C

C este a treia literă din alfabetul latin și a cincea din alfabetul limbii române. În limba română C poate nota trei sunete distincte:

în grupurile de litere ce și ci este o consoană africată postalveolară surdă, notată fonetic [ʧ];

în grupurile de litere che și chi este o consoană oclusivă palatală surdă notată fonetic [c];

în toate celelalte situații este o consoană oclusivă velară surdă notată fonetic [k].

Ultimele două variante de pronunțare nu sînt diferite fonemic.

C reprezintă:

În matematică:
- C, în sistemul cifrelor romane, reprezintă numărul 100.
În fizică
- C este simbolul uzual pentru capacitate electrică
- C este simbolul pentru Coulomb, unitate de măsură pentru sarcină electrică
- c este simbolul pentru viteza luminii în vid
- c este simbolul prefixului SI centi-, reprezentând 0,01 din unitatea de măsură asupra căreia se aplică
În chimie:
- C reprezintă elementul chimic Carbon
În informatică:
- C este un limbaj de programare

Își are originea în simbolul fenician gimel (nume probabil legat de cămilă^[1]), care reprezenta ocluziunea velară [g]. Această literă a fost schimbată de greci în Γ (gamma). Vezi și litera ebraică כ kaf care este ca un C etrusc sau întors.