»Alex F., Walentyn50 a întrebat dacă există un singur Dumnezeu în funcție de ce spune Biblia dacă am înțeles eu corect. Nu Coranul. Cu toate acestea, consider că aceasta este o întrebare personală iar răspunsul este pe măsură. De la caz la caz și de la cultură la cultură există credința că există un singur Dumnezeu, o Treime, mai mulți zei, niciun zeu etc; nu există o certitudine științifică. Așadar, părerea mea e că este o problemă de credință, la fel cum este și evoluția sau Big Bang-ul, nimic dovedit sau „dovedibil” științific. Ar mai fi o întrebare dacă tot suntem la oracol, tot la fel fără răspuns: dacă existența multiversului ar fi dovedită atunci Dumnezeul acestui univers este local sau Dumnezeul (creatorul) întregului multivers. Dar deja asta este o altă poveste! Sau nu? --_florin DF 10 decembrie 2013 09:52 (EET)
Walentyn50, dacă vreți să știți ce scrie Biblia, citiți Biblia. E bine totuși să aflați că pînă acum nu a găsit absolut nimeni absolut nici o dovadă pentru existența lui Dumnezeu sau a altei entități supranaturale. Altfel spus, după toate semnele pe care le avem în prezent, Dumnezeu nu există.
Terraflorin, afirmația că evoluția și Big Bangul ar fi o chestiune de credință este cu totul aberantă. În timp ce pentru numărul de dumnezei nu avem nici o informație verificabilă, pentru evoluția speciilor și pentru Big Bang avem un număr imens de dovezi. Nu amestecați știința cu credința. — AdiJapan 10 decembrie 2013 16:30 (EET)

Știința care se bazează pe artificii e clar că este doar o credință, nu o certitudine. Cum nu le-a ieșit ceva la teoria Big Bang cum au inventat o inflație cosmică, chiar eternă. Alte artificii de credință: materia întunecată, energia întunecată. Știința se bazează pe experiment, iar condiția esențială a experimentului este una singură: repetabilitatea. Cu alte cuvinte, conform științei, explozii Big Bang pot avea loc în orice moment în orice spațiu din... nimic! Dar de miliarde de ani nimic nu s-a mai întâmplat, niciun Big Bang. Cum ar fi ca în fața mea să aibă loc o nouă explozie din... nimic... și apoi să se desfășoare alte galaxii, alte multiversuri? Pseudoteoria evoluției necreaționiste este clar doar o problemă de credință atâta timp cât împotriva ei există dovezi științifice de necontestat. Evoluția necreaționsită contrazice Principiul al doilea al termodinamicii care spune că transformările spontane de energie se realizează de la potențialul mai înalt spre potențialul mai scăzut (citez din wikipedia noastră). Sau probabilitatea ca secvențele ADN să apară din senin în ordinea complexă în care se află este de 1 la 1 urmat de două sute de zerouri, cu alte cuvinte timp insuficient la scara cronologică a universului să dăm la zaruri până iese combinația. Și să stăm noi liniștiți că nu au fost încă descoperite toate fosilele, dar bineînțeles că vor fi inventate și aici noi artificii, de ce nu, că doar e vorba deștiință! De ex: http://stiintasitehnica.com/stiri/aceasta-este-fosila-care-poate-schimba-din-temelii-istoria-evolutiei-oamenilor --_florin DF 10 decembrie 2013 17:39 (EET)

Exista vreo sursa de incredere care să precizeze existența lui Dumnezeu? Velaurius(discuție) 10 decembrie 2013 19:01 (EET)
Desigur. Există surse de încredere care afirmă existența lui Dumnezeu (http://www.newadvent.org/cathen/06608b.htm Existența lui D-zeu la Enciclopedia catolică) și surse de încredere care infirmă existența lui Dumnezeu (http://www.theguardian.com/science/2010/sep/02/stephen-hawking-big-bang-creator Stephen Hawking spune că universul nu a fost creat de Dumnezeu la The Guardian). PS: Articolul Existența lui Dumnezeu ar trebui mai mult dezvoltat, aviz amatorilor. --_florin DF 10 decembrie 2013 19:20 (EET)

Logica ne duce la concluzia că Dumnezeu, dacă există, este ateu. Nu poate crede în sine însuși, ci știe precis cine este și ce poate face. Credința este altceva decât știința. Dar dacă totuși ar crede în sine, s-ar ruga la el însuși să se ajute? Și dacă nu ar face ce și-a poruncit s-ar autopedepsi? Cum? --Miehs (discuție) 10 decembrie 2013 19:52 (EET)

Eu sunt de acord să existe unul singur, dar cu o condiție: și acesta să nu judece prea mult (mai ales când ne facem de cap).--109.99.111.211 (discuție) 10 decembrie 2013 21:28 (EET)
Terraflorin, ați făcut în continuare o mulțime de afirmații aberante (și rușinoase, după părerea mea), dar nu mă mai obosesc să detaliez. Nu e frumos din partea mea să vă spun asta și să plec, e drept, dar știu din experiență că nu se poate discuta rațional cu oameni care spun asemenea minunății. Mă doare totuși să văd că printre cei care au pretenția că participă la scrierea unei enciclopedii există și astfel de oameni. M-ați dezamăgit. — AdiJapan 11 decembrie 2013 15:14 (EET)
@Miehs: asa cum exista in comportamentul uman autoflagelarea, asa ar trebui sa existe la nivelul divinitatii ceva similar. Daca intr-adevar exista, inseamna ca este de sorginte divina ca optiune cotidiana. Astfel, la cate rebuturi a creat Dumenzeu, ar trebui sa-si dea cu biciul pe cocoașa sa divina in fiecare moment, timpul nemaiajungandu-i la alta creatie. In mod logic putem deduce ca din moment ce creatia sa de rebuturi functioneaza, rezulta ca DUMNEZEU NU EXISTA. Desigur ca ce-am spus eu nu provine din citirea bibliei. Biblia trebuie citita si daca intelegi ce spune ar trebui sa poti trage si o concluzie pro sau contra. Biblia este PRO, ca d-aia a fost scrisa. Deci nu mai trebuie citita ca sa-ti raspunzi la o astfel de intrebare. Ha!Asybaris aport 11 decembrie 2013 16:16 (EET)
@AdiJapan: nu inteleg de ce jigniti oamenii? Adica ce-i asa special in scrierea unei enciclopedii de va permiteti sa va exprimati concluzia dureroasa pe care nu puteti s-o interiorizati. Dupa ce nu mai scrieti nimic pe wikipedia va mai exprimati si angoasele in scris. Cred ca dv ati uitat ca wikipedia se bazeaza pe marea masa a oamenilor needucati sau chiar educati, altfel ati bloca orice vandal pe timp nelimitat. D-ul Terra nu cred ca intra in categoria "de blocat". Asa ca tineti-va durerile sub păturica domniei voastre si retrageti-va dezamagirile de aici. Bâști! Asybaris aport 11 decembrie 2013 16:25 (EET)
Eu aștept de la un autor de enciclopedie, fie el și voluntar și neprofesionist, să se limiteze la subiectele pe care le cunoaște cît de cît. Cînd Terraflorin spune că teoria evoluției ar fi credință, nu știință, și că împotriva ei ar exista dovezi științifice „de necontestat”, îmi dau seama pe loc că habar nu are ce vorbește. Dar asta n-ar fi nimic, că doar nimeni nu le știe pe toate. Nu asta m-a dezamăgit. Problema e că deși nu are habar, vorbește cu aplomb, în public, pe tema asta.
Iar dumneavoastră vă puteți ține sfaturile și mai ales interjecțiile mitocănești „sub păturică”. Uite unde era lupul moralist. — AdiJapan11 decembrie 2013 16:59 (EET)

Repet, fără a jigni pe nimeni, că teoria Big-bang-ului și cea a evoluției necreaționsite sunt simple speculații și pot fi catalogate drept credințe. Și ele sunt puse în discuție aici pentru că evident au legătură cu existența sau nonexistența lui Dumnezeu. Atenție, am spus credințe și nu credințe religioase!!! Le încadrez la rubrica oamenii de știință cred că...alături de alte adevăruri care la timpul lor erau literă de lege: oamenii de știință credeau că obiectele solide sunt solide sau oamenii de știință credeau că la viteze mai mari de 30km pasagerii din tren se vor sufoca pentru că tot aerul va părăsi vagoanele. Să nu vă imaginați că peste cinci mii de ani (de exemplu) de evoluție a științei oamenii de știință vorcrede tot în aceste teorii... Vor inventa altele, pentru că vor da peste noi fragmente ale puzzle-ului pe care vor trebui să le încadreze prin artificii într-o nouă teorie! Ca off-topic. de exemplu aiciscrie:

„This planet is a gas giant estimated to be about eleven times the mass of Jupiter and orbiting its star at nearly 97 billion kilometres (60 billion miles), or about 650 times the distance between Earth and the Sun. The very large separation of this planet from its primary has garnered significant attention from the astronomical community, as it is greater than believed possible based on current understanding of the nebular hypothesis.”

Sunt curios ce artificii vor introduce în modelul ipotezei nebulare și după câte observații care nu se încadrează vor renunța la acest model și vor merge la viitoarea credință științifică! --_florin DF 11 decembrie 2013 17:36 (EET)

@AdiJapan: Dacă nu vă place cuvântul credință se poate spune și astfel pentru a mângâia orgoliul cercetătorului științific: oamenii de știință consideră că.... Oamenii de știință consideră că teoria BigBangului este cea mai probabilă. sau oamenii de știință consideră că ipoteza xy este valabilă pentru tot universul! Deși fără a studia tot universul, ci doar un fragment minuscul al său, este cam exagerat să credem în dovezile științifice bazate pe legile locale ale universului pe care oamenii de știință le consideră universale. --_florin DF 11 decembrie 2013 17:44 (EET)
Interesant este cum un contribuitor ... necontribuitor, aflat in functii inalte, dar care tremura de frica cum ca-l pârăște cineva la șefu' lui răsăritean ca trage cu ochiul pe wikipedia, trebuie mângâiat cu texte ultraprofesioniste care sa nu-i năruie boarea de incredere pe care o acorda dansul oamenilor. Aici este ORACOL unde se poate vorbi orice, pe orice tema. Da, dar sa nu-l dezamgim pe șefu, el are pretentii. Ne cerem scuze șefu'. Asybaris aport 11 decembrie 2013 18:55 (EET)

Ce dovezi există care să confirme existența lui Dumnezeu? Velaurius (discuție) 11 decembrie 2013 19:51 (EET)

Să o luăm puțin altfel:

  1. Dacă Dumnezeu este unul, oamenii îl văd sub diferite feluri și aspecte, ceea ce împacă principial - de exemplu coexistența tuturor religiilor monoteiste. Conceptual vorbind existența unui Olimp cu mai multe Divinități se supune aceluiași tip de viziune diferită asupra aceleiași probleme.
  2. Cunoașterea științifică este o formă de cunoaștere pe care Dumnezeu o permite, iar regulile acestui tip de cunoaștere sunt încadrabile în Universul supus Divinității. Acestă cunoaștere astfel cum este permisă implică existența îndoielii sau negării, iar pentru a exista, pretinde dovezi.
  3. Există și alte forme de cunoaștere cum ar fi aceea prin revelație - care nu are nevoie de dovezi ci doar de percepție, pătrunderea semnificației, înțelegere și acceptare (procesul este similar instalării Windowsului pe laptopul meu, ca să zic așa..... Dacă un astfel de proces se poate petrece în lumea cuantificabilă științific, de ce nu aș accepta validitatea unei similarități care la modul formal tinde la identitate...?)
  4. Cunoașterea și deci puterea Divinității nu sunt măsurabile, fiind conceptual vorbind integrale (complete, adică). Omul are această capacitate teoretică de a ajunge în mod potențial și el la cunoașterea integrală, problema este că are un timp finit la dispoziție pentru a cunoaște ceea ce la orizont pare a fi un set de informații infinite.
  5. Sunt cel puțin două lucruri de care nu dispune omul în raport cu Divinitatea: timpul nelimitat (pentru a avea acces la cunoașterea totală și dobândirea puterii absolute) și certitudinea (care vine numai odată cu această cunoaștere absolută și care-l împiedică fundamental în a ține drumul drept spre această țintă).

Eu nu văd contradicții fundamentale între știință și Religie, ele nu se exclud reciproc, ci doar se completează. Majoritatea teologilor sau savanților au fiecare - din punct de vedere al filozofiilor lor, întradevăr așa cum spune Florin -credințe diferite și, de aici vine "schisma" dintre ceee ce este îndeobște cunoscut ca Religie și ceea ce este considerat a fi Știință.

O poveste pe baza căreia se poate medita: Un ateu marxist (un om sincer atât în ateismul cât și în marxismul lui) ajuns la sfîrșitul unei vieți trăită în ultimii ani în suferință, a ridicat pumnul spre cer blestemând Divinitatea pentru soarta lui, într-un moment în care își plângea soarta crezându-se de unul singur. Amenințând cu pumnul în sus și învinuind, ateul nu făcea- fără să-și dea seama, decât să recunoască prin personalizare, existența a ceea ce o viață întreagă îi negase existența. Este tragic nu să trăiești într-o asemenea eroare, ci să refuzi adevărul până în ultima clipă, în care prin ceea ce faci nu ajungi decât să confirmi tu însuți existența erorii în care ai trăit. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 11 decembrie 2013 23:37 (EET)

Rex-clap.JPG
Poate ca omenirea a avut nevoie de religie și de credință în prieteni mai mult sau mai puțin imaginari (vezi Ancient Aliens) la un moment dat, poate acest lucru a făcut parte din evoluția naturală a omului ca entitate inteligentă, însa devine din ce în ce mai clar că în ziua de azi și în viitor-ul destul de apropiat că aceste superstiții (unii le numesc credințe) se apropie de sfârșit. Progresul tehnologic ne permite să vedem cea ce într-o zi era considerat "posedare de diavol" ca o simplă boală gen - Epilepsie. Omul ca ființă care trebuia să știe răspunsul la toate întrebările considera necunoscutul ca voința divină. Religia nu aduce nimic nou, vine doar cu aceeași carte (modificată pe aci pe colo) și un cod moral primitiv. Degeaba încearcă Biserica Ortodoxă Română să schimbe sfințirea căruței cu sfințirea BMW-ului ([39]). Sunt destul de mulți credincioși pentru 2013 dar numărul lor este în continuă scădere, miracolele (nedocumentate) din biblie sau din alta cărticică colorată sunt 0 în fața adevăratelor miracole pe care le face astăzi știința. Velaurius (discuție) 12 decembrie 2013 01:20 (EET)

Sunt bune și poliloghiile astea, dar eu tot la ideea mea rămân, că e unul singur. Păi, gândiți-vă când vin Big Bang-urile: unul, treacă-meargă, să zicem că se mai ascunde, dar cu ceilalți ce facem? --109.99.111.211 (discuție) 12 decembrie 2013 01:31 (EET)

În ultimă instanță și ateul este, într-un fel, tot un credincios, deoarece el crede că nu există Dumnezeu, fără a avea nici o dovadă în acest sens. În acest fel se integrează și el în "libertatea de credință", prevăzută de Constituție. --Miehs (discuție) 12 decembrie 2013 11:21 (EET)
O dovadă științifică clară că există Dumnezeu nu există și nici nu poate exista chiar dacă ar apărea în fața noastră! De unde am ști că acea ființă sau energie sau lucru indefinibil etc. din fața noastră este Dumnezeu și că nu există o altă ființă/forță/lucru etc deasupra acesteia! Există dovezi indirecte pro și contra. O dovadă științifică indirectă favorabilă existenței lui Dumnezeu poate fi designul inteligent. Dacă vedem în fața noastră un Blu-Ray nu ne gândim că acesta, în miliarde de ani, a evoluat din simple particule de praf în acel obiect. Pur și simplu recunoaștem că în spatele său există o minte creatoare! Atunci de ce considerăm că a existat o evoluție neasistată inteligent în cadrul ADN-ului uman care este de miliarde de ori mai complicat ca un banal motor de Audi? Statistic vorbindvârsta actuala a universului este insuficientă pentru ca un număr uriaș de moleculele să se așeze în acest fel din întâmplare! Nu mai vorbesc de cele 100 de trilioane de celule minuscule ce formează corpul uman. (Prin urmare o altă dovadă indirectă este probabilitatea matematică!). Care este cea mai simplă formă de viață? În afară de faptul că nimeni nu poate explica cu adevărat/repeta în laborator cum materia moartă devine vie, cea mai mare surpriză apare atunci când cea mai simplă formă de viață este foarte foarte complicată în timp ce planul unei uzine nucleare terestre pare doar o banală jucărie! Francis Crick (premiu Nobel, co-descoperitor al ADN) spunea căthe origin of life appears at the moment to be almost a miracle. Între timp teoreticienii Big-Bang-ului se lovesc deZidul lui Plank și ce se întâmplă până la t= 10-43 sec. de la Big Bang ține de credință, începând să prindă contur și teorii conform cărora trăim într-un univers simulat. Închei cu două lucruri: trebuie făcută diferența între Dumnezeu și acea adunătură de iluzioniști cu bărbi sau fără care vând iluzii pe bani grei și citez un text iudaic: (Eu, Domnul) fac pe cei înțelepți să dea înapoi și le prefac știința în nebunie. Al dvs. colaborator, --_florin DF 12 decembrie 2013 12:25 (EET)
Amândoi aveți câteva greșeli logice în exprimare vă rog să citiți http://forum.softpedia.com/topic/595426-ateism-faq/ Nu trebuie demonstrat INEXISTENTA unei entități, "Poziția normală, logică,de bun simț, acceptată inclusiv în filozofie și drept, este aceea că o existență trebuie argumentată pentru a fi luată în serios. " Velaurius(discuție) 12 decembrie 2013 12:49 (EET)
Revenind la problema dacă creștinii cred că există un singur Dumnezeu, creștinii zic că ei așa cred, iar musulmanii zic că creștinii sunt politeiști. Așa că depinde pe cine întrebi, nu s-a ajuns la un consens în privința asta. Și eu cred cred că există Dumnezeu, dar nu este un fapt obiectiv. Iar filosofic se poate demonstra atât ideea că Dumnezeu există cât și ideea că Dumnezeu nu există. Tgeorgescu (discuție) 12 decembrie 2013 14:32 (EET)
În ce privește biologia, evoluția este paradigma biologiei contemporane. Paradigma conține instrucțiuni pentru formularea întrebărilor stiintifice și rezolvarea lor. În afara perioadelor de criză, cei care nu urmează paradigma nu contează drept oameni de știință. Și nu există suficiente anomalii ca biologia să intre-n criză. Iată ce spune un profesor universitar de Noul Testament despre cei care nu cred în existența lui Isus, comparându-i cu cei care nu cred în evoluție:
„These views are so extreme and so unconvincing to 99.99 percent of the real experts that anyone holding them is as likely to get a teaching job in an established department of religion as a six-day creationist is likely to land on in a bona fide department of biology.”
—Bart Ehrman, [40]
Evoluția și abiogeneza sunt probleme diferite. Pentru evoluție avem o teorie acceptată în mod consensual de biologi, pentru abiogeneză nu există o astfel de teorie, ci doar rezultate parțiale. În general, pe Wikipedia sursele de încredere în materie de biologie sunt cercetările profesorilor universitari de biologie, nu cele ale profesorilor universitari de teologie. Sigur că fiecare e liber să considere că biologii greșesc, dar ca editori ai Wikipediei în materie de știință punem bază pe ce scriu oamenii de știință, chiar dacă în mod privat nu am fi de acord cu ei. Tgeorgescu (discuție) 12 decembrie 2013 14:46 (EET)
Ei, dacă tot suntem cu toții buluciți în acest forum detașat de subiectul principal nu-mi ramane decat să trag concluzia, singura care se impune: Intelighenția se divide în două tabere, ateii-oamenii de știință-itelectualii-clarvazatorii-deștepții, etc., vs. ceilalți. Academia suedeză și-a demostrat în fiecare an incapacitatea de a detecta înțelepciunea pură acordand Premiul Nobel pentru științe exacte și pentru economie cam în egală măsură, atat ateilor, cat și religioșilor. Cat despre Darwinism, Darwin a emis o ipoteză plauzibilă, atractivă, dar nedemonstrată stiințific pana astazi. Curios, umaniștii sunt cei mai înfocați darwiniști în timp ce biologii de frunte mai puțin, datorită inadvertențelor de care suferă această ipoteză. Btw., era să uit recunoașterea științifică-experimentală a teoriei evoluției din partea unei somități de ne tagaduit în biologie, citez: "Papa a confirmat oficial că evoluționismul "e mai mult decât o simplă teorie"(Tgeorgescu 27 octombrie 2013). --Alex F. (discuție) 12 decembrie 2013 15:36 (EET)
Evoluția și creaționismul nu pot fi tratate pe picior de egalitate. A se vedeahttp://undsci.berkeley.edu/article/sciencetoolkit_04 Tgeorgescu (discuție) 12 decembrie 2013 18:12 (EET)
Facultatea lui en:Michael Behe a postat urmatorul avertisment:
While we respect Prof. Behe's right to express his views, they are his alone and are in no way endorsed by the department. It is our collective position that intelligent design has no basis in science, has not been tested experimentally and should not be regarded as scientific.<ref>{{cite web |url=http://www.lehigh.edu/~inbios/news/evolution.htm |title=Department Position on Evolution and "Intelligent Design" |accessdate=2008-07-25 |publisher=Department of Biological Sciences, Lehigh University}}</ref>
Susțin evoluția:
Dobzhansky, Th. 1973. "Nothing in Biology Makes Sense Except in the Light of Evolution" The American Biology Teacher 35: (March): 125-129.
Arhiepiscopul de Canterbury, Dr. Rowan Williams: "creationism is, in a sense, a kind of category mistake, as if the Bible were a theory like other theories. Whatever the biblical account of creation is, it's not a theory alongside theories... My worry is creationism can end up reducing the doctrine of creation rather than enhancing it." Vezihttp://www.guardian.co.uk/world/2006/mar/21/religion.uk
Profesorul universitar de la Oxford și apologetul creștin John Lennox, vezi http://www.youtube.com/watch?v=DxD-HPMpTto
Teologul (teologia absolvita la Yale) și studentul la medicină Jonathan Dudley, vezihttp://www.huffingtonpost.com/jonathan-dudley/christian-faith-requires-_b_876345.html
Cardinalul catolic T.E. McCarrick, vezi http://www.christianpost.com/news/catholics-accept-evolution-guided-by-god-7632/
Profesorul universitar de genetică Francisco J. Ayala e întristat de faptul ca multi studenți creștini la biologie își pierd credința, vezi http://www.scientificamerican.com/article.cfm?id=the-christian-mans-evolution
Cei mai de seamă evoluționiști teiști sunt trecuți pehttp://en.wikipedia.org/wiki/Theistic_evolution#Proponents_of_theistic_evolution
În general aceste denominațiuni creștine nu au probleme cu evoluția:http://www.ekklesia.co.uk/content/news_syndication/article_060220creationism.shtml Tgeorgescu(discuție) 12 decembrie 2013 18:35 (EET)
În cele din urmă îl rog pe Alex F. pentru a-și demonstra punctul de vedere să citeze surse de încredere din care să reiasă că biologii nu au acceptat în mod consensual evoluția (consensul nu e unanimitate). Tgeorgescu (discuție) 12 decembrie 2013 18:35 (EET)
În general merită citit tot ce scrie pe http://www.lehigh.edu/~inbios/news/evolution.htm (e un text foarte concis).Tgeorgescu (discuție) 12 decembrie 2013 18:39 (EET)
Punctul de vedere al Academiilor Naționale din SUA referitor la evoluție:http://www.nas.edu/evolution/TheoryOrFact.html
„... a plenary session of the Pontifical Academy of Sciences held from October 31 to November 4, 2008.

Nobel laureate Christian de Duve summarized the plenary session: "The participants unanimously accepted as indisputable the affirmation that the Universe, as well as life within it, are the products of long evolutionary histories," noting that there was also wide agreement among the participants on the common ancestry of life on earth.”
—The latest on evolution from the Vatican, [41]
În lumina acestor surse, ideea că evoluția nu ar fi dovedită și acceptată consensual este de-a dreptul bizară și trebuie înfierată ca pseudoștiințifică, ea ignoră practic cam tot ce se petrece în biologie ca știință și preferă să creadă pe cuvânt niște predicatori fundamentaliști care se îmbată cu apă rece.
Sărind de la biologie la istorie trebuie citit textul concis scris de un istoric evanghelic pehttp://www.patheos.com/blogs/peterenns/2013/01/3-things-i-would-like-to-see-evangelical-leaders-stop-saying-about-biblical-scholarship/ . Acest text lămurește exemplar multe discuții în contradictoriu pe care le-am purtat pe Wikipedia pe teme istorico-religioase. A nega că în universități metoda critico-istorică este baza studiilor de istorie a creștinismului și iudaismului este negare a realității, ba cum spunea Bart Ehrman, ea a devenit de asemenea de bază în învățământul teologic din SUA al protestanților mainline și al catolicilor (vezi citatul în articolul său biografic).Tgeorgescu (discuție) 12 decembrie 2013 20:35 (EET)

Ca o precizare, bătălia nu este data intre evoluție vs creaționism, expresia "Specia umana a fost creata de Dumnezeu sau a evoluat." este o dihotomie falsă. De asemenea teiștii nu pot folosi bifurcarea ca argument logic (Prezentarea unei situații care are numai numai 2 posibile soluții) gen "Evoluționismul e greșit, deci Creaționismul trebuie sa fie corect" -Velaurius (discuție) 12 decembrie 2013 21:02 (EET)

Atât timp cât nu ții neapărat să pui știința și religia în contradicție, fiind conștient de faptul că cea mai mare parte din punctele de vedere teologice sunt interpretări comforme cu spiritul epocii în care au apărut, lucrurile sunt mai mult sau mai puțin ok. Iar faptul că deocamdată în fizică teoriile privind formarea Universului nu sunt dovedite, sau că statistica matematică pune semne de întrebare apropo de probabilitatea apariției vieții sau a traseului evoluției, nu sunt argumente ale existenței Divinității, reflectă doar o stare de fapt care scoate în evidență gradul actual de dezvoltăre a științei.
Dezvoltarea cunoașterii umane a trecut prin diverse etape și va mai trece prin altele. Deocamdată după aproape 5 secole de pozitivism, în contextul unei societăți mondializate dar instabilă structural, aspectele de factură medievală ale religiei tind să revină - ca puncte de referință în absența creării altora noi. Religia în ultimele secole a tot dat înapoi, fără să-și asume necesitatea imperioasă a unei modernizări. Este o etapă și doar atât. Probabil că noi nu vom mai apuca etapa următoare și, ne vom confrunta din păcate în timpul vieții cu obscurantismul unor teologi care nu acceptă faptul că instituțiile trebuie să se schimbe, după cum trebuiesc reevaluate și interpretările actelor divine, de orice natură și/sau factură s-ar mainfesta/s-ar fi manifestat această Divinitate.
Decocamdată ceea ce începe să devină o posibilitate, poate se va adeveri. Universul este format atât din materie și energie cât și din informație, iar această informație tinde dincolo de un anumit nivel, spre autoorganizare. Acest lucru poate fi o explicația atât a apariției vieții cât și a lui Dumnezeu. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 12 decembrie 2013 21:52 (EET)
Un video care combate toate aspectele prezentate de tine + un bonus - http://www.youtube.com/watch?v=36uAoe8e2dYVelaurius (discuție) 12 decembrie 2013 22:07 (EET)
Toate ? Și cu ce succes, dacă-mi este permis să întreb ? --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 12 decembrie 2013 22:21 (EET) P.S. I.M.H.O. religia este adesea un aspect practic al existenței individuale, a cărui exprimare variază în funcție de epocă și localizare geografică. Nu văd de ce aș pune în contradicție un astfel de aspect numai de dragul lui X sau Y. P.P.S. Clipul relevă la modul practic, efectele stadiale ale anoxiei celulelor corticale în contextul morții clinice succedată de moartea biologică.

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── În ce privește Big Bangul, ea a fost o ipoteză formulată de un preot catolic și a fost inițial respinsă de fizicienii vremii (în mare parte atei) deoarece duhnea de la o poștă a creatio ex nihilo și se întrebau că ce caută biserica să-i învețe pe ei meserie. Tgeorgescu (discuție) 13 decembrie 2013 17:26 (EET)

Ne deplasam spre un plurium interrogationum "Dacă nu Dumnezeu a creat totul, atunci cine? Big Bangul? am evoluat? extratereștrii?", teiștii (mă refer la cei educați desigur) aducând argumente împotriva opțiunilor prezentate de către atei ca momentul zero al vieții. În altă ordine de ideei dacă se dovedește că toate soluțiile de apariție a vieții sunt false, asta nu înseamnă că Dumnezeu există, ci că nu suntem capabili cu tehnologia disponibilă să răspundem la întrebarea care ne-a măcinat de la începutul istoriei. Velaurius (discuție) 15 decembrie 2013 01:36 (EET)
Și ca s-o spunem pe-a dreaptă, știința nu poate nici demonstra că lumea a fost creată de Dumnezeu, nici infirma asta, așa că fiecare poate crede ce vrea în privința asta din moment ce nu există un adevăr obiectiv în problema discutată. Este acceptat consensual de oamenii de știință că lumea a apărut prin Big Bang și că speciile de plante și animale s-au diversificat prin evoluție, dar ei nu ne pot spune dacă asta este sau nu este opera lui Dumnezeu.Tgeorgescu (discuție) 15 decembrie 2013 02:31 (EET)
Pe scurt, existența lui Dumnezeu nu e o problemă științifică, așa că știința nu ne poate oferi răspunsul la ea.Tgeorgescu (discuție) 15 decembrie 2013 02:42 (EET)

O foarte scurtă observație legată de această afirmație din prima parte a discuției: "probabilitatea ca secvențele ADN să apară din senin în ordinea complexă în care se află este de 1 la 1 urmat de două sute de zerouri". Afirmația însăși este probabil corectă, însă este în același timp și perfect irelevantă. Spre deosebire de teoria creaționistă, teoriaevoluționistă susține că viața, și implicit ADN-ul, evoluează, nu că "apare din senin în ordinea complexă în care se află". Dacă luăm jumătate dintr-o teorie neștiințifică și jumătate dintr-una științifică pentru a o demonta pe cea din urmă se numește că am construit un om de paie. --Gutza DD+ 15 decembrie 2013 05:07 (EET)

Scoateți expresia nefericită „din senin” și dispare și omul de paie cu fulgi cu tot :D "probabilitatea ca secvențele ADN să apară din întâmplare și prin evoluție în ordinea complexă în care se află este de 1 la 1 urmat de două sute de zerouri" și rezultă că vârsta universului este insuficientă pentru a susține această teorie. Dar poate vârsta este subevaluată. Până la urmă se poate împăca și capra și varza, și porcu și morcovu etc dacă se consideră (se CREDE) că Big-Bangul și evoluția nu au sens decât asistate de o forță creatoare inteligentă dincolo de slaba înțelegere a umanității. Aceasta fiind ca o concluzie finală, dar ce ne facem că tot ateii vor fi cei nemulțumiți! Eu le doresc să trăiască o mie de ani și în fiecare an să planteze porumb dar să recolteze banane! Glumesc! --_florin DF 15 decembrie 2013 08:07 (EET)
Și pe forța aia creatoare inteligentă cine a creat-o? Sau poate, totuși, poate exista ceva inteligent care să nu trebuiască a fi creat de ceva inteligent? --Turbojet 15 decembrie 2013 10:08 (EET)
Explicație ajutătoare 1: Posibil să nu existe timp în adevăratul sens al cuvântului. Explicație: Legile fizicii care descriu universul sunt invariante față de timp, dacă inversăm axa timpului legile încă sunt valabile. Așadar, ca o palidă explicație la întrebarea lui Turbojet, este posibil ca scurgerea timpului să se desfășoare în sens invers față de percepția noastră și prin urmare apariția lui Dumnezeu, dar și evoluția și Big Bangu capătă mai mult sens. Pentru a explica paradoxul lui Loschmidt se are în vedere că entropia poate crește sau scade, dar întotdeauna trebuie să crească în cazul fenomenelor care lasă o dâră de informații în urmă. Mai multe detalii nu mai dau că deja totul ține de filosofia științei. --_florin DF 15 decembrie 2013 10:33 (EET)
Întrebarea mea a fost simplă. Nu am amestecat nici timpul, nici știința. N-am cerut nicio explicație, ci am întrebat doar dacă dv. personal considerați că totul trebuie creat sau considerați că poate exista ceva fără a fi creat. Răspundeți la întrebare, n-o ocoliți. --Turbojet 15 decembrie 2013 10:52 (EET)
Răspundeți la întrebare!!! altfel s-ar putea să fiți ars pe rug! --85.186.180.128(discuție) 15 decembrie 2013 11:08 (EET)
Turbojet, întrebarea dumneavoastră are sens pentru o minte științifică, care încearcă să afle cu adevărat cum funcționează Universul. Interlocutorul dumneavoastră însă pare mulțumit cu prima țestoasă. --Gutza DD+ 15 decembrie 2013 14:22 (EET)
V-am dat doar o posibilă explicație palidă a inexplicabilului pe care observ că cei „nerăbdători” nici măcar nu au înțeles-o, totuși nu am avut pretenția că acesta este adevărul absolut. Pe de altă parte nu știam că sunt obligat de vreun contract să răspund la întrebări-capcană. Deși răspunsul despre cum poate exista o forță creatoare necreată este dat deja (imaginați-vă totuși un pahar care se sparge și deduceți exact ce anume rezultă în urma acestui fenomen și apoi rulați caseta invers) pot veni cu explicații suplimentare pe înțelesul tuturor dacă cineva rezolvă corect următoarea enigmă: de unde a apărut o sferă cu diam. de 10–33 cm și cu temperatura de 1032? PS: Domnule Turbojet la 10:08 mi-ați cerut explicații și nu ce cred eu (deși cererea nu a fost personalizată) iar la 10:52 afirmați tocmai opusul! Hotărâți-vă! Eu înțeleg că azi e duminică dar totuși să nu ne pierdem concentrarea! După ce am fost mai demult criticat de binevoitorică țin să răspund la orice întrebare și să am eu ultimul răspuns nici nu am mai vrut să răspund aici unde se dă o luptă cu morile de vânt, de fapt de aceea nici nu am răspuns imediat. Oricum acesta fiind ultima mea intervenție pe acest subiect vă doresc numai bine tuturor și fiți mai buni unii cu alții! --_florin DF 15 decembrie 2013 17:33 (EET)
Exemplul cu paharul este perfect determinist și nu este nevoie de nicio forță inteligentă ca să producă fenomenul, ci doar forțe mecanice cât se poate de clasice. Iar răspunsul la de unde a putut apărea sfera aia nu mă omoară din punct de vedere filozofic — este foarte posibil să fi fost o evoluție ca a unei funcții sinusoidale, unde noi nu percepem decât realitatea de deasupra axei orizontale. Însă nu v-am cerut nicio explicație fizică.
La ora 10:08 am întrebat cine a creat forța aia inteligentă, sau dacă ea a putut exista fără a fi creată. Deoarece mesajul meu urma decalat pe al dv., întrebarea vă era adresată personal și se referea la imaginea dv. despre univers. Dacă ați înțeles altceva, îmi cer scuze, pe viitor o să mă exprim mai exact. Exact același lucru v-am întrebat la ora 10:52, dacă dv. considerați că totul (inclusiv forța aia inteligentă) trebuie creat, sau considerați că ceva (de exemplu forța aia inteligentă) poate exista fără a fi creată. Nu este nicio capcană, ci o invitație de a judeca consecințele uneia sau celeilalte dintre cele două posibilități. --Turbojet 15 decembrie 2013 18:16 (EET)
Vreau sa fac mici adecvări ipoteziste : Există opinii că așa cum universurile se întind subatomic se întind și supragalactic. De aceea, expansiunea universului s-ar explica ca fiind o flatulență a unei supra-mega ființe dintr-un hiper-supra-mega univers, iar Big-bangul ar fi momentul de emanare a acesteia. Desigur, pentru civilizațiile dezvoltate în acel univers în expansiune, supra-mega ființa va fi privită ca un zeu creator. Alte supra-mega ființe din hiper-supra-mega universul acela, vor crea și ele, prin aceeași metodă alte universuri în expansiune, numite universuri paralele. Când acestea se întretaie, între ele se pot deschide porți intergalactice, compatibile intrauniversal – sau nu – în funcție de ce au consumat fiecare supra-mega ființă anterior. Așa s-ar putea explicita și materia neagră ce împânzește aceste universuri în expansiune. Problema este foarte serioasă, sper că nu va începe iarăși cineva să dea negre puncte. --БАЙКАН ХХХ (discuție) 15 decembrie 2013 21:41 (EET)
Eu cred că e în funcție de ce a consumat cel care scrie anterior... :( --Pafsanias (discuție) 15 decembrie 2013 21:48 (EET)
Chestia cu universurile paralele care se întretaie pare plagiată după celebrele convergențe paralele (autor Aldo Moro) care dominau politica italiană a anilor '70. -- Victor Blacus (discuție) 16 decembrie 2013 11:09 (EET)
Foarte buna ipoteza cu BĂȘINILE intretăiate ale suprafiintelor care au mancat fasole nefiarta bine. Este ok sa te simti zburdalnic intr-o bășină ... chestiunea este ca bășina miroase, or' in spatiul cosmic nu miroase a bășină. Ba mai mult, se zice ca-i vid, adica nici urmă de bășină. Totul pare pus la cale de SRI-ul interuniversal bășinos condus de zeul jucător BĂȘESCU. Asybaris aport 16 decembrie 2013 11:21 (EET)
Acum m-am lămurit care e problema cu Baican: nu poate scrie corect românește. Eu înțeleg că bate la ce-a zis Morgan Freeman în Through the Wormhole, în care omenirea poate scăpa de Big Rip sau Big Crunch prin a crea printr-un Big Bang un univers paralel și călători în el printr-o gaură de vierme. Dar asta nu înseamnă că oamenii ar fi dumnezeii noului univers.Tgeorgescu (discuție) 16 decembrie 2013 16:49 (EET)
Recomand cu căldură cartea prof. evreu-român-israelian-american Mario Livio (Liviu): Brilliant Blunders: From Darwin to Einstein - Colossal Mistakes by Great Scientists That Changed Our Understanding of Life and the Universe, Publisher: Simon & Schuster; First edition, May 14, 2013, ISBN-10: 1439192367/ISBN-13: 978-1439192368. --Alex F.(discuție) 16 decembrie 2013 22:21 (EET)
Domnule Alex F., recomandarea dv. este foarte interesantă ca lectură, dar în contextul de față argumentul subînțeles că oamenii de știință greșesc este de același calibru cu recomandarea de a citi Tora/Biblia/Coranul ca argument că clerul nu greșește niciodată. --Turbojet 16 decembrie 2013 22:58 (EET)
Stimate coleg, regret că vă grăbiți să conspectați o carte înainte de a o citi, fapt care v-a dus la concluzia eronată despre un argument subînțeles care-i departe de text, de teza acestui om de știință cult și deștept (și cu care ne putem mandri că s-a nascut pe meleagurile noastre), en:Mario Livio. Același procedeu l-ați folosit și relativ la Tora/Biblia/Coranul - care merită să fie citite indiferent dacă sunteți ateu/materialist sau, credincios/idealist - și în care nu există nici argumentul că „clerul nu greșește niciodată” și nici macar noțiunea de „cler”. Cartea citată vine să ne demonstreze că este oneros să transformăm o teorie științifică într-o dogmă, într-un caluș în gura celor care-și permit să o critice. Dublu nobelistul Linus Pauling a blocat accesul la reviste de prestigiu ca „Science”, „Nature” ș.a. savanților care îndrazneau să susțină că modelul său steric de ADN este eronat. Protipendada intelighenției stă la pândă și-ți dă peste bot dacă nu cânți la unison cu ei.
Deoarece prezenta dispută s-a detașat demult de subiectul inițial am propus spre citire cartea lui Livio ca urmare a provocării unui coleg deosebit de persuasiv, deținător al adevărului absolut și care mă demolează de cate ori îndraznesc să am rezerve față de darwinism în totalitatea sa citez, „ îl rog pe Alex F. pentru a-și demonstra punctul de vedere să citeze surse de încredere din care să reiasă că biologii nu au acceptat în mod consensual evoluția”... Nonsens! o teorie științifică se demonstrează în eprubetă, sau la microscop și nu prin plebiscit, gen: Nobel laureate Christian de Duvesummarized the plenary session: "The participants unanimously accepted as indisputable the affirmation that the Universe, as well as life within it, are the products of long evolutionary histories," noting that there was also wide agreement among the participants on the common ancestry of life on earth...”, sau "Nothing in Biology Makes Sense Except in the Light of Evolution" în The American Biology Teacher 35: (March): 125-129) adică, crede și nu cerceta!, etc. Darwinismul este o teorie inteligentă, elegantă, care ne-a oferit explicații comode la fenomene neexplicate, dar o teorie empirică, nedovedită științific și cu carențe. Livio menționează că Darwin nu avea noțiuni de genetică, fapt care a dus la concluzii evident incorecte, dar maturate sub preș pentru a nu altera un consens doctrinar în timp ce contemporanul lui Darwin, Gregor Mendel (1822-1884) fondatorul geneticii, deoarece a fost călugăr a fost ostracizat și îngopat împreună cu cercetările sale, ca să fie redescoperit abea după zeci de ani.
Au trecut 150 de ani de la apariția „Originei speciilor” și dovada ultimativă a perfecțiunii darwiniste pe care ne-o oferă colegul nostru cel eminamente evoluționist este precarul articol nesemnat (pe bune!) Punctul de vedere al Academiilor Naționale din SUA referitor la evoluție: http://www.nas.edu/evolution/TheoryOrFact.html Asta-i tot? Halal calitate academică! --Alex F. (discuție) 17 decembrie 2013 15:25 (EET)
Eu nu v-am impus să fiți de acord cu darwinismul sau neo-darwinismul, v-am spus că a nega că el este recunoscut în mod consensual de biologi ca fiind valid este negare a realității. Asta are importanță pentru Wikipedia, care nu redă cercetări originale, chiar bazate pe experimente făcute în eprubete, ci este silită de politicile sale să redea consensul științific așa cum este el. Wikipedia nu-și pune problema dacă al oamenilor de știință consens este adevărat sau fals, asemenea discuții nu își au locul pe Wikipedia. Recomand eseul en:WP:ABIAS pentru lămurirea unor lucruri care oricum trebuiau să fie evidente pentru un wikipedist cu experiență. Conform cu http://undsci.berkeley.edu/article/0_0_0/sciencetoolkit_06 , în comunitatea științifică nu există vreo controversă cu privire la evoluție. Teach the controversy? Nu, nu există nicio controversă pe tema asta, așa că nu e nimic de predat despre creaționism sau intelligent design la ora de biologie, deoarece ele nu fac parte din știință, lucru recunoscut în repetate rânduri de justiția americană. Să faci mereu pe Galileo persecutat de Inchiziție e comedie de prost gust. Să o luăm pe rând: v-am redat punctul oficial de vedere la facultății lui Behe, v-am redat punctul de vedere oficial al Academiilor de Științe din SUA, v-am redat consensul Academiei Pontificale de Științe, în aceste condiții să negați că biologii recunosc evoluția drept validă este vorbit în dodii. Poate or fi câțiva dizidenți, dar cum spunea Enns, în orice arie de cercetare există câțiva dizidenți. Asemenea dizidenți sunt tratați pe Wikipedia conform politiciloren:WP:FRINGE și en:WP:UNDUE. Recomand încă o lectură,en:Wikipedia:Why_Wikipedia_cannot_claim_the_earth_is_not_flat. Cât despre cine a scris acel punct oficial de vedere al academiilor americane, vezi http://www.nap.edu/openbook.php?record_id=11876&page=R5 (primul pe listă e un preot dominican al cărui nume l-am menționat mai sus). Tgeorgescu (discuție) 17 decembrie 2013 20:24 (EET)
Nici măcar en:American Scientific Affiliation, organizația oamenilor de știință creștini din SUA, nu respinge evoluția. Asta ar trebui să vă dea de gândit. Cei care o resping sunt în general adventiștii și penticostalii, dar s-au molipsit și alți creștini de la ei. Tgeorgescu (discuție) 17 decembrie 2013 20:49 (EET)
„... the overwhelming majority of the scientific community accepts evolution as the basis for modern biology.

Major court cases — including a Supreme Court case in 1987 — ruled that “creation science” is the product of religious convictions, not scientific research, and that it cannot be taught in public schools because to do so would impose a particular religious perspective on all students.

In 2005 a landmark court case in Dover, Pennsylvania, deemed the teaching of intelligent design unconstitutional, again because it is based on religious conviction and not science.

Others have argued that science teachers should teach the “controversies” surrounding evolution. But there is no controversy in the scientific community about whether evolution has occurred. On the contrary, the evidence supporting descent with modification, as Charles Darwin termed it, is both overwhelming and compelling. In the century and a half since Darwin, scientists have uncovered exquisite details about many of the mechanisms that underlie biological variation, inheritance, and natural selection, and they have shown how these mechanisms lead to biological change over time. Because of this immense body of evidence, scientists treat the occurrence of evolution as one of the most securely established of scientific facts. Biologists also are confident in their understanding of how evolution occurs.”
—Ralph J. Cicerone, President, National Academy of Sciences; Harvey V. Fineberg, President, Institute of Medicine; Francisco J. Ayala, Committee Chair, Science, evolution, and creationism. National Academy of Sciences and Institute of Medicine of the National Academies. Washington, D.C., 2008, pp. xii-xiii
Citat de Tgeorgescu (discuție) 17 decembrie 2013 22:57 (EET)

Domnule Alex F., vă asigur că am citit atât Tora, cât și Biblia și Coranul și știu ce conțin.

Sunt convins că toate teoriile științifice sunt aproximări ale realității, mai mult sau mai puțin exacte, indiferent de cine a „descoperit”, a la Gâgă, acest truism. În limitele domeniilor lor de aplicare chiar cele mai greșite teorii pot fiutile. De exemplu, chiar și teoria „Pământul este plat” dă excelente rezultate practice la calculul suprafeței unei proprietăți funciare care se întinde până la orizont. Pentru globul pământesc teoria lui Newton dă excelente rezultate practice (eroarea este în limita toleranțelor admisibile). La nivelul galaxiei este nevoie de teoria lui Einstein. Desigur că este mai precisă, dar la proiectarea unui autovehicul diferența de precizie față de teoria lui Newton este foarte mică, nu este nevoie de complicația respectivă. Convingerea mea este că la scară și mai mare va fi nevoie de o teorie și mai complexă. Fiecare descoperitor a negat teoria precedentă, mai imprecisă. Linia de argumentare a celor care vor să susțină existența lui Dumnezeu contestând știința omite că din faptul că teoriile științifice sunt aproximări non sequitur că Dumnezeu există.

Pentru cei care se simt mai bine dacă cred că sunt ocrotiți de cineva este bine să creadă că acest ocrotitor, pe care-l numesc Dumnezeu, există. De asemenea, dacă sunt nemulțumiți cu ce au obținut în această viață e bine să creadă că există o revanșă în altă viață, e mai suportabil. Pentru cei care nu se tem și nu sunt nemulțumiți de viață obligația de a fi credincios nu este decât o cheltuială cerută de cult. Problema este că fri... credincioși sunt mulți, și le ies ochii din cap dacă ei plătesc și tu nu, respectiv dacă le contrazici speranța altei vieți, așa că te lapidează. Bineînțeles, clerul are tot interesul să te omoare dacă nu plătești, deoarece ești un exemplu negativ pentru afacerea lui.

Rezumând, în opinia mea discuția dacă Dumnezeu există sau nu și dacă este unic sau sunt mai mulți este perfect inutilă și nu este altceva decât o încercare de a impune altuia interesele unora. Nu neg că și eu îmi exprim interesele mele, care nu coincid cu cele ale conducătorilor sau disperaților. --Turbojet 18 decembrie 2013 01:31 (EET)

Luând ca punct de plecare conceptul latin ex nihilo nihil fit, nu putem să nu constatăm că teoria Big-bang-ului este, în esență, tot creaționistă: din nimic a apărut (s-a creat) Universul. Iar Darwin, prin teoria sa, explică cum au evoluat în timp speciile deja existente, dar nu lămurește în nici un fel apariția lor primordială. Prin urmare, darwinismul nu este o contrateză pentru creaționism. Iar dacă am aplica metoda reducerii la absurd, ar rezulta că însuși Dumnezeu a fost creat de Big-bang (parafrazând, ex nihilo Dominus fit). --Miehs (discuție) 18 decembrie 2013 11:07 (EET)
Eu cred că Immanuel Kant a dat un răspuns edificator la chestiunea aceasta prin celebrele sale antinomii:
1. Lumea este finită sau lumea este infinită.
2. În lume există numai lucruri elementare, simple sau în lume totul se divide până la infinit.
3. În lume exista nu numai cauzalitate, dar și libertate sau în lume totul este determinat cauzal.
4. Există Dumnezeu și el este cauza lumii sau nu există nici o ființă supremă care să fie cauza lumii.
După Kant, ambele părți ale fiecărei propoziții sunt demonstrabile cu ajutorul logicii și deci antinomiile principial nu pot avea soluție!--Zsolt (discuție) 18 decembrie 2013 12:08 (EET)

Celor preocupați de rolul Divinității, dar și al Forțelor Alternative, în gestionarea văzutelor tuturor și nevăzutelor, le propun perspectiva indo-europeană din această scurtă povestire de Gustav Meyrink. N-am găsit o traducere în limba româna (deși există una – făcută, cred, de Paul Zarifopol); originalul în limba germană conține crâmpeie, greu traductibile, din gândirea și limbajul cazone, remarcabile prin profunzime și culoare. --Victor Blacus (discuție) 18 decembrie 2013 16:25 (EET)

"For those who believe, no proof is necessary. For those who don't believe, no proof is possible." - Stuart Chase --Velaurius (discuție) 18 decembrie 2013 19:21 (EET)
Așa este, toate discuțiile despre credința personală, dacă sunt duse până la epuizare, ajung inevitabil la concluzia "este o chestiune de credință" (i.e. nu de logică). Problema acestei discuții nu este că dl. Alex F sau dl. Terraflorin cred la nivel personal într-o zeitate sau alta, ci este legată de nivelul absolut năucitor al discuțiilor presupus academice dintre redactorii unei enciclopedii. Apărătorii unui sistem prin definiție dogmatic acuză oamenii de știință cum c-ar fi dogmatici, teorii științifice validate zi de zi de-a lungul și de-a latul pământului timp de un secol și jumătate sunt luate în râs din cauza unei înțelegeri evident defectuoase a acestora ș.a.m.d. Șocant. --Gutza DD+ 18 decembrie 2013 20:30 (EET)
Șocant este că privim lumea prin ochelari colorați și că suntem convinși a priori care-i nuanța corectă a mediului inconjurător. Șocant este că eu am fost plasat între religioși fara ca acestă părere să rezulte din spusele mele de mai sus, în fapt, nimeni nu știe dacă și în cine cred, dar marunțișuri d-astea nu ne împiedică să tragem concluzii. Șocant este că ne-am obișnuit să considerăm că toți savanții, oamenii de știință, deștepții se găsesc în tabara mea, cred ca mine (mai exact, eu cred ca ei), iar proștii și inculții, dogmaticii se găsesc în tabara opusă. Teorii științifice validate zi de zi de-a lungul și de-a latul pământului timp de secole susțineau că dacă amesteci paie umede cu băligar într-un loc umbrit, din acest amestec se vor naște șobolani (generația spontanee), că malaria apare în urma respirării aerului alterat din regiuni mocirloase, etc., etc. După cum le pretind elevilor mei ca introducere la curs, un om de știință trebuie să-și lase dogmele la ușă, să gândească cu open mind, „în afară de cutie”, să considrere că fiecare teorie este atacabilă, să se bizuie pe ce vede între lamă și lamelă la microscop și să nu uite că adesea, adevărul se găsește în presupusele artefacte. Adevărul științific nu se demonstrează nici prin pebiscit și nici la tribunale. S-a citat mai sus că, nemulțumită de afirmațiile prof. en:Michael Behe,„Facultatea lui Michael Behe a postat urmatorul avertisment...” Adică cum, facultatea a postat...? cine-ifacultatea, vre-un șef de catedră care este de altă părere? decanul? secretara? Într-adevăr, dialog în paralel, ca între surzi. --Alex F. (discuție) 19 decembrie 2013 09:52 (EET)
Dacă făceați click pe legătura externă puteați afla că e părerea unanimă a întregului departament (minus Behe). Există și puncte de vedere colective, nu e musai ca toate punctele de vedere să fie ale unui singur individ.Tgeorgescu (discuție) 20 decembrie 2013 17:25 (EET)
Nu am încercat să vă conving să deveniți ateu -- dimpotrivă, esența mesajului meu a fost tocmai faptul că fiecare este liber să creadă ce dorește. Nu este cazul să deveniți defensiv în privința faptului că sunteți credincios, nu a fost o acuzație. Chestia cu paiele a fost o credință populară, iar teoria malariei cauzate de mlaștini a fost susținută de un singur medic de pe lângă New Orleans în prima parte a secolului trecut -- niciuna dintre ele nu a fost o teorie științifică validată zi de zi de-a lungul și de-a latul pământului timp de de un secol și jumătate; din nou comparați mere cu pere. Spuneți că adevărul științific nu se demonstrează prin plebiscit și tribunale, dar dacă nici teoria evoluției nu este suficient de bine demonstrată pentru dumneavoastră atunci se pare că în opinia dumneavoastră teoriile științifice nu se pot demonstra nicicum.
Pe de altă parte, este posibil că încercați să transmiteți un alt mesaj: oamenii de știință nu ezită să recunoască atunci când greșesc, iar cunoașterea umană nu și-a atins limitele superioare, prin urmare este inevitabil ca multe din lucrurile pe care le considerăm astăzi ca fiind adevărate în știință se va dovedi mâine că sunt greșite. Dacă asta încercați să spuneți atunci foarte bine, toată lumea este de acord cu dumneavoastră. Însă nu acesta este locul pentru astfel de afirmații. Într-o discuție care pune în contrast un sistem dogmatic, ilogic și care are nevoie să facă în mod consecvent apel la autoritate pentru a rezista pe de o parte și un sistem mlădios și onest în privința greșelilor pe care le face pe de altă parte, este complet anapoda să vină cineva și să spună "da, dar uite că ăștia din urmă greșesc -- chiar ei o spun". În contextul acestei discuții, concluzia nu poate fi decât una: dacă oamenii de știință greșesc înseamnă că religia are dreptate. --Gutza DD+ 19 decembrie 2013 12:06 (EET)
Cum spunea Sylvester James Gates, Jr. în cursul TTC despre supestrune, știința nu caută "adevăruri", ci teorii din ce în ce mai puțin false. Ideea e că pentru a fi considerată științifică, o ipoteză trebuie să fie cercetată activ și susținută de mulți oameni de știință. Despre intelligent design nu se publică cu peer-review în jurnalele științifice de biologie (alea indexate ISI), de aceea nu poate fi considerată o ipoteză științifică. Sigur că nu tribunalul stabilește care sunt faptele obiective din științe, dar poate stabili că intelligent design nu poate fi predat în școlile publice deoarece nu constituie știință, ci este teologie. Iar guvernul american nu are dreptul să impună prin învățământul public un anume punct de vedere teologic ca fiind corect. Asta s-a dezbătut la tribunal, dacă intelligent design e religie sau știință. Dacă ar fi fost o ipoteză stiintifică, ar fi putut fi predat în școlile publice din SUA. Dar deoarece este religie, nu poate fi predat în școlile publice, deoarece statelor americane le este interzis să aibă o religie de stat sau să părtinească o anume religie în detrimentul altor religii sau al lipsei de religie.
„The Bible is the voice of God, not the voice of scientists. If we want the voice of scientists, we ask the scientists. Most of them do advocate the Big Bang, abiogenesis, andevolution as the most visible means of how the world came to be. Whether or not this was God's doing is up to the reader to decide. If the scientists are mistaken, this has to be shown to them on their own grounds, which anti-evolution folks are not really doing, because they are not reading up on the same literature, they are not using the same standards and experiments, and they are not speaking in the same circles nor getting published in the same journals. If it does not walk like a duck, does not talk like a duck, and avoids ducks like the plague, there is little reason to assume its a duck. Or scientist, in this case. I'm not saying the anti-evolution folks are wrong, I'm just saying that they are not mainstream scientists. This is why they're not consulted for the voice of scientists. Now, they can be consulted for what they think if their views are notable.”
Citat de Tgeorgescu (discuție) 19 decembrie 2013 21:22 (EET)

Chiar credeți că o să ajungeți la un consens? Nici nu m-am obosit să citesc discuția. Dacă observați, ea s-a întins deja pe vreo 1,5 - 2 metri lungime (înălțime). XXN (discuție) 19 decembrie 2013 21:46 (EET)

În probleme teologice, we agree to disagree, cam ăsta e tot consensul posibil. În ce privește Wikipedia, facem distincție între surse de încredere și cei care publică de dragul de a publica. Ăsta e consensul wikipedic.Tgeorgescu (discuție) 19 decembrie 2013 21:56 (EET)
Trucul cu "nu e nevoie să dovedim inexistența unei entități, ci poate fi dovedit doar că ea există" nu ține.
„As my former colleague, E. P. Sanders, an eminent professor of New Testament studies at nearby Duke University, used to say, “The burden of proof belongs with whoever is making a claim.” That is, if Price wants to argue that Jesus did not exist, then he bears the burden of proof for his argument. If I want to argue that he did exist, then I do. Fair enough.”
—Bart Ehrman, Did Jesus Exist?:The Historical Argument for Jesus of Nazareth.
Asta înseamnă că din moment ce nu se poate dovedi în mod obiectiv nici că există, nici că nu există Dumnezeu, se poate crede orice în privința asta. Din moment ce și ateii recunosc că nu pot dovedi că Dumnezeu nu există, nu stau nici ei mai bine ca cei care afirmă că Dumnezeu există. Nici ateii nu pot cunoaște că Dumnezeu nu există, nici credincioșii nu pot cunoaște că Dumnezeu există. De-aia se numește credință și nu știință. Tgeorgescu (discuție) 21 decembrie 2013 03:27 (EET)

În economia Wikipediei discuția asta despre existența lui Dumnezeu e nu doar inutilă, ci de-a dreptul păguboasă. Rostul Oracolului e să dea răspunsuri întrebărilor care vin de la cititori, în principiu răspunsuri rapide, preferabil bazate pe trimiteri la articole din Wikipedia. Rostul nu e să transformăm Wikipedia în forum. Discuția de față a depășit de mult limitele unui simplu răspuns la o întrebare.

Am zis că discuția e inutilă, dar de fapt nu chiar de tot. Am aflat astfel cine poate și mai ales cine nu poate să contribuie la scrierea enciclopediei. M-a certat mai sus Asybaris că-l supăr pe Terraflorin exprimîndu-mi dezamăgirea față de concepțiile lui. Uite, de-aia mi-am exprimat-o, pentru că Terraflorin este printre cei care nu pot fi lăsați să contribuie la articolele despre evoluție. Le face praf, după cum se poate vedea deja. — AdiJapan 21 decembrie 2013 17:45 (EET)

  • Utilizator:Tgeorgescu nu trebuie demonstrată inexistenta unei entități, ci existența ei, eu cred că un Unicorn Roz (și invizibil) a creat lumea și tot ce există deoarece se plictisea cu prietenul lui imaginar la o bere divină, poți demonstra ca Unicornul meu roz nu există ? 79.115.108.56 (discuție) 21 decembrie 2013 23:46 (EET)
Cine afirmă că știe că Dumnezeu nu există trebuie să demonstreze asta. Cine afirmă că știe că Dumnezeu există trebuie să demonstreze asta. Cine doar crede nu trebuie să demonstreze nimic. Tgeorgescu (discuție) 22 decembrie 2013 00:28 (EET)
Chiar și cel care spune: Eu cred că știu? --Miehs (discuție) 22 decembrie 2013 09:07 (EET)

Nedumerire personala.[modificare | modificare sursă]

Daca am un balon de copii ,se umfla si se da drumu in aer, balonul are o deplasare haotica,aeru iese prin orificiu respectiv si balonulse deplaseaza spre inainte,in partea opusa iesiri aerului.Cum se explica acest lucru ? si care este fenomenul? (legea fizici) multumesc. astept raspuns pe „janvasiliu@gmail.com. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Omvesel (discuție • contribuții).

Legile lui Newton#Principiul al III-lea al mecanicii. --Bătrânul (discuție) 26 decembrie 2013 11:25 (EET)