Wikipedia:Oracol/Arhivă/2015

Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați o discuție arhivată aici, copiați fragmentul care vă interesează și reporniți discuția la pagina relevantă.

Limbi fără diacritice

Există vreo limbă, în afară de engleză, care să nu aibă semne diacritice? --Biolongvistul (✎) 15 ianuarie 2015 21:26 (EET)

Morse nu are diacritice :) Dar dacă serios, vezi http://www.unilang.org/viewtopic.php?f=1&t=28339 //  Gikü  vorbe  fapte  joi, 15 ianuarie 2015 21:31 (EET)

Ba Morse are și el! --Miehs (discuție) 15 ianuarie 2015 22:00 (EET)

Mă refeream la caracterele liniuță și punct. Dar accept remarca ;) //  Gikü  vorbe  fapte  joi, 15 ianuarie 2015 23:23 (EET)

Depinde ce înțelegeți prin semne diacritice, pentru că în funcție de asta răspunsul diferă substanțial. Dacă aplicăm o definiție riguroasă, în alfabetul limbii române NU există litere cu semne diacritice (surpriză!). Litera ă, de exemplu, este o literă de sine stătătoare, iar căciula aceea este la fel ca punctul de pe i, adică face parte din desenul literei. În limbajul obișnuit, cînd vorbim despre cele cinci litere românești specifice, spunem că au semne diacritice, dar e un abuz de limbaj (justificat de unele probleme tehnice pe care le-am avut și le mai avem cu aceste litere, mai ales în mediul digital). Un semn diacritic propriu-zis în română este de exemplu în cuvîntul cópii, unde accentul de pe o folosește la a evita confuzia cu cuvîntul copíi. Prin comparație, ortografia franceză folosește diacritice propriu-zise, de exemplu litera c din cuvîntul dançait se scrie cu sedilă, dar în dance se scrie fără. Este una și aceeași literă și notează unul și același sunet, dar se scrie cu sau fără semnul diacritic care ajută la precizarea pronunției. — AdiJapan 16 ianuarie 2015 04:21 (EET)

„Frontieră verde”

Mai multe articole despre poliția de frontieră și despre diverse capturi de contrabandiști sau transfugi din zonele de frontieră folosesc termenul de „frontieră verde”, care pare să aparțină jargonului de specialitate, dar nu îl văd nicăieri definit. Din context, pare a însemna una din următoarele:

• linia de frontieră propriu-zisă (spre deosebire de punctele de trecere, care sunt amplasate de regulă de o parte și de alta a ei, la o oarecare distanță
• zona de frontieră terestră din afara zonelor punctelor de trecere, pe unde în mod normal trecerea este ilegală

Știe cineva vreo definiție riguroasă? —Andrei^discuţie 23 ianuarie 2015 15:41 (EET)

Cf. [1] (nota 10 de la pagina 17 din pdf), pare a fi a doua variantă.--Strainu (دسستي‎)  23 ianuarie 2015 18:45 (EET)

Să fie culoar de frontieră - fasia de teren situata de o parte si de alta a frontierei de stat, stabilita in baza acordurilor si conventiilor de frontiera incheiate de Romania cu statele vecine in scopul evidentierii si protejarii semnelor de frontiera. ? --Miehs (discuție) 31 ianuarie 2015 21:03 (EET)

CodeBlocks

Cum îmi instalez CodeBlocks pe un PC cu Windows? --Biolongvistul (✎) 31 ianuarie 2015 14:54 (EET)

apt-get install codeblocks Pentru 2000/XP/Vista/7, instalatorul este disponibil pe sit-ul oficial. În Windows 8/10, probabil că nu se va instala decât prin magie... --Vitalie Ciubotaru (discuție) 1 februarie 2015 03:29 (EET)

Eroare în C++

Trebuie să fac un program mic în C++, dar Code::Blocks tot spune că este o eroare, și nu o găsesc. Programul trebuie să spună „Numar par” dacă a e par și „Numar impar” dacă a e impar.

#include <iostream>

using namespace std

int main()
{ int a;
cout << "a = ";
cin >> a
    if (a == 0, 2, 4, 6, 8, )
        cout << "Numar par" << endl;
    else
    {
        cout << "Numar impar" << endl;
    }
    return 0;
}

De asemenea, vă rog și să-mi explicați de ce nu merge. --Biolongvistul (✎) 1 februarie 2015 23:05 (EET)

Ca să verifici paritatea, cel mai practic e să analizezi restul împărțirii la 2 - dacă restul e 0, numărul este par. Operandul % calculează restul împărțirii. Sugerez așa un if: if (a % 2 == 0). Succes. //  Gikü  vorbe  fapte  duminică, 1 februarie 2015 23:35 (EEST)

< Code::Blocks tot spune că este o eroare, și nu o găsesc > 1. În rândul 3 lipsește punct și virgulă. 2. În rândul 8 lipsește punct și virgulă. 3. În rândul 9 e o virgulă în plus (de fapt, expresia din paranteză nu are sens). O variantă ar fi:

#include <iostream>

using namespace std;

int main() {
  int a;
  cout << "a = ";
  cin >> a;
  if ( a & 1 ) cout << "Numar impar" << endl;
  else cout << "Numar par" << endl;
  return 0;
}

--Vitalie Ciubotaru (discuție) 2 februarie 2015 06:55 (EET)

Vitalie, nu cred că e o idee bună să dai unui începător exemple cu operații binare. //  Gikü  vorbe  fapte  luni, 2 februarie 2015 12:03 (EEST)

#include <iostream>

using namespace std;

int main()
{
  // Declar variabila «a» care stocheaza valoarea pe care o vom analiza.
  int a;

  // Scriu in consola "a = "
  cout << "a = ";

  // Astept ca utilizatorul sa introduca valoarea variabilei «a»
  cin >> a;

  // Verific daca restul impartirii lui «a» la 2 este 1...
  if (a % 2 == 1) {
    // ... daca da, atunci numarul este impar...
    cout << "Numar impar" << endl;
  }
  else
  {
    // ... iar daca nu e 1 atunci trebuie sa fie 0, deci numarul este par.
    cout << "Numar par" << endl;
  }

  // Anunt aplicatia care m-a apelat ca am incheiat executia cu succes.
  return 0;
}

Mai pe înțelesul unui începător. --Gutza _D^D+ 2 februarie 2015 12:22 (EET)

Sugestie: ca să verifici că ai înțeles codul, modifică programul ca să verifici dacă numărul este divizibil la 3; atenție la logica matematică! --Gutza _D^D+ 2 februarie 2015 12:25 (EET)

Operațiunile pe biți într-adevăr nu sunt pentru începători. Dar problema de verificare a parității este o ocazie ideală de a lua cunoștință de ele, nu? Cine ar crea articolul Operațiuni pe biți (en)... --Vitalie Ciubotaru (discuție) 2 februarie 2015 13:12 (EET)

Avem deja următoarele articole:

• Sistem binar
• Complement față de doi
• Logică binară
• Algebră booleană
• Mascare binară

Problema nu este absența materialului, ci cantitatea de informație care trebuie asimilată pentru a înțelege codul. --Gutza _D^D+ 2 februarie 2015 13:18 (EET)

Vitalie Ciubotaru, apropo de al doilea element din lista de legături dată de Gutza mai sus, corectitudinea utilizării operatorului binar în cazul numerelor negative depinde de cum sunt reprezentate numerele negative pe mașina utilizată. Dacă e utilizat cod direct sau complement față de doi, merge; dacă se folosește complement față de unu, nu mai merge. —Andrei^discuţie 2 februarie 2015 14:01 (EET)

Așa e! Standardul C++ nu precizează comportamentul acestor operațiuni în cazul variabilelor de tip "signed int" (și a celorlalți "signed"). Atâta doar că ... mașinile care „folosesc complement față de unu” nu rulează Code::Blocks for Windows :-) O problemă mai gravă este că variabila a poate accepta valori non-numerice.

Codul propus de mine ori e prea complicat pentru începători, ori e prea simplu și nu cuprinde toate nuanțele. Pick your poison. --Vitalie Ciubotaru (discuție) 2 februarie 2015 15:51 (EET)

Meh, las' că nici cu modulo nu mi-e rușine în privința numerelor negative... Chiar am vrut să menționez asta (codul corect ar trebui să verifice dacă a % 2 == 0, nu dacă a % 2 == 1, urmând ca ramura else să fie apelată atât pentru 1 cât și pentru -1), însă am zis să nu-l bag pe om în ceață mai mult decât trebuie. --Gutza _D^D+ 2 februarie 2015 15:59 (EET)

P.S. Apropo de „variabila a poate accepta valori non-numerice”, nu sunt familiarizat cu Code::Blocks, însă nu prea văd cum ar putea încăpea valori non-numerice într-un int... --Gutza _D^D+ 2 februarie 2015 16:12 (EET)

Am compilat codul de mai sus (Ubuntu 12.04, i386, GCC 4.6.3). Am rulat programul. Când mi-a cerut să introduc valoarea lui "a", în loc de număr am introdus litera "a". Am aflat că litera a este un număr impar. Bănuiesc că "cin" citește un "char" (8 biți) din "standard input" și îl păstrează în primii 8 biți ai lui "int".

P.S.: Nu sunt specialist în C++, nici pe-aprope. De fapt, codul de mai sus e prima ce am scris în C++. Deci (dacă uităm de C fără plusuri) am mai puțină experiență decât Biolongvistul. --Vitalie Ciubotaru (discuție) 2 februarie 2015 17:44 (EET)

Apoi și-aceea nu e valoare numerică? Da, probabil că-l interpretează drept 97 (valoarea ASCII a literei „a”), însă asta ține de felul în care face casting implicit de la string/char la int compilatorul pe care îl folosiți. Ar fi putut la fel de bine să dea eroare, de exemplu. Dar, oricum ar fi, variabila nu poate să conțină vreo valoare non-numerică. --Gutza _D^D+ 3 februarie 2015 00:20 (EET)

< cantitatea de informație care trebuie asimilată pentru a înțelege codul > Dacă Biolongvistul are interes să afle ce se ascunde în spatele expresiei "if (a & 1)", îi voi explica cu cea mai mare plăcere. --Vitalie Ciubotaru (discuție) 2 februarie 2015 15:56 (EET)

Fraților, pagina Wikipedia:Oracol ar trebui cumva redenumită Wikipedia:Cabala minților ascuțite ? :) --Pafsanias (discuție) 2 februarie 2015 16:05 (EET)

Aici și mai sus, la mărimi adimensionale, poate fiecare să arate cât "dă dăștept" este, fără să fie acuzat de "cercetare originală" :) --84.117.73.6 (discuție) 2 februarie 2015 16:30 (EET)

Întreb, pentru că nu mă laud cu mintea mea cam teșită. Dar să nu înțeleg chiar nimic?! Știu cine este de vină: numai Turbojet, cu obsesia lui pentru competență și profesionalism. ;) --Pafsanias (discuție) 2 februarie 2015 16:58 (EET)

Mda. Operații pe biți. Dacă se admite că paritatea este dată de ultimul bit, acesta poate fi separat direct (sau, dacă procesorul n-are astfel de instrucțiune, prin rotația registrului) și testarea indicatorului. Codul este „mult” mai eficient decât determinarea restului. :) --Turbojet 3 februarie 2015 09:20 (EET)

Eficiența depinde de compilator. --Gutza _D^D+ 3 februarie 2015 09:30 (EET)

De acord. :) --Turbojet 3 februarie 2015 09:37 (EET)

---

Mă interesează dacă Biolongvistul a primit răspuns la întrebare. //  Gikü  vorbe  fapte  marți, 3 februarie 2015 11:34 (EEST)

Argumentul lui IF trebuie să fie boolean, rezultatul depinde de cum este interpretată expresia. Din câte știu eu, în exemplul lui inițial (discutăm metoda lui) argumentul lui IF trebuia scris (a == 0, a == 2 etc.). Mie așa îmi merge, iar cu secvența lui inițială nu, primesc răspunsul „par” indiferent ce introduc. Însă nu pun mâna în foc — cum spunea Gutza, unele compilatoare recunosc mai multe forme decât altele. --Turbojet 3 februarie 2015 13:38 (EET)

Electrocinetica

Poate fi detectată sarcina electrică în conductoare electrice parcurse de curent electric (continuu) in regim electrocinetic stationar?--193.231.19.53 (discuție) 7 februarie 2015 12:26 (EET)

Puncte roșii

Vara, pe pietre și pe asfalt, se văd niște animale roșii foarte mici, cam de 1 mm, ca niște puncte, care merg. Ce sunt? Poate niște căpușe sau acarieni? --Biolongvistul (✎) 7 februarie 2015 13:20 (EET)

Un nou aliment: Wikipedia

Lost in Machine Translation --Miehs (discuție) 7 februarie 2015 23:21 (EET)

Da, e o specie comestibilă de ciupercă chinezească. Uneori poate provoca indigestie. --Pafsanias (discuție) 7 februarie 2015 23:32 (EET)

Curiozitate

De ce daca spui despre cineva ca este magar sau maimuta se considera o jignire, dar daca ii zici ca e pisica, ratoi sau veverita o ia mai mult ca o gluma? Multumesc frumos!! Usual I (discuție) 10 februarie 2015 15:11 (EET)

http://www.bbc.co.uk/voices/yourvoice/swearing1.shtml. Citez:

„The big question is: why might you call someone a 'pig' or a 'cow', but not a 'polar bear' or a 'kangaroo'? The short answer is: we don't know.

Lots of insults use the names of animals - which are otherwise perfectly acceptable words

Some linguists refer to the anthropologist Edmund Leach, who published his ideas on animal insults in 1964. He identified the animals used as usually being:

- Animals which, in that culture, fall in-between the categories of edibility and non-edibility (e.g. animals that taste nice, but could also be pets)

- Animals which, in that culture, are considered 'close' to humans in some way (i.e. are in between humans and animals).

Others have suggested that animal insults are muddled up with folklore and metaphor (e.g. sheep follow each other in herds; pigs are assumed to be dirty). ”

//  Gikü  vorbe  fapte  marți, 10 februarie 2015 15:38 (EEST)

Wikipedia și teoria jocurilor

Discuție mutată de la Wikipedia:Cafenea

Cum se poate aplica teoria jocurilor la analiza wikieditărilor articolelor și a wikidialogurilor din paginile de discuții ale articolelor?--86.125.164.142 (discuție) 13 februarie 2015 12:36 (EET)

Simplu, conform surselor:

• Israel Robert Aumann: Lectures on Game Theory, Underground Classics in Economics, Westview Press, Boulder, 1989.
• Israel Robert Aumann: Repeated Games with Incomplete Information, MIT Press, Cambridge, 1995.
• Szpiro, George G.: The Secret Life of Numbers: 50 Easy Pieces on how Mathematicians Work and Think, National Academies Press, 2006, ISBN: 9780309096584 [url=http://books.google.com/books?id=qIXl0kEwrVMC&pg=PA190]. ...in speranta ca v-am fost de un real folos :), Alex F. (discuție) 13 februarie 2015 15:30 (EET)

Umoristic: en:WP:MMORPG. Tgeorgescu (discuție) 14 februarie 2015 21:31 (EET)

86.125..., primul pas este să definiți funcția de eficiență. Mă îndoiesc că pe aici s-ar putea obține consens cu privire la forma ei. :) Fiecare aplică strategia corespunzătoare propriei sale păreri asupra a ce înseamnă eficiență. De exemplu, unii consideră că „eficiența” este mai mare cu numărul de cioturi, iar eu consider că este mai mare cu gradul de încredere/referențiere a informațiilor. Eu nu accept o expresie compensatorie a funcției (ex. nu accept că o mie de cioturi este comparabilă cu un articol de calitate), deci... --Turbojet 14 februarie 2015 22:07 (EET)

Grade de comparație

Adjectivele fierbinte și rapid admit grade de comparație? Mă tot contrazic cu cineva care susține că nu e corect mai fierbinte și mai rapid. --Nicolae Coman (discuție) 2 februarie 2015 20:41 (EET)

Sigur că au grade de comparație, ar fi absurd să nu aibă. --Gutza _D^D+ 2 februarie 2015 21:18 (EET)

Nicolae Coman, turnați'i inamicului o linguriță de ceai fierbinte în palmă - să vedeți dacă nu cumva înțelege mai rapid ce înseamnă mai fierbinte. //  Gikü  vorbe  fapte  luni, 2 februarie 2015 23:10 (EEST)

Apa are punctul de fierbere la 100 °C, fierul la 2861 °C, deci fierul fiert e mai fierbinte ca apa fiartă, iar acceleratul e mai rapid decât personalul :).--Silenzio (discuție) 3 februarie 2015 02:35 (EET)

Nu au forme de comparativ și superlativ acele cuvinte care înseamnă fie ceva extrem (maxim, perfect, ultim etc.), fie ceva absolut (gravidă, mort, egal), fie încadrarea într-o categorie (medical, electronic, clorhidric). Probabil persoana care pune fierbinte și rapid între aceste cuvinte se gîndește că fierbinte înseamnă „foarte cald” și că de aceea nu se poate și mai fierbinte, iar rapid înseamnă „foarte repede” și deci nu se poate și mai rapid. Dar între obiectele fierbinți unele pot fi mai calde decît altele, deci fierbinte nu e ceva extrem; la fel și pentru rapid. — AdiJapan 3 februarie 2015 06:14 (EET)

Ideal ar fi ca în dicționare adjectivele care nu admit grade de comparație să fie specificate ca atare. Poate că există și un astfel de dicționar, dar eu nu îl știu.
Am avut și eu un „meci” asemănător, chiar aici la Wikipedia. Am susținut că adjectivul specific nu admite grade de comparație (era vorba despre expresia „categorie mai specifică”), dar din lipsă de surse de încredere am cedat în fața preopinentului meu. --Bătrânul (discuție) 3 februarie 2015 08:59 (EET)

De acord, și eu am un exemplu similar care mi se pare neintuitiv (deși eu sunt de cealaltă parte a baricadei): special, care cică nu admite grade de comparație, deși mie mi se pare c-ar trebui să admită (de altfel și specific mi se pare că ar trebui să admită). Nu încerc să conving pe nimeni sau să pornesc vreo polemică, însă în orice situație care descrie o structură de mulțimi potențial arborescentă mi se pare că ar trebui să putem compara un caz mai puțin specific/special (o mulțime mai mare) cu un alt caz mai specific/special (o mulțime mai mică inclusă în prima). Repet, e foarte posibil să greșesc și nu am surse, am descris doar felul în care simt eu cuvintele astea. --Gutza _D^D+ 3 februarie 2015 09:05 (EET)

Problema e în mare măsură artificială, cauzată de faptul că în România s-a creat în rîndul publicului impresia că limba este un standard strict, care trebuie respectat la sînge. E o obsesie românească – în alte culturi lucrurile sînt mult mai relaxate –, întreținută de un învățămînt exagerat de scolastic, preocupat peste măsură de mărunțișuri de formă și teorii ale chibritului, care a reușit să exacerbeze dimensiunea corect-greșit a limbii în defavoarea unor dimensiuni mult mai importante, de exemplu inteligibilitatea exprimării.

Aparent soluția e ca dicționarele să ne spună clar care adjective acceptă comparative și superlative și care nu. Dar soluția asta e bună numai pentru că oamenii dresați de școală vor să vadă reguli scrise negru pe alb, pentru ca eventual apoi să-și dea unul altuia cu dicționarul în cap, așa cum se procedează deja (chiar și la televizor!).

Vrea persoana aceea să evite o formulă ca mai fierbinte? N-are decît s-o evite. Vrea să-i critice pe alții care o folosesc? N-are decît să-i critice. Care e problema? Dacă sîntem destul de deștepți și-i ignorăm, cu timpul constipații ăștia vor dispărea. Dacă nu, nu. Depinde de noi. — AdiJapan 3 februarie 2015 16:26 (EET)

AdiJapan, îmi permiți să citez aceste rânduri pe peretele meu de facebook? //  Gikü  vorbe  fapte  marți, 3 februarie 2015 16:38 (EEST)

N-am nimic împotrivă, oricum sînt publice și am mai spus lucrurile astea și în alte locuri. — AdiJapan 3 februarie 2015 16:46 (EET)

Un învățămînt exagerat de scolastic, preocupat peste măsură de mărunțișuri de formă și teorii ale chibritului poate intreține si altceva decît o obsesie cum ar fi analfabetism funcțional? (Se poate introduce fragmentul citat în articolul menționat intr-o secțiune despre România?)--79.119.213.43 (discuție) 21 februarie 2015 18:52 (EET)

Ar fi cercetare originală. --Bătrânul (discuție) 21 februarie 2015 19:48 (EET)

79, eu unul sînt absolut convins că există o legătură între caracterul scolastic al învățămîntului și analfabetismul funcțional. Cînd școala dirijează atenția elevului prea mult spre formă, e firesc ca atenția lui să rămînă fixată pe formă, iar valoarea pe care o acordă fondului să scadă semnificativ. Pe internet văd zi de zi oameni care se îngrijesc din răsputeri să se exprime cît mai corect – și care una-două îi corectează și pe alții –, dar care de fapt nu spun mai nimic (înșiră cuvinte goale, vorba poetului), nu au o logică în expunerea informațiilor, nu respectă o disciplină elementară a dialogului, nu pot construi un argument cu cap și coadă și nici nu pricep ceea ce li se spune, adică sînt analfabeți funcțional.

Dar pînă nu găsim lucrurile astea în surse nu le putem trece în articole, după cum bine spune Bătrânul. — AdiJapan 22 februarie 2015 09:08 (EET)

Se pare că există persoane cu wikiarticole care au subliniat că sistemul educational favorizează analfabetismul funcțional. Una din ele e menționată de articol. Deci surse ar fi.

Memorarea exagerată cerută elevilor e cerută de sistemul educațional, nu elevii doresc asta de la ei fără a le fi impusă. Intrebarea este ce se poate face, care ar fi unele criterii pentru remedierea continuturilor educaționale pentru minimizarea analfabetismului funcțional. A elaborat cineva din ministere vreo strategie pentru acest scop?--86.125.156.148 (discuție) 22 februarie 2015 11:16 (EET)

Probabil scolastic nu e prea adecvat pentru a figura in articol pentru că se bazează pe o ironie pentru scolastică, termen care a cunoscut o schimbare de sens.--86.125.156.148 (discuție) 22 februarie 2015 11:24 (EET)

Accelerație centripetă

Care e formula accelerației centripete pentru mișcarea pe o elipsă?--178.156.225.162 (discuție) 4 februarie 2015 19:05 (EET)

Dar pentru o spirală?--178.156.225.162 (discuție) 4 februarie 2015 19:07 (EET)

O puteți calcula prin simplă derivare, ținînd cont că accelerația este a = dv/dt, unde v este vectorul viteză. Pentru asta va trebui să știți atît forma traiectoriei cît și cum variază în timp viteza de-a lungul ei. — AdiJapan 5 februarie 2015 04:02 (EET)

Se poate adapta formula din cazul miscarii circulare unde in loc de raza cercului să apară raza locală de curbură a elipsei?--5.15.37.177 (discuție) 21 februarie 2015 18:32 (EET)

Pentru o traiectorie oarecare v. „Mișcarea unui punct pe o curbă, fără frecare” în Victor Vâlcovici ș.a., Mecanică teoretică, București: Ed. Tehnică, 1968, pp. 522-524. Pentru accelerația centripetă v. „Reacțiunea normală”, pp. 524-525. Expresiile necesită matematici superioare, înțelegerea operatorului nabla ($\nabla \,$). --Turbojet 9 februarie 2015 20:29 (EET)

Blat NATO-Rusia

Chevron se retrage de la exploatarea gazelor de șist de pe flancul estic (motivația oficială fiind că estimarea inițială nu se verifică), Germania refuza sa vanda tancuri Lituaniei, în România și în alte țări din flancul estic se cam pune capac retoricii antiruse, tot în România este înscăunat ca șef la un serviciu de informații un tip conectat la cercuri pro-ruse, francezii nici acum nu au spus că nu le mai livrează rușilor - în final navele alea Mistral, alocarea din PIB a resurselor pentru înarmare de către țările flancului estic e de tot râsul, așazisa forță de reacție rapidă care se va constitui pentru flancul estic este preconizată la 5000 de militari (rușii dovedind că pot mobiliza imediat cel puțin 160.000), acum câteva luni reprezentanții Marelui Licurici au spus textual că mai întâi vechea Europă de Est ar trebui să fie în stare să se apere singură, etc....etc...

Sună a blat pe pe la spate, pentru flancul estic...., ceva de genul că zona respectiv încă este deocamdată loc de bruderschaft pentru mai vechii și mai noii prieteni ....--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 23 februarie 2015 00:10 (EET)

Nu știu dacă e locul potrivit să avem astfel de discuții, deoarece la Wikipedia trebuie să fim apolitici, dar pe scurt nu e nimic nou pe frontul de est:

1. Faptul că Chevron pleacă din punctul meu de vedere este o veste foarte bună. Sunt împotriva exploatării gazelor de șist, deoarece are un impact negativ de lungă durată și semnificativ asupra mediului.
2. Blatul constă în faptul că partenerii noștri și-au arătat limita de sus. Eu nu știu cum și-au imaginat că pot să-și bage coada în Ucraina, fără o reacție agresivă și fermă a Rusiei?
3. Noi am fost și vom fi veșnic the buffer zone între occident și orient. Anexarea Ucraniei se dorește tocmai pentru a lărgii această zonă tampon și nimic mai mult. Sper că nu-și imagina cineva că Occidentului îi pasă de nivelul de trai al ucrainienilor.

Restul (tancuri, nave și alte arsenale) sunt decizii cinice de ordin economic și n-au nimic a face cu fair-playul, blatul sau parteneriatul :).

PS: Germania are încă nevoie de aprobarea foștilor aliați din '45, pentru cât armament produce și pe unde îl distribuie!--Silenzio (discuție) 23 februarie 2015 03:01 (EET)

Wikipedia modificată genetic

Artist stuffs Wikipedia into apple DNA to create real trees of knowledge --Miehs (discuție) 13 februarie 2015 15:36 (EET)

Criză teribilă de subiecte, monșer! :) --Turbojet 5 martie 2015 21:31 (EET)

Vă rog ajutați-mă la o chestiune despre cum sunt făcute paginile wikipediei

Toate paginile wikipediei au proprietatea f. utilă că, atunci când utilizatorul schimbă dimensiunile ferestrei la browser (de exemplu cu tastele Ctrl și Minus), texul din pagină se rearanjează automat și se afișează din nou complet și corect, fără trunchieri și fără acțiuni suplimentare. Doar despărțirea textului în rânduri este adaptată automat și instant în mod corespunzător.

Am căutt deja în Internet și nu am găsit nimics despre asta. Puteți atunci să-mi spuneți D-vs:

1) cum se numește acest Feature în engleză? dar pe rom.? 2) în ce versiune de HTML a fost introdus? și 3) ce trebuie scris în HTML la o casetă de text, cel mai bine în editorul HTML "WebPlus", ca să capete această proprietate? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 92.193.34.32 (discuție • contribuții).

Combinația Ctrl-minus nu schimbă dimensiunile ferestrei, ci ale fontului. În engleză, asta este "font size change". Aranjarea paragrafelor pe rânduri în pagină se numește în engleză „wrap”. Refacerea wrapului paragrafelor în urma evenimentelor de redimensionare a ferestrei de afișare nu este o trăsătură a HTML-ului, ci una a browserelor de mod grafic. Există browsere de mod text care nu au această facilitate.

Dacă vreți să învățați să scrieți pagini HTML, vă sfătuiesc să evitați să folosiți orice editor HTML și să vă limitați la editoarele de text, scriind dumneavoastră codul html într-un fișier text și încărcându-l într-un browser pentru a vedea cum arată. Vă recomand tutorialele de la http://www.w3schools.com/  — ceea ce căutați veți găsi la lecțiile despre "Paragraph" sau tagul <p>. —Andrei^discuţie 9 martie 2015 13:23 (EET)

Merci mult! La exemplul cu Ctrl-minus am gresit, sorry, e vorba intr-adevar de modificarea marimii ferestrei, nu a fontului. Site-ul w3schools.com nu-l cunosteam, si e intr-adevar excelent. Totusi, nu am gasit nimica concret in el care sa ma invete cum anume sa codific proprietatile unui text, astfel ca despartirea in linii (=line breaks? line wrap? ) sa se faca automat si instant, in functie directa de marimea momentana a ferestrei browser-ului. In acest fel nu apar trunchieri ale textului. Ati putea atunci sa mai raspundeti o data? Please! ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 92.193.86.169 (discuție • contribuții).

Din experiența mea, în orice pagină scrisă în html ce doriți dv. se face automat, fără să trebuiască să programați ceva. Dimpotrivă, ca să aveți o dimensiune fixă a textului trebuie să programați ceva (de exemplu dimensiuni fixe la un tabel) și situația nu este deloc uzuală, tocmai deoarece n-ar permite ajustarea automată a paginii în funcție de mărimea ferestrei. Asta v-ar obliga să defilați fereastra cu cursorul orizontal, amplasat în partea de jos a ferestrei, lucru foarte incomod deoarece cititorul ar trebui să defileze fereastra la citirea fiecărui rând. --Turbojet 10 martie 2015 23:07 (EET)

Probabil nu m-am exprimat clar, dar, după cum spune Turbojet mai sus, redimensionarea se face pentru orice text. Dacă vreți ca redimensionarea textului să nu se facă automat, atunci trebuie să îl includeți într-un tag <pre>. —Andrei^discuţie 11 martie 2015 07:41 (EET)

Turbojet si Andrei, pe baza informatiilor de la dvs. am incercat si direct cu un simplu text editor (notepad), deci fara HTML editor, fara CSS, si fara sa codific nimica special, bazat numai pe cunostintele mele rudimentare de HTML - si AM REUSIT sa obtin ce doresc!!! In engleza s-ar numi "automatic line rewrap on window resize". Deci de vina este editorul meu HTML (Serif WebPlus X6), care pur si simplu nu ofera asa ceva, desi creaza un cod HTML măreț de tot. Probabil ca versiunea actuala numita X8 ofera asta, dar n-o am. Daca m-as pricepe la CSS, cu siguranta că ceea ce produce WebPlus X6 se poate modifica si "manual", așa ca să obtin efectul dorit, de fapt standard. Acum stiind de unde bate vântul, va multumec inca o data! A. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 92.193.86.169 (discuție • contribuții).

Mărimi adimensionale

Discuție copiată de la Discuție_Utilizator:AdiJapan#Mărimi adimensionale, pentru expunere mai largă.

Buna seara! Am o intrebare referitoare la existența unităților de măsură pentru mărimi fizice adimensionale. Care este statutul acestor unitati? Pot fi denumite unitati de măsură adimensionale? (Un exemplu ar fi radianul sau daltonul) Vă rog să clarificați!--5.15.12.133 (discuție) 10 ianuarie 2015 21:19 (EET)

Bună seara. Nu mi-e clar ce anume întrebați. Dacă există unități de mărime adimensionale? Da, există. Dacă pot fi denumite așa? Da, pot fi denumite așa. — AdiJapan 12 ianuarie 2015 10:48 (EET)

Cred că anonimul este nemulțumit pentru că nu sunt menționate explicit în articolul despre mărimi fizice. Totuși n-aș categorisi radianul (și steradianul) ca mărimi fizice (în opinia mea sunt mărimi geometrice), iar daltonul este unitate de masă, deci nu e adimensional. Am găsit o listă la en:Dimensionless quantity#List of dimensionless quantities, însă majoritatea sunt fie niște constante (nu le-aș considera unități de măsură), fie nu sunt fizice; două exemple bune de mărimi fizice adimensionale (în opinia mea) ar fi decibelul și coeficientul de frecare. --Gutza _D^D+ 12 ianuarie 2015 11:13 (EET)

Am observat discutia de aici după ce am postat sectiunea de mai jos. Apare o intrebare: care e diferența dintre mărimile fizice și cele geometrice dpdv de analiză dimensională? Un alt aspect se referă la exemplul cu coeficientul de frecare ca raport de forte. Cum considerati in acest cadru numărul Mach ca viteza relativă prin raportare la viteza sunetului?--94.53.199.249 (discuție) 12 ianuarie 2015 21:35 (EET)

PS:Un alt aspect observat e legat de dalton. Daltonul e, din câte se pare, o unitate de masă relativă, deci adimensională.--94.53.199.249 (discuție) 12 ianuarie 2015 21:41 (EET)

Radianul e un raport de două lungimi (lungimea arcului de cerc și raza cercului), iar lungimea este o mărime fizică, deci radianul e și el o mărime fizică. La fel, steradianul e un raport de două arii, deci tot mărime fizică. Oricum, eu nu clasific unitățile în geometrice și fizice atîta vreme cît geometria descrie realitatea fizică.

Decibelul e o unitate de măsură (într-adevăr adimensională), nu o mărime, și anume logaritmul unui raport adimensional. Coeficientul de frecare e un exemplu bun de mărime adimensională. La fel ar mai fi tot felul de randamente (al unui motor termic, de exemplu), factori de umplere, magnificări de instrumente optice, factori de amplificare etc., care adesea se exprimă în procente, și ele tot unități adimensionale. Și numărul lui Mach e un exemplu bun de unitate adimensională. Daltonul e o unitate de masă, dar e adimensional pentru că se definește ca un raport între două mase. — AdiJapan 13 ianuarie 2015 12:33 (EET)

Toate definițiile daltonului pe care le-am văzut sunt de forma (coeficient adimensional * masă); de ce rezultatul ar fi adimensional? --Gutza _D^D+ 13 ianuarie 2015 12:43 (EET)

Se pare că ceea ce mentionati ca coeficient adimensional * masă se refera la masa molară care e dimensională si nu la masa atomică sau moleculară relativă. Masa molară nu trebuie confundată cu cea moleculară, desi au aceleasi valori numerice.--94.53.199.249 (discuție) 13 ianuarie 2015 23:55 (EET)

Masa exprimată în daltoni arată de cîte ori e masa respectivă mai mare decît masa unui nucleon (definită într-un anumit fel). De aceea e o mărime adimensională. E la fel ca numărul lui Mach: viteza nu este o mărime adimensională, dar dacă o exprimi ca numărul care arată de cîte ori e mai mare viteza aceea decît a sunetului, devine adimensională, pentru că e un raport de două mărimi cu aceeași unitate.

Pe de altă parte e drept că orice mărime se poate înțelege ca un număr (adimensional) care arată de cîte ori se cuprinde unitatea în acea mărime. De exemplu, o distanță de 3 m arată de cîte ori e mai mare distanța dată decît unitatea de 1 m. Nu știu unde trebuie pusă limita între dimensional și adimensional. Nici nu prea văd rostul unei asemenea teoretizări. — AdiJapan 13 ianuarie 2015 15:55 (EET)

E util de luat in considerare următorul aspect metrologic: o mărime fizică se exprimă ca produs intre o valoare numerică (determinare cantitativă) și unitatea de măsură (determinare calitativă sau clasa de echivalență a unităților mărimii respective). Astfel se observa ca mărimile relative sau adimensionale au o aceeasi valoare numerică indiferent de valorile numerice cu dimensiuni de diferite unitati care formeaza raportul.--94.53.199.249 (discuție) 13 ianuarie 2015 23:27 (EET)

Exact ăsta ar fi urmat să fie și argumentul meu („3 m = 3 * 1 m”). Nu mi se pare că vorbim de teoretizare excesivă: dacă unitatea de măsură este adimensională (radian, steradian, coeficient de frecare, randament) atunci și măsurătorile sunt adimensionale; dacă nu, nu (Mach, dalton, etc). Decibelii sunt singurul caz atipic, fiindcă sunt o mărime relativ flexibilă, însă eu unul aș înclina către a-i considera adimensionali. Tot la limită ar fi și numărul lui Avogadro, fiindcă ar putea fi considerat adimensional numai dacă considerăm că molii nu sunt dimensionali; sunt, nu sunt? --Gutza _D^D+ 13 ianuarie 2015 16:09 (EET)

Numărul lui Avogadro nu poate fi dimensional fiind un număr de particule, deci se pare că molul nu poate fi dimensional.--86.125.156.119 (discuție) 31 ianuarie 2015 13:01 (EET)

Faci o diferențiere între radian și mach care mi-e neclară. Ambele sînt rapoarte între două mărimi cu aceeași unitate, dar radianul l-ai trecut la adimensionale și machul la „nu”.

Logaritmul prin definiție nu are unitate de măsură (nici el însuși, nici variabila lui), deci nu poate fi decît adimensional.

La mol am aceeași dilemă ca la dalton. — AdiJapan 13 ianuarie 2015 16:37 (EET)

Observ că a apărut aici în această discuție statutul molului, dar a rămas neclarificat.--86.125.156.119 (discuție) 31 ianuarie 2015 13:01 (EET)

De acord, am greșit pentru că am pus mach între cele dimensionale, chiar și Mach 1 este un raport de viteze și este într-adevăr adimensional. Însă 1 dalton este 1/12 * masa unui atom, adică este cu adevărat o unitate de măsură pentru masă, nu înțeleg de ce ți se pare atât de bizară. Dacă daltonul este adimensional atunci și livra sau ocaua sunt adimensionale, fiindcă nu reprezintă decât raportul dintre greutatea (sau volumul) unui corp dat și greutatea sau volumul etalonului. Conform logicii ăsteia și metrul și kilogramul ar fi fost tot adimensionale până de curând, când existau etaloanele la Paris. --Gutza _D^D+ 13 ianuarie 2015 17:09 (EET)

Daltonul e adimensional deoarece masa unui atom oarecare exprimata in daltoni este data prin raportarea masei atomului oarecare la masa referintei (cum era pe vremea lui Dalton hidrogenul ca gaz de referinta pentru densitati relative si deci si mase relative). Un dalton ca valoare este masa referintei per ea insăși, indiferent de cat e masa absoluta in kg a atomului de referinta care nu era cunoscuta inainte de determinarea valorii pentru numărul lui Avogadro.--94.53.199.249 (discuție) 13 ianuarie 2015 23:35 (EET)

Astfel masa cu valoare de 1 kilogram nu poate fi adimensională deoarece exprimă o masă absolută și nu relativă.--94.53.199.249 (discuție) 13 ianuarie 2015 23:42 (EET)

Așa cum am spus mai sus, atunci când singura definiție autoritativă a kilogramului era etalonul de la Paris, orice măsurătoare în kilograme reprezenta un raport între masa corpului măsurat și masa etalonului de la Paris; de ce considerați această situație diferită de cea a daltonului? Prin ce e diferit în mod fundamental un atom de materie de un obiect format din mai mulți atomi de materie? --Gutza _D^D+ 14 ianuarie 2015 08:48 (EET)

Cum am precizat mai sus, o marime (aici masa a unui obiect macroscopic format dintr-un ansamblu de atomi) poate fi exprimata cu mai multe unitati de masura: kg, livre, uncii, etc, fiind valabil produsul valoare numerica ori unitate de masura etalon. Masa relativa a unui atom fata de masa atomului referință este aceeasi indiferent de unitatile folosite, kg etalon sau livra etalon, pt ca se raporteaza la masa atomului de referinta. Astfel masa atomica relativa este aceeasi indiferent de valoarea absoluta in kg, livre, etc a daltonului. Etalon kilogram este doar calitatea unei marimi fizice, nu intervine o referinta conectata cu natura atomilor obiectului ca in cazul daltonului. Factorul de conversie intre diferitele unitati ale aceeasi marimi este desigur adimensional (livre spre kg, etc). Desigur fiecarei unitati adimensionale ca machul, daltonul ii poate corespunde o unitate dimensionala cu un factor de conversie adimensional. Factorul de conversie este unic si egal cu 1 pentru marimile adimensionale. (Omologul machului pentru lumina ar putea fi foto-machul sau einsteinul cu valoarea de 3*10exp8 ms/s). Daltonului ii corespunde valoarea absoluta de ordinul a 10exp-24 kg.

Putem considera un exemplu contrastiv pentru lb-mol (livra-mol). Masa (livra)-molara a heliului este tot 2 lb (livre)/lb-mol comparativ cu 2g/mol in cazului molului. Diferit in cazul lb-mol este valoarea numarului lui Avogadro. Numarul lui Avogadro (numarul de particule asociat unui pentru un lb-mol este diferit de cel dintr-un mol uzual. (Ce spuneti de posibilitatea de a coopta si alti wikieditori in aceasta discutie?)--94.53.199.249 (discuție) 14 ianuarie 2015 10:54 (EET)

Ok, cred că am ajuns la o formă de a exprima riguros felul în care văd eu lucrurile: dacă unitatea unei mărimi este definită ca un raport între două măsurători de același tip, atunci consider că unitatea și mărimea respectivă sunt adimensionale; pe de altă parte, dacă însăși definiția unității face referire la o mărime care nu este adimensională, atunci unitatea și mărimea respectivă nu sunt adimensionale.

Exemple:

• Radianul (și steradianul) sunt adimensionale fiindcă unitatea este definită ca raport între lungime și lungime (sau între arie și arie).
• Machul este adimensional fiindcă unitatea este definită ca raport între două viteze.
• Daltonul nu este adimensional, fiindcă unitatea este definită ca o cantitate oarecare în kilograme.
• Coeficientul de frecare este adimensional fiindcă unitatea este definită ca raport între două forțe.
• Randamentul este adimensional pentru că unitatea este definită ca raport între două mărimi de același fel (lucru mecanic, energie, putere etc).

Știu că nu este riguros corect să amestec unități de măsură cu mărimi (nu se prea poate vorbi despre unitatea coeficientului de frecare sau unitatea randamentului), însă am încercat să ajung la o abordare unitară a chestiunii pe care o discutăm. --Gutza _D^D+ 15 ianuarie 2015 14:31 (EET)

Daltonul nu este definit in principal ca o cantitate oarecare în kilograme pentru că s-ar anula scopul pentru care a fost introdus ca unitate relativă pentru masa relativă (raport de mase) a unui atom raportat la o masă a unui atom de referință (H, etc). În secundar poate fi si dimensional ca echivalent pentru o cantitate oarecare în kilograme, deci un statut ambivalent: poate fi atît adimensional (în principal) cât și dimensional ca valoare absolută a masei atomice in kg (in secundar). El se poate utiliza fără a fi absolut necesar a se ști valoarea absolută în kilograme care s-a putut stabili numai după determinarea numărului lui Avogadro la mai bine de 100 de ani după introducerea lui ca unitate relativă.--5.15.8.254 (discuție) 16 ianuarie 2015 19:32 (EET)

Cred că o discuție nu poate avansa decât dacă interlocutorii reușesc să-și pună punctele comune în acord, astfel încât, prin excludere, să rămână de discutat numai opiniile divergente. Prin urmare vă rog luați la cunoștință că sunt de acord cu Dvs. în privința faptului că daltonul a fost inițial definit „în orb” ca fiind a douăsprezecea parte a masei izotopului de carbon 12. Hai să nu mai reiterăm acest argument; a fost consumat deja, suntem amândoi de acord cu veritatea sa, ok? Însă în opinia mea științele exacte nu trebuie judecate din punct de vedere istoric/cronologic (afară de cazul istoricilor care doresc să înțeleagă raționamentele oamenilor de știință în funcție de datele pe care le aveau aceștia la dispoziție la momentul respectiv; nu este cazul acestei discuții).

Acestea fiind spuse, revin la argumentul meu anterior: dacă, lipsindu-ne de cârja intelectuală a contextului istoric, considerăm că daltonul nu ar putea fi exprimat în unități de masă SI atunci ar trebui, în opinia mea, să considerăm și livra, cotul, piciorul sau țolul ca unități adimensionale. De fapt, cred că putem folosi acest vector de gândire ca să ne înțelegem reciproc: vă rog explicați-mi dumneavoastră prin ce anume considerați că diferă în mod fundamental lívra de dalton, lăsând la o parte diferența grozavă de ordin de mărime. Vă rog țineți cont de faptul că nici livra și nici daltonul nu ar fi putut fi definite inițial în raport cu kilogramul, din motive istorice.

În altă ordine de idei, eu nu sunt fizician – însă avem cel puțin doi fizicieni în comunitate, AdiJapan și Turbojet, pe care îi invit să se implice în discuție; vă rog simțiți-vă perfect liberi să mă contraziceți, sunt perfect conștient că emit opinii de amator. --Gutza _D^D+ 17 ianuarie 2015 02:00 (EET)

E foarte util că ați precizat elementele de acord (definirea in orb/relativ a daltonului) si ca pas urmator discutarea aspectelor divergente. (Uneori pentru intelegerea unor concepte și raționamente științifice este necesar un cadru cronologic nu numai pentru istoricii stiintei.)

Aspectul divergent esential pentru dalton este legat de folosirea actuală ca unitate relativă. Nu e necesar pentru folosirea daltonului să se exprime valoarea lui in livre sau kilograme. (Astfel am adus discutia in prezent evitand oarecum contextul cronologic) Livra sau kilogramul sunt unitati de masa absolute, pentru a exprima masa absoluta a unui atom nu trebuie mentionat daltonul.

Daltonul ca si machul sunt unitati relative in cadrul SI, ar putea fi dimensionale in afara SI. Se poate defini o unitate extra-SI dimensionala pentru viteza Machul a carei valoare in unitati SI ar fi 340 m/s, dar nu e esential pentru utilizarea machului in cadrul SI. La fel si in cazul daltonului in cadrul unui sistem de unitati absolute ca SI. Referinta in cazul kg sau lb ca unitati absolute este arbritrara, spre deosebire de referinta fixa din cazul daltonului sau machului ca unitati relative in cadrul SI. Valoarea numerica a masei atomice sau moleculare in unitati relative dalton sau amu/uma/uam este preluata ca valoare numerica pentru masa molara exprimate in kg. Masa molara este diferita pentru diferite substante, dar tocmai aceste mase molare diferite ale diferitelor substante contin acelasi număr de particule microscopice care este esential pentru rapoartele de combinare de greutate sau volum ale substantelor.--5.15.42.190 (discuție) 17 ianuarie 2015 12:44 (EET)

În broșura SI se spune că daltonul nu este adimensional, ci este un nume alternativ al unității 1,660 538 86 (28) × 10⁻²⁷ kg. Este adevărat că inițial a fost definit ca un raport, însă în opinia mea (care nu contează, eu nefiind fizician, și oricum, pe Wikipedia contează doar ce spun sursele) nu este corectă afirmația că un raport a două mărimi fizice având aceeași natură este „adimensional”, deoarece fiecare mărime din raport are dimensiune, dimensiunea raportului fiind de fapt m/m, kg/kg etc., doar aparent matematic aceste unități se pot „simplifica”, rezultând unitatea „1”. Tot broșura SI afirmă că denumirile „radian” și „steradian” sunt nume alternative pentru unitatea „1”. Și asta nu este doar în SI — în orice sistem de unități de măsură un raport de mărimi care au aceeași natură este „adimensional” în acest sens. Nu poate deveni dimensional doar schimbând sistemul de unități, matematica dixit. A nu se face confuzie cu faptul că unitățile de măsură fundamentale pot diferi în diferite sisteme de unități, aici este vorba de rapoarte de mărimi care au strict aceeași natură, deci aceeași unitate de măsură, oricare ar fi ea.

Și nu poate fi imaginat niciun sistem de unități în care valoarea lui Ma ar fi în SI de 340 m/s. Fiți mai riguros în exprimare, că altfel abia așteptăm să ne legăm de așa ceva, deturnând discuția. --Turbojet 19 ianuarie 2015 23:08 (EET)

Desigur teoretic ar putea fi imaginat un sistem de unitati in care valoarea 1 Ma fi în SI de 340 m/s, dar nu are rost. Machului ca unitate adimensionala in SI ii poate corespunde o unitate dimensionala in afara SI cu valoarea in SI de 340 m/s, dar nu are rost includerea acestei unitati dimensionale intr-un sistem de unitati. Machul ca unitate dimensionala poate fi comparat ca statut cu galul, caruia ii corespunde 1 cm/s2 ca subunitate SI de acceleratie.--5.15.0.186 (discuție) 29 ianuarie 2015 23:59 (EET)

Observ această interesantă discuție metrologică și am cîteva remarci: 1) pot exista unități in afara SI de sine stătătoare care nu aparțin unui sistem care să le inglobeze și care sunt folosite concomitent cu SI, cum ar fi ora multiplu al secundei care nu respecta formatul de multiplu de zece al SI, 2) referitor la omologul machului pentru lumină, există ca unitate independentă și care ar fi numele ei (denumire provizorie foto-mach? sau einstein?)? 3)legat de punctul anterior se poate construi(?) sau nu(?) un sistem de unități in care valoarea unui foto-mach sa fie in SI 3*10-8 m/s? 4) desigur pot exista factori de transformare intre unități ale diferitelor mărimi, nu doar cele fundamentale dar este suficient a cunoaște factorii de transformare pentru unitățile mărimile fundamentale, restul fiind combinatii ale celor fundamentale, 5)alegerea numărului mărimilor fundamentale poate diferi de la un sistem la altul, un exemplu ar fi legat de reducerea mărimilor legate de electricitate la combinatii de lungime, masă, timp in anumite sisteme diferite de SI.--86.127.205.100 (discuție) 21 ianuarie 2015 11:42 (EET)

1) Ora nu este „de sine stătătoare”, ci un multiplu (acceptat de SI) al unei unități din SI. Multiplul diferit de 10ⁿ nu separă complet unitatea de SI, nici măcar dacă ar fi o cifră nerotundă, nici măcar dacă nu se cunoaște valoarea precisă a cifrei, vezi daltonul. 2) N-am auzit. Probabil ziariștii speculează. 3) Nu. Mach e „adimensional”, deci „foto-mach” n-are cum fi exprimat în m/s. 4) Da (banal). 5) Fiți sigur că SI ar fi fost primul care se „simplifica” dacă se reușea. --Turbojet 21 ianuarie 2015 22:06 (EET)

1)Ora nu e inclusă intr-un sistem de unități autonom ca MKH (metru kilogram ora). Dacă e acceptată de SI, atunci ar putea fi acceptată de SI și caloria ca multiplu oarecare nezecimal al joulului. Dar ambele sunt unități care nu fac parte din SI.

Referitor la statutul marimilor adimensionale o sursă pe care am pus-o la bibliografie la marime adimensionala precizeaza mai clar in acord cu dv, citez: Nu este corect să se considere că aceste mărimi se exprimă doar prin numere abstracte (numere pure), au unități cu dimensiunea 1 (exemplu m/m).--86.127.205.100 (discuție) 23 ianuarie 2015 18:24 (EET)

5) Referitor la incercarea de a reduce sarcina electrică la combinatia LMT, sistemul cgs merită mentionat în acest sens. SI nu a acceptat acest demers al cgs-ului.--86.127.205.100 (discuție) 23 ianuarie 2015 18:30 (EET)

„Dacă (ora) e acceptată de SI, atunci ar putea fi acceptată de SI și caloria ca multiplu oarecare nezecimal al joulului.”

Teoretic. SI este însă un instrument practic, care nu este obligat să fie „politically correct” față de ce spuneți. În practică toate ceasurile arată timpul în ore, dar nu există aparate gradate în calorii (de fapt nici în Joule). La aparatura modernă eventuala afișare în Joule se face după prelucrare automată a măsurătorilor, unde, cu sau fără 4,18 , afișajul are exact aceeași semnificație, ca urmare practic caloria nu mai are nicio justificare. Așa se poate spune și că „ar putea fi acceptat yardul ca multiplu...” etc. — nu e cazul.

„ambele sunt unități care nu fac parte din SI”

Nu. Sensul expresiei din titlul articolului „unități care nu fac parte din SI” nu este cel din limbajul curent, ci este formularea din broșura SI pentru unitățile pe care SI acceptă să fie folosite împreună cu unități ale sale (le tolerează). Caloria nu este tolerată de SI, deci ora și caloria au statute diferite, nu sunt „ambele”. Nu poate fi dată ca exemplu ora pentru a susține caloria. Conform acestei definiții a titlului, în articolul respectiv nu se pot trata și alte unități, de exemplu, stânjenul, care nici el nu face parte din SI în sens comun.

„SI nu a acceptat acest demers al cgs-ului.”

Am impresia că o spuneți pe un ton revoltat, de parcă SI este un încăpățânat cu decizii nejustificate, nu că cei ce se pricep și au discutat în conferințe internaționale au considerat că nu merge. --Turbojet 23 ianuarie 2015 22:45 (EET)

Am observat doar comparativ situatia din cgs si SI, nu e vorba de niciun ton revoltat. (Politically correct pe care-l mentionati inseamnă de fapt interventia unui aspect arbitrar) Care este un criteriu nearbitrar pentru stabilirea numărului de mărimi fundamentale? și dacă există sau poate fi stabilit? sunt întrebări care apar natural în acest cadru.--86.127.205.100 (discuție) 24 ianuarie 2015 13:20 (EET)

În ce privește (5), vezi o analiză interesantă la en:Fundamental unit (a doua jumătate a articolului) – teoretic s-ar putea ajunge la o singură unitate și o singură măsură fundamentală, însă cred că ar rezulta un sistem extrem de greu de utilizat în practică. --Gutza _D^D+ 21 ianuarie 2015 23:22 (EET)

Pe lângă dificultatea practică, nu are rost nu a se defini singură unitate și o singură măsură fundamentală, trebuie ținut cont de numărul minim de mărimi independente ale căror combinații pot caracteriza diversitatea fenomenelor legate de materie.--86.127.205.100 (discuție) 23 ianuarie 2015 18:36 (EET)

Viteza adimensională a luminii

Un alt aspect care apare este legat de viteza luminii, poate exista un sistem de unități unde viteza luminii să aibă valoare numerică 1 și să fie adimensională?--86.127.205.100 (discuție) 23 ianuarie 2015 18:42 (EET)

În sistemul „natural” de unități utilizat în teoria cuantică relativistă, viteza luminii în spațiul liber c și constanta Planck redusă ħ au ambele valoarea 1. E doar un artificiu, pentru a nu căra inutil, de-a lungul unor calcule lungi și laborioase, factori constanți (constante universale). Odată obținut rezultatul, factorii c și ħ, la puterile corecte, se restabilesc ușor prin analiză dimensională. Simplu și practic, fără vreo semnificație profundă. -- Victor Blacus (discuție) 23 ianuarie 2015 19:14 (EET)

Exemplu. În factorul de normare la unitate al bispinorului Dirac pentru electronul liber apare expresia p/(E + m). Fizicianul știe că expresia cu dimensiunile corecte este cp/(E + mc²). La fel și cu expresiile care conțin ħ. -- Victor Blacus (discuție) 23 ianuarie 2015 19:32 (EET)

Exemplu #2. În spectroscopie a fost introdusă constanta structurii fine α = e²/ħc, combinație de constante universale, care e o cantitate adimensională: un număr cu valoarea aproximativă 1/137. În contextul electrodinamicii cuantice ea e constanta de cuplaj pentru interacțiunea electromagnetică (interacțiunea dintre electroni și fotoni). În calcule, e scrisă simplu ca e², iar în expresia finală (de exemplu, secțiunea eficace pentru procesul studiat) se folosește valoarea numerică. -- Victor Blacus (discuție) 23 ianuarie 2015 23:23 (EET)

Există posibilitatea de confuzii folosind acest artificiu? Altfel spus poate duce acest artificiu la formule simple, elegante si clare?--86.127.205.100 (discuție) 24 ianuarie 2015 13:27 (EET)

Desigur că sunt posibile confuzii pentru începători, atât aici, cât și în alte domenii. Forme „scurte” (mai ușor de memorat) sunt mai greu de înțeles. Și profesorii mei foloseau forme „simple” ca să scrie mai puțin pe tablă și se exprimau eliptic, așa că mi-au trebuit ani ca să înțeleg exact că mărimea cutare era un flux unitar, nu o cantitate, un flux, sau altceva, deși matematic relația funcționa chiar dacă eu n-aveam o înțelegere perfectă. Să zicem că puteam învăța din carte. Eu am mai prins trecerea de la MKfS la SI, iar tratatele erau pline de greșeli, constante adimensionale erau transformate deoarece mărimi din aceeași relație erau exprimate în sisteme de unități diferite (amestecate), așa cum autorii aveau tabele de proprietăți fizice. Acum aceeași problemă o au cei care învață din tratate amestecate, moderne cu vechi în sistemul anglo-saxon. Scopul artificiilor menționate nu este o prezentare didactică „mai clară”, ci economia de „scriptologie” pentru experții care știu deja despre ce este vorba. Personal prefer tratatul care-mi explică pe 50 de pagini relația detaliată (cu toți termenii, toate formele posibile și explicarea exactă a tuturor mărimilor) față de relația „simplă” și inutilizabilă ca atare. Exemple de astfel de relații „simple” pentru mine, dar care au „în spate” ce v-am spus am dat la Mecanica fluidelor numerică. Vă repet, din experiență, că ce e „simplu” indică sau o cunoaștere profundă (experții) sau una complet superficială (începătorii). Cele ce spun nu se referă la învățământul gimnazial sau liceal, care oricum prezintă lucrurile extrem de sumar, ci la practica din sectoarele de cercetare-dezvoltare. Chiar și la nivel universitar nu este timp pentru o înțelegere profundă, ci doar pentru o inițiere. N-aveți ce spera la o revoluție în prezentarea didactică a relațiilor prin „simplificare”. --Turbojet 24 ianuarie 2015 14:55 (EET)

Nici nu aștept vreo mare simplificare care e iluzorie.--86.127.205.100 (discuție) 24 ianuarie 2015 18:28 (EET)

en:Natural units. -- Victor Blacus (discuție) 24 ianuarie 2015 15:15 (EET)

Problema cu unitățile naturale mentionate este că ele ignoră că o marime este exprimabilă ca produs valoare numerică - unitate de măsură; aceasta din urmă nu dispare de fapt prin alegerea unor unitati naturale, deci mărimile nu se exprimă doar prin număr sau valoare numerică. Acesta e un aspect important de subliniat pentru cine operează cu orice mărimi, indiferent de nivelul la care se face o instruire.--86.127.205.100 (discuție) 24 ianuarie 2015 18:28 (EET)

Spațiutimp ca mărime fizică

Un alt aspect legat de viteza luminii e cel al conceptului spațiu-timp. Poate fi acest concept o mărime fizică? Dacă da, care este dimensiunea sa? Cumva L^{3}*T?--86.127.205.100 (discuție) 24 ianuarie 2015 13:33 (EET)

Din ce-mi amintesc de prin școală, conceptul de spațiu-timp apare în relație cu un spațiu Minkowski. Un astfel de spațiu modelează spațiul 3D la care se adaugă și timpul ca o a patra axă spațială, pe lângă x, y și z, ea fiind etichetată ict, metrica spațiului fiind cea euclidiană. i este un factor adimensional al cărui scop este introducerea semnului minus în formula distanței euclidiene, iar ct transformă practic dimensiunea temporală într-una spațială, deci într-un spațiu Minkowski, din punct de vedere al metricii, spațiu-timp este tot un fel de spațiu, deci dimensiunea sa este tot una de distanță. Se numește spațiu-timp doar pentru a arăta că include și conceptul de timp, iar transformarea este dată de ideea că o unitate de distanță pe axa temporală este egală cu o distanța parcursă cu viteza luminii în vid c în unitatea de timp echivalentă. —Andrei^discuţie 26 ianuarie 2015 11:02 (EET)

Unele surse spun că distanța și timpul se pot măsura în aceleași unități și dau ca exemplu unitatea an-lumină.--86.125.156.119 (discuție) 31 ianuarie 2015 12:34 (EET)

Asta e pură copilărie, sursele alea nu pot fi luate în serios. Se învață și în liceu că anul-lumină e o unitate de distanță, nu de timp. Este un multiplu non-SI al metrului (cu un factor de exact 9.460.730.472.580.800). —Andrei^discuţie 2 februarie 2015 14:19 (EET)

Desigur acest enunt punctual din sursele respective nu poate fi luat in serios. Dar dacă in prezentarea de mai sus care include termenul ct se foloseste sistemul de unitati naturale in care c=1 atunci rezultă insumarea spatiului s cu timpul t, ceea ce vine in sprijinul afirmatiei paradoxale/discutabile distanța și timpul se pot măsura în aceleași unități.--94.53.199.249 (discuție) 14 martie 2015 15:30 (EET)

Cantitate de substanță și molul

Este cantitatea de substanță o mărime adimensională? Și ca atare molul o unitate adimensională, comparabilă in acest statut cu radianul, tot unitate adimensională? Această intrebare apare ca urmare a exprimării cantității de substanță ca raport masă (oarecare de substanță)/ masă molară. Comparativ unghiul in radiani este exprimat ca raport lungime arc oarecare / lungimea arc de referință egală cu lungimea razei.--86.125.156.119 (discuție) 31 ianuarie 2015 12:46 (EET)

Am văzut mai sus că s-a amintit brosura SI care se pare că prezintă o inconsecvență intre statutul radianului ca unitate adimensională si cel al daltonului care este folosit și în prezent ca unitate relativă de masă pentru mase atomice și moleculare, nu numai inițial.--86.125.156.119 (discuție) 31 ianuarie 2015 13:11 (EET)

Cantitatea de substanță nu este adimensională, ci se măsoară în moli (sic!). De fapt, broșura SI precizează că exprimarea „cantitate de substanță” este generică și că în cazurile concrete trebuie particularizată, sub forma „cantitate de H₂O”, „cantitate de HCl” etc., cu sensul „echivalent în particule a H₂O, HCl etc”.

Orice măsurătoare se exprimă ca produs dintre un raport adimensional și o unitate de măsură. Când se spune „5 m” se înțelege „5 (de câte ori unitatea)/1 (o unitate), raport adimensional, iar natura unității este m (lungime)”. Când de spune „5 daltoni” se înțelege „5/1 (adimensional) daltoni (o unitate de masă, care este definită ca 1/12 (adimensional) din masa... (dimensional))”. Deci daltonul nu este adimensional, ci un multiplu al unei mărimi dimensionale (masa). Când se spune „5 moli” se înțelege „5/1 (adimensional) din cantitatea de substanță respectivă proporțională cu un număr (adimensional) de particule atomice (dimensional, aici «un anumit număr de particule» este chiar unitatea)”.

Când se spune „5 rad” se înțelege „5/1 (adimensional) din unghiul definit în cerc ca lungime/lungime - cu dimensiunea m/m = 1 (aparent adimensional). De altfel, unitățile de tip m/m (radian), m²/m² (steradian) sunt unități derivate, la care, întâmplător, matematic fracția unităților se reduce la 1. Unitatea „1” poate să apară exclusiv la mărimile derivate, prin mecanismul prezentat. Unitățile derivate nu se juxtapun unităților fundamentale, dimensionale prin definiție.

Dacă dv. nu sunteți de acord cu broșura SI, vă rog să semnalați Conferințelor Internaționale de Măsuri și Greutăți ceea ce dv. considerați „inconsecvențe”. Aici nu putem decât să vă explicăm spiritul documentației folosite pe Wikipedia, în niciun caz s-o combatem și să susținem altceva decât ce afirmă sursele de încredere. Iar broșura SI este cea mai de încredere sursă posibilă în domeniul unităților de măsură. --Turbojet 1 februarie 2015 00:18 (EET)

Observ că utilizatorul Turbojet a afirmat un enunt valabil: Unitățile derivate nu se juxtapun unităților fundamentale, dimensionale prin definiție. Cum se aplica acesta in cazul molului care era unitate derivata deci adimensionala inainte de 1971 si a devenit unitate fundamentala deci nederivata si dimensionala dupa 1971? Cum se explica aceasta schimbare de statut? Cine a insistat ca molul să fie unitate fundamentală?--5.12.45.116 (discuție) 2 februarie 2015 13:36 (EET)

(Observatie colaterala:Referitor la spiritul Wikipedia dacă se constată contraziceri in aceeasi sursă, se poate aplica WP:IAR si discuta problema ca la un seminar de matematică, fizică sau inginerie)--5.12.45.116 (discuție) 2 februarie 2015 13:36 (EET)

De asemenea utilizatorul Turbojet a afirmat mai sus intr-o alta sectiune despre dalton Este adevarat ca la inceput a fost definit ca raport, enunt valabil nu numai la inceput, dar si in prezent. Nu numai la inceput, dar si actual daltonul este folosit ca raport kg/kg fara a interesa valoarea lui nerelativa in kg.--5.12.45.116 (discuție) 2 februarie 2015 13:41 (EET)

În privința surselor nu se aplică WP:IAR; dacă asta rezultă din varianta curentă a textului acelei politici înseamnă că e ambiguu formulată. Dacă o sursă este inconsecventă cu ea însăși atunci articolele trebuie să facă exact ceea ce fac atunci când două surse sunt inconsecvente una cu cealaltă: să menționeze explicit inconsecvența, în limitele WP:PDVN. Sigur, pe această pagină se poartă o discuție liberă, însă am vrut să clarific acel aspect punctual legat de WP:IAR. --Gutza _D^D+ 2 februarie 2015 17:47 (EET)

Părerea mea personală este că acceptarea molului ca unitate fundamentală a fost o concesie (sic!).

Cu „Este adevarat ca la inceput a fost definit ca raport” m-am referit la momentul definirii, nu că acum nu s-ar mai folosi în același mod în practică. Când se folosește ca raport, pur și simplu chimiștii se exprimă eliptic (presurtat), deoarece cantitatea efectivă nu-i interesează, reacțiile chimice merg la fel, indiferent că produc 1 kg sau o tonă de săpun. Soția mi-a povestit un episod simptomatic: „— Ați cântărit cât ați introdus în reactor?” „— Nu, am pus atâția saci din aia și atâția din cealaltă”. (sic!) --Turbojet 3 februarie 2015 09:33 (EET)

Remarcând aceste aspecte despre mol analizate aici, as dori să pun intrebarea dacă poate fi molul în anumite cazuri o unitate pentru mărimea masă (a unei substanțe)? Așa s-ar putea conchide pe baza unei exprimări care era socotită mai demult definiția molului: Molul este cantitatea de (dintr-o) substanță a cărei masă exprimată in grame e numeric egală cu masa moleculară relativă a respectivei substanțe. Care sunt lipsurile acestei exprimări?--92.81.43.185 (discuție) 10 februarie 2015 20:48 (EET)

Referitor la afirmatia despre mol ca unitate de masă, ea se găsește in cel puțin o sursă : Fris, Timoreva, Curs de fizică generală, traducere din lb rusă, 1954(~?).--5.15.4.9 (discuție) 13 februarie 2015 11:30 (EET)

Strat superficial

Există urme de apa in strat pelicular pe suprafata unui cub de gheață? Dacă da, in ce conditii?--94.53.199.249 (discuție) 14 martie 2015 12:55 (EET)

HTML

Există vreun alt editor bun de HTML, în afară de Adobe Dreamweaver, care să fie și gratis?--Biolongvistul (✎) 19 martie 2015 14:33 (EET)

Notepad (sau orice echivalent) sunt cele mai bune. :) --Turbojet 19 martie 2015 20:45 (EET)

Pe Windows există și Notepad++ care îți colorează sintaxa și îți autocompletează uneori tagurile de închidere. —Andrei^discuţie 20 martie 2015 09:23 (EET)

Trei de DA

Am tot observat la emisiunea Românii au talent cum toata lumea spune despre participanți ca au primit „trei de «da»” sau „trei de «nu»”. Sunt mai mult ca sigur că „trei «da»” sau o reformulare de felul „toți membri juriului au decis ca el/ea să avanseze” ar fi corecte. Mă întreb câte exprimări „de televiziune” apar și pe Wikipedia întrucât încep să fie folosite mai des decât cele care respectă limba română curată.--MJ for U (discuție) 20 martie 2015 23:10 (EET)

Articolele noastre sînt pline de exprimări stîngace, e adevărat. Însă formularea trei de da este bună așa (deși e bine și trei da). Cei care spun că ar fi greșită fac de fapt o extrapolare a unei reguli, și anume aceea că pentru numeralele pînă la 19 nu se pune de. Dar de la regula asta generală se fac totuși excepții: mulți vorbitori spun trei de i sau trei de si bemol și practic toți vorbitorii spun trei de 3, inclusiv în uzul cel mai îngrijit. Atunci cînd substantivul determinat de numeral nu este flexionabil, deci nu poate purta marca pluralului, se întîmplă foarte frecvent ca exprimarea legăturii sintactice dintre numeral și substantiv să se facă cu prepoziția de. Mai ales atunci cînd substantivul este o cifră sau un număr, alipirea numeralului ar risca să producă exprimări neinteligibile, dar aceeași precauție o putem lua și în alte cazuri.

Limba română curată nu este de un singur fel. Atunci cînd vorbitorii spun în două feluri – ca acum cu trei de da și trei da –, nu înseamnă că e corect într-un singur fel. Corectitudinea se stabilește în raport cu uzul îngrijit, care e mai variat decît vi se pare.

Apropo, formularea toți membri juriului au decis ca el/ea să avanseze e cu certitudine greșită, dar din alt motiv. :-) — AdiJapan 21 martie 2015 04:05 (EET)

Narcisa Forăscu scrie în lucrarea Dificultăți gramaticale ale limbii române că "pentru exprimarea numeralelor între 2 și 19 se admite atât forma cu prepoziția de, cât și forma simplă, atunci când este vorba de un element citat". Răzvan Socol ^mesaj 21 martie 2015 21:33 (EET)

Dacă e vorba de TV, zilele trecute am auzit următoarea informație: Cel mai scump penthouse din (Iași?) se află într-un bloc de doisprezece etaje. El ocupă etajele unsprezece și douăsprezece. Ca să zic așa, tocmai „vițăvercea”! --Miehs (discuție) 22 martie 2015 19:51 (EET)

HTML/CSS

Cum se aplică regula „HTML e pentru structură, CSS e pentru prezentare”? Folosim atributul style? Folosim întotdeauna <span class=""> și <div class="">? Definim întotdeauna cu CSS tagurile de prezentare? Sau cum? --Biolongvistul (✎) 21 martie 2015 21:46 (EET)

Deși odată făcusem un curs online de HTML... nu prea mai țin multe minte. Pot să spun, despre prima propoziție, că HTML este „scheletul” iar CSS pielea (ce e pe afară). --Sebastian^pin 22 martie 2015 18:43 (EET)

Gândește-te că de regulă sunt două persoane diferite care se ocupă cu generarea de conținut, respectiv cu designul. Primul scrie conținutul încadrându-l în taguri html (paragrafele în p-uri, tabelele în table/th/tr/td, titlurile în h1/h2/h3...), eventual div-uri și span-uri pentru a identifica blocuri sau elemente separate. Apoi cealaltă persoană vine și scrie CSS-ul, descriind fiecare element cum trebuie să arate. Se preferă în general ca elementele HTML să aibă atributul class definit, pentru că este mai ușor de identificat în CSS. CSS poate identifica elemente și după atributul "id", dar ăsta mai are și alte roluri, trebuie să fie unic și în DOM și la nivel de element (class poate lipsi sau un element poate avea mai multe clase). Definirea lui style direct este făcută doar în cazuri în care el dă funcționalitate (nu design). Asta pentru că CSS/HTML sunt gândite în așa fel încât același conținut să poată fi afișat cu unul din mai multe stiluri, definite în unul din mai multe CSS-uri, sau poate oricum avea CSS-uri diferite pentru dispozitive diferite de afișare (tabletă, telefon, monitor de calculator, imprimantă). Un exemplu este chiar Wikipedia (deși majoritatea folosim stilul implicit Vector, există și alte stiluri, și putem defini stilurile noastre). —Andrei^discuţie 23 martie 2015 10:05 (EET)

JavaScript

Atunci când vrem să comparăm un string cu o variabilă în JavaScript, câți „=” punem? Unul, doi sau trei? De exemplu, în situația asta:

if (variabilă === 'String') {
  // …
}

--Biolongvistul (✎) 27 martie 2015 14:18 (EET)

Aceasta e o întrebare elementară. Ar fi bine să citești ceva tutoriale de bază și apoi să clarifici neclaritățile. //  Gikü  vorbe  fapte  vineri, 27 martie 2015 14:36 (EEST)

Un egal este atribuire, doi egali este comparație între valori; trei egali este comparație între valori și tipuri. Distincția între primele două este elementară, cea de a treia este mai subtilă. Dacă variabilă are valoarea numerică 3, iar stringul este "3", atunci comparația cu dublu egal returnează true, iar cea cu triplu egal returnează false. AFAIK. —Andrei^discuţie 27 martie 2015 15:57 (EET)

Apropo, ca o regulă de bună practică pentru a evita confuzia între atribuire și comparație atunci când vrei să compari o constantă cu o variabilă, este bine să-ți formezi un obicei să pui constanta în termenul din stânga și variabila în dreapta. —Andrei^discuţie 27 martie 2015 16:00 (EET)

În concluzie, pun doi de „=”. Ce înseamnă „AFAIK”? --Biolongvistul (✎) 27 martie 2015 21:09 (EET)

Este un acronim en-US: AFAIK = "As far as I know". --Bătrânul (discuție) 27 martie 2015 21:23 (EET)

<AFAIK = "As far as I know"> Lipsește un „=”. Vitalie Ciubotaru (discuție) 30 martie 2015 18:09 (EEST)

Bătrânul nu știu să fie programator, sper să înțeleagă... :D

Traducerea literală a AFAIK este „după cum știu”, expresie care în limba română sugerează nesiguranță și lasă loc la multă îndoială, însă în limba engleză este foarte puternică, într-o declarație are sensul „eu așa știu și asta susțin; dacă nu e așa, nu e vina mea, puteam să jur de bună-credință”. --Turbojet 30 martie 2015 19:18 (EEST)

Substantive cu sufixe - tipuri de gust

Ce sufix ar trebui folosit pentru formarea unui substantiv derivat de la gustul sărat (similar cuvintului en saltiness)? Există următoarele substantive derivate de la adjective: acru ---> acreală, dulce --->dulceață, amar --->2 variante cu -ciune si -eală, picant----?--86.125.181.27 (discuție) 30 martie 2015 14:58 (EEST)

Sărătură.--Silenzio (discuție) 30 martie 2015 19:22 (EEST)

Se pare că sensurile 2 si 3 de acolo il ecipsează pe 1 care se referă la proprietatea de a fi sărat care e de interes aici. Pentru acru există două substantive derivate cu sufixe diferite si cu sensuri diferite: acreală (gust) si acritură (mâncare). De asemenea pentru dulce dulceața are dulceață (sau nu chiar, poate acreală).--86.125.160.2 (discuție) 30 martie 2015 23:12 (EEST)

Saramură. Tgeorgescu (discuție) 31 martie 2015 01:01 (EEST)

Verb la diateza activă

Există verbul a sinucide la diateza activă?--5.15.32.56 (discuție) 29 martie 2015 15:58 (EEST)

Se mai întâmplă uneori…. Milionarul COSTEL COMANA s-a sinucis sau A FOST SINUCIS? --Miehs (discuție) 29 martie 2015 16:05 (EEST)

Interesant de observat potriveala cu sinucideri(?) in avion in contextul mai recent cu Andreas Lubitz avut in vedere la formularea acestei intrebari. De asemenea este interesant de calculat probabilitatea unei sinucideri in tandem Comana-Lubitz cu probabibilitati conditionate.--5.15.32.56 (discuție) 29 martie 2015 17:40 (EEST)

O observatie contextuala: Costel Comana nu are wikiarticol, spre deosebire de Lubitz. Ar fi util poate un redirect spre Regiotrans.--5.15.32.56 (discuție) 29 martie 2015 17:43 (EEST)

Se mai poate observa ca verbul respectiv poate fi pus si la diateza pasiva.--5.15.32.56 (discuție) 29 martie 2015 17:47 (EEST)

Evident, formularea "a fost sinucis" vrea să sugereze că în realitate a fost ucis, dar în așa fel încât să pară o sinucidere.--Miehs (discuție) 29 martie 2015 19:57 (EEST)

Se pare că și Seneca ar fi fost sinucis.--86.125.187.235 (discuție) 6 aprilie 2015 21:59 (EEST)

În limba română verbul (intranzitiv) a se sinucide se conjugă numai la diateza reflexivă. Dar cine mai respectă normele academice ale limbii române, mai ales la ro.Wikipedia?... :( --Bătrânul (discuție) 29 martie 2015 20:35 (EEST)

Desigur in mod normal numai diateza reflexiva este valabilă. Restul sunt situații nebanale/paradoxale care sunt redate prin efecte stilistice sau jocuri de limbaj care folosesc alte diateze. Este vorba de expresivitatea unei limbi naturale cum e limba română. Alt exemplu de expresie nebanală aparent paradoxală e a coborî in sus mentionata de Miehs aici pe Wikipedia care are sens la folosirea unei scări rulante in sens invers cand viteza scării rulante e mai mare ca a omului care ar vrea să coboare.--86.125.161.234 (discuție) 29 martie 2015 21:03 (EEST)

Font

Am instalat fontul Junicode. În pdf-ul cu informații scrie de niște opțiuni OpenType pentru diverse lucruri. Ce sunt și cum le pot folosi? --Biolongvistul (✎) 6 aprilie 2015 23:23 (EEST)

Cu ocazia asta am aflat și eu de "Stylistic Sets". Ce folosești: Windows, Mac sau Linux? Pentru Windows (și Mac), în principiu ar trebui să meargă cu Word 2010 (respectiv 2011), dar mie nu-mi merge, pentru că în dreptul lui Junicode apare TT (TrueType) nu O (OpenType). Vezi, totuși: [2] și [3]. Pentru Linux (teoretic și pentru Windows, dar trebuie să fi mai "genul linuxist", iar eu nu prea sunt), încearcă XeTeX (vezi [4]). Răzvan Socol ^mesaj 7 aprilie 2015 21:31 (EEST)

Bucharest

If any answerers speak English, can you help with this question at the English Oracle? Here. Thank you. 184.147.117.34 (discuție) 5 aprilie 2015 22:55 (EEST)

Intrebarea originala (daca cunoaste cineva data acelui model Art Deco (estimata anii '20 sau '30), detalii despre arhitectul casei (una dintre primele constructii moderniste din zona [Str. Aurel Vlaicu]), situatia legala a casei (pentru ca pare cam paraginita dar nu abandonata complet), cine ar fi putut locui in ea (in mod special primii locatari), etc) se refera la imaginea din dreapta, si nu mai este disponibila in pagina mentionata anterior, pentru ca a fost arhivata. Mentinez acestea doar in caz ca are cineva idee despre respectivele informatii. -- Jokes Free4Me (discuție) 12 aprilie 2015 09:02 (EEST)

Dată

Știe cineva data nașterii lui Modest Isopescu? În articol apare imposibila dată de 31 noiembrie. --Miehs (discuție) 11 aprilie 2015 12:09 (EEST)

In mod curios, aceasta este data din document... -- Jokes Free4Me (discuție) 12 aprilie 2015 08:50 (EEST)

S-ar putea sa aberez, nu sunt familiar cu subiectul, dar ar putea fi un artefact al schimbării calendarului? Gen era născut pe 17 noiembrie pe stil vechi și cine a adunat n-a ținut cont de faptul ca noiembrie are 30 de zile. - - Strainu (دسستي‎)  12 aprilie 2015 18:47 (EEST)

Vizibilitatea fonturilor

Cum se face ca, într-un site, vizitatorii să poată vedea fontul ales de creatorul sitului chiar dacă nu îl au instalat? --Biolongvistul (✎) 10 aprilie 2015 19:32 (EEST)

<html><head><style>@font-face { font-family: MyKewlFont; src: url('mykewlfont.ttf') --Vitalie Ciubotaru (discuție) 10 aprilie 2015 20:09 (EEST)

Mulțumesc! --Biolongvistul (✎) 10 aprilie 2015 23:39 (EEST)

Atunci mai trebuie să specific fontul altundeva? Și fontul se va instala automat pe calculatorul vizitatorului? --Biolongvistul (✎) 10 aprilie 2015 23:44 (EEST)

Pentru puțin! Îmi pare bine că v-am fost de folos :-)

Nu e nevoie să indicați fontul altundeva. De fapt, dacă aveți mai multe pagini care folosesc același stil de formatare, ar fi logic să scoateți fragmentul <style> ... </style> într-un fișier separat (CSS) și să-l încărcați prin <link rel="stylesheet" type="text/css" href="mystyles.css"/> în secțiunea <head> ... </head>. Evident, fișierul cu fontul respectiv trebuie să existe pe web-server. Deci, veți avea:

* fișier (de obicei mai multe fișiere) cu html, care fac trimitere la mystyles.css

* mystyles.css, care conține descrierea stilurilor de formatare și face trimitere la myfont.ttf

* myfont.ttf, fișier cu fontul dorit

Fontul respectiv nu se va instala automat pe calculatoarele vizitatorilor, ci doar se va afișa în browser la accesarea paginii. Succese mari! Vitalie Ciubotaru (discuție) 13 aprilie 2015 05:59 (EEST)

Și dacă folosesc într-un document Microsoft Office Word un font care nu se află pe calculatorul vizitatorilor, cititorul va vedea fontul dorit? --Biolongvistul (✎) 15 aprilie 2015 20:57 (EEST)

Microsoft jură că documentele Word (cel puțin în .docx) se pot salva împreună cu toate fonturile necesare. Pentru aceasta, la salvarea documentului trebuie de bifat opțiunea „Embed fonts” și toate fonturile (de fapt, doar simbolurile folosite în document) vor fi integrate în fișier.

Dacă fontul necesar nu se află nici pe calculatorul utilizatorului, și nici în fișierul respectiv, atunci probabil Word-ul va încerca să-l substituie cu alt font. Poate vreun alt profet sau sibilă (Andrei Stroe? Gikü? Gutza?) va oferi un oracol mai detaliat despre fonturi în Word :-)

Succese mari! --Vitalie Ciubotaru (discuție) 16 aprilie 2015 05:43 (EEST)

Confirm, exact așa se întâmplă în orice aplicație serioasă care lucrează cu fonturi – fie se salvează și fonturile împreună cu fișierul (la opțiunea utilizatorului), fie, dacă fonturile nu sunt incluse și nu sunt nici disponibile pe computerul destinație, atunci sunt substituite automat cu alte fonturi pe cât posibil similare. Nu sunt familiarizat cu mecanismul concret de substituție, însă cred că se bazează pe meta-informație privitoare la fiecare font în parte (e.g. Times New Roman are serife și este un font ușor lizibil, așa că ar putea fi înlocuit cu orice alt font cu serife și ușor lizibil disponibil). Însă astea deja sunt detalii. --Gutza _D^D+ 16 aprilie 2015 09:01 (EEST)

Urgent: Mormântul botanistului Johann Christian Baumgarten

Site cineva o locație mai precisă pentru acest monument istoric? Am întrebat la biserica din deal și în înregistrările parohiei singurul mormânt al unui Baumgarten este la numărul A397, al cuiva decedat în 1946, iar piatra de mormânt este ilizibila. Probabil o sa o pot descifra cu ceva postprocesare, dar nu am acum uneltele.

Eu voi mai fi pana mâine în Sighișoara, dacă pot obține o localizare mai precisă ma duc să-i fac o poza, dacă nu, poate totuși aflam unde este și apuca altcineva să-l pozeze.

Mulțumesc. - - Strainu (دسستي‎)  12 aprilie 2015 18:47 (EEST)

Nu am obținut un răspuns la timp, poate totuși reușim să-l identificăm până la urmă.--Strainu (دسستي‎)  15 aprilie 2015 23:00 (EEST)

Ciotușoruleț

Avem vreun ciot mai scurt decât Iulian Grigoriu ? Eu zic să-l transferăm în Ciotopedia. --Miehs (discuție) 19 aprilie 2015 22:31 (EEST)

Inițial era mai lung articolul, dar au trecut recent vandalii peste el. Restabilit (posibil temporar). Pare un articol de șters pentru lipsă de notabilitate. --XXN, 19 aprilie 2015 22:51 (EEST)

@Miehs: există. Termitele.... --Bătrânul (discuție) 20 aprilie 2015 06:52 (EEST)

Dezastru planetar

O flegmă trasă foarte rapid poate distruge Terra? Tgeorgescu (discuție) 29 aprilie 2015 06:49 (EEST)

Depinde de cine o trage. Dacă o face Dumnezeu, scârbit de evoluția creației Sale, cu certitudine. --Miehs (discuție) 29 aprilie 2015 09:33 (EEST)

Asta e o întrebare de pus la http://whatif.xkcd.com/  —Andrei^discuţie 29 aprilie 2015 09:52 (EEST)

Răspuns: nu. Dar poate distruge credibilitatea utilizatorului care pune astfel de întrebări. De la ștergerea conținutului articolelor a trecut acum la contribuții mai elevate. --82.210.128.131 (discuție) 29 aprilie 2015 15:14 (EEST)

Nu zău, în teoria relativității era o formulă cu masa relativistă. 16 miligrame de carbon la viteza en:Oh-My-God particle ar putea reitera Craterul Chicxulub. Deci dacă flegma o trage un extraterestru poate servi drept armă de distrugere în masă. Tgeorgescu (discuție) 29 aprilie 2015 19:45 (EEST)

Da, dar un extraterestru care e în stare să tragă acea flegmă. Și un asteroid mai mare poate face același lucru, fără intervenția vreunei divinități sau extraterestru, și nici nu-i trebuie o viteză relativistă. De aia se și uită astronomii pe cer, însă deocamdată tehnologia noastră n-a fost în stare să detecteze corpuri care să amenințe Terra. Dar, într-adevăr, cele mici (prea puțin vizibile) și cu viteze relativiste pot crea probleme. Cât de meschină pare viața când te gândești la aceste aspecte... Lăsați-le, că n-o fi omenirea buricul universului, vă pare rău după ea? Parcă a apărut teoria că ADN-ul ar fi peste tot în univers, deci flegma aia... Sau una care să facă praf tot universul? Acesta iese „pe partea cealaltă a găurii”, legea conservării... Bineînțeles, nu va mai fi UNIVERS, ci SREVINU... :) --Turbojet 29 aprilie 2015 20:28 (EEST)

Taskbar

Atunci când sunt pe desktop, jos îmi apare taskbarul (unde îmi arată programele deschise, bateria, antivirusul, netul și toate astea). Atunci când deschid ceva taskbarul dispare. Când revin pe desktop și dau click dreapta pe „Properties”, caseta cu „Auto-hide the taskbar” nu e bifată; trebuie să o bifez, să salvez, apoi să o debifez din nou pentru ca taskbarul să nu mai dispară. Asta se întâmplă de fiecare dată. Cum fac să remediez problema? --Biolongvistul (✎) 3 mai 2015 19:15 (EEST)

Asta sună a înttebare pentru serviciul de suport. —Andrei^discuţie 4 mai 2015 07:29 (EEST)

Da, dar aici știu sigur că primesc rapid un răspuns clar, pe limba mea. --Biolongvistul (✎) 3 mai 2015 19:15 (EEST)

Calcul volant

Buna ziua! As dori sa iau legatura cu un specialist pe care sa-l rog sa-mi calculeze o pueterea dezvoltata volanta cu urmatoarele caracteristici: - masa: 40 Kg; - viteza (dupa ce a ajuns la cea constanta): 2000 rot/min; - diametru : 400 mm. Precizare: nu se va lua in considerare consumul energetic necesar pornirii volantului si ajungerii la 2000 rot/min, in schimb este f. important sa fie calculata puterea necesara pentru mentinerea acestei turatii pe intreaga perioada de functioanre.Astept raspuns la adresa de E-amil:energoincub@gmail.com sau tf. 0773803001. Cu stima si multumiri, Ion Vlad.

Vedeți aici. Datele furnizate sunt insuficiente, lipsește diametrul axului. Depinde și de ungere etc. Ordinul de mărime este câțiva wați. Diametrul volantului nu contează aici (contează la calculul de rezistență, dar oțelul rezistă la regimul descris).

Sistemul ăsta este mult prea complicat pentru a fi realizat artizanal.

Vedeți și en:Flywheel. Nu încercați să folosiți acest volant la propulsia unui vehicul, energia acumulată în el corespunde la doar câțiva ml de benzină. --Turbojet 23 mai 2015 21:07 (EEST)

Cred că este relevant și diametrul exterior pentru calculul energiei cinetice de rotație, cf. en:Kinetic_energy#Rotating_bodies. --Gutza _D^D+ 23 mai 2015 21:32 (EEST)

Da, dar el a întrebat de puterea necesară menținerii în rotație, adică practic despre ce se întâmplă în lagăre. A spus că nu întreabă de energia acumulată (totuna cu aducerea la turație). Eu i-am răspuns suplimentar la aia.

Energia cinetică depinde de momentul de inerție (care depinde de repartizarea maselor, implicit de diametru). La diametre mari (unde momentul de inerție este mai mare) forța centrifugă rupe volantul. Însă asta se întâmplă la dimensiuni de ordinul metrilor, ori dimensiunea de ordinul 400 mm sugerează un autovehicul, unde nu se pune problema așa. Dacă însă zicea 10 000 rpm, atunci trebuia să fim atenți și la 400 mm. --Turbojet 23 mai 2015 21:51 (EEST)

De acord, nu interesează în mod particular câtă energie este stocată în volant, ci numai ieșirile; acum am înțeles logica și este justă. --Gutza _D^D+ 23 mai 2015 22:47 (EEST)

Animații CSS

Cum pot face ca niște taburi, care au ca fundal un degradeu de la acvamarin la albastru, atunci când mișc mouse-ul peste ele, să devină, în 3 secunde, cu un degradeu albastru spre acvamarin, și să stea așa? Atunci când renunț la degradeuri și folosesc culori simple, animația stă 3 secunde, apoi revine, dar cu degradeuri nu merge deloc. Codul este:

@keyframes tab {
    from {
        background: linear-gradient(to right, aqua, blue);
    }
    to {
        background: linear-gradient(to right, blue, aqua);
    }
}

nav li:hover {
    animation-name: tab;
    animation-duration: 1s;
}
nav li {
    /* ... */
    background: linear-gradient(to right, aqua, blue);
    /* ... */
}

Am făcut eu o greșeală sau trebuia să procedez într-un alt mod? --Biolongvistul (✎) 30 mai 2015 20:35 (EEST)

Teoretic, codul este corect. Practic, însă, nu va lucra. Din toate browser-ele, doar IE 10 știe să afișeze animation+gradient. Există foarte multe soluții (sau mai degrabă căi ocolitoare, lungi și ineficiente), care rezolvă problema prin animation+opacity. A se vedea, de ex., această variantă. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Vitalie Ciubotaru (discuție • contribuții).

Entalpia reacțiilor nucleare

Cum se poate determina energia (entalpia) unei reacții nucleare, atât experimental cât și teoretic?--82.77.130.190 (discuție) 1 iunie 2015 17:42 (EEST)

Ce înțelegeți prin „energia unei reacții nucleare”? Energia este un potențial. Voiați să spuneți „diferență/schimb de energie”?

Entalpia se poate obține din primul principiu al termodinamicii pentru sisteme deschise:

$I_{2}=I_{1}+Q-L_{t}\,$

unde I₁, I₂ sunt entalpiile inițială și finală, Q este cantitatea de căldură degajată de reacția nucleară, iar L_t este lucrul mecanic tehnic efectuat de reacție. Puteți înlocui I cu H dacă doriți. --Turbojet 1 iunie 2015 22:08 (EEST)

@Turbojet: Mi se pare mie, sau Oracolul a devenit locul unde punem întrebări doar pentru a dovedi cât de isteți suntem? --Pafsanias (discuție) 1 iunie 2015 22:58 (EEST)

Mie mi se pare că a devenit locul unde se insinuează că nici tu nu știi (și nu de acum, v. nov 2012). Mă gândesc serios să accept această impresie. --Turbojet 2 iunie 2015 10:23 (EEST)

Comentariu: Remarc aceste comentarii colaterale care incearcă o citire printre rânduri la o simplă întrebare punctuală care vizează anumite lipsuri din articole. Nu se poate pune o intrebare care este o neclaritate pentru cei care intreabă și totodată observă sau sugerează aspecte de dezvoltare a unor articole fără a fi etichetată de intenții ascunse? De unde aceste impresii întortochiate?--79.119.214.1 (discuție) 8 iunie 2015 21:39 (EEST)

Aceste întrebări „punctuale” sunt foarte neobișnuite pentru cititorul mediu al Wikipediei. Ele lasă impresia că cel ce întreabă are nevoie exact de acel amănunt și, șmecher, în loc să se documenteze, pune utilizatorii Wikipediei să-i facă treaba, declarând că, chipurile, articolele au lipsuri. De parcă o enciclopedie ar trebui consemneze toate amănuntele despre orice subiect. --Turbojet 8 iunie 2015 23:14 (EEST)

Este posibil să fi căutat surse pe subiectul respectiv, dar să nu-l fi gasit prezentat in anumite surse traditionale. Parca wikipedia este totusi un mediu de colaborare multiutilizator care poate facilita transferul de informatii prin semnalarea de surse care pot contine subiectul respectiv (daca exista). Astfel de sugestii sunt absolut normale pe Wikipedia si de exemplu pe en Wiki nu produc nicio reacție adversă, nu se irită nimeni și nu cauta intenții ascunse cand se sugereaza anumite dezvoltari punctuale ale articolelor, desigur pe baza unor surse semnalate care pot fi utilizate.--79.119.212.231 (discuție) 9 iunie 2015 00:26 (EEST)

Foarte bine, la en:wp trebuie puse întrebările. După ce articolele vor fi completate acolo o să le avem în vedere să fie traduse și aici, când cineva va avea dispoziția s-o facă. --Turbojet 9 iunie 2015 00:49 (EEST)

Are cumva ro:wp reguli diferite de en:wp? Asta poate sugera răspunsul dv, d-le Turbojet. Întrebările se pot pune oriunde pe orice Wikipedie, nu trebuie să apară (de)favoritisme lingvistice în privința lor.--79.119.209.75 (discuție) 10 iunie 2015 20:48 (EEST)

Nu. Întrebările nu „se pot pune oriunde”. În antetul acestei pagini scrie foarte clar: „Pe această pagină puteți pune întrebări pe subiecte enciclopedice. Altfel de mesaje vor fi șterse”. --Bătrânul (discuție) 10 iunie 2015 21:21 (EEST)

Corectat exprimarea cu oriunde.--79.119.213.191 (discuție) 11 iunie 2015 21:59 (EEST)

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Nu, răspunsul meu nu se referă la reguli diferite, ci la refuzul meu net pe viitor de a mai îndeplini sarcini trasate sub forma unor întrebări punctuale, și încă puse pe ton de reproș cum că că ar trebui completate articolele. Politicile nu mă obligă nici să răspund, nici să completez articolele. Secția cu specialitatea mea nu mai există, așa că nu mai am niciun interes, tot ce mai fac aici este de plăcere, iar „sarcinile” și „sesizările lipsurilor” nu-mi plac. Formal, răspunsul cu primul principiu al termodinamicii este corect, dar știu că îi este nefolositor, deoarece nu specifică cum se calculează nici unul dintre termenii din dreapta relației, ori de fapt asta îl interesează. Însă nu pe tonul lui se cere ajutor. --Turbojet 10 iunie 2015 22:52 (EEST)

Puteti explica d-le Turbojet de unde ati inteles din intrebările punctuale că ați avea obligatia de a completa articolele așa cum ziceți că vi se trasează sarcini de a completa articolele? Se poate face diferenta intre exprimările de tipul ar fi util pentru Wikipedia si trebuie completate articolele? In general, ce ton al intrebărilor ar fi acceptabil pentru dv care să nu dea senzația de constrângere de a completa articolele? Vă rog foarte mult să specificați!

De asemenea cum întelegeți dv colaborarea dintre wikieditori pentru adăugarea de detalii articolelor? Vă rog de asemenea să explicați pentru a ști cum să procedeze cei care vor să adauge anumite detalii in articole din domeniul dv.--79.119.213.191 (discuție) 11 iunie 2015 21:59 (EEST)

Evident că nu pe acest ton de tragere la răspundere voi colabora. Ați arătat că știți mai bine lipsurile Wikipediei, așa că vă invit s-o scrieți dv. --Turbojet 12 iunie 2015 09:51 (EEST)

Vale/albie

„Vere River valley” se traduce prin „valea râului Vere” sau „albia râului Vere”? --Biolongvistul (✎) 19 iunie 2015 18:03 (EEST)

Depinde și de context. La prima vedere, valea. La albie se spune în engleză riverbed. —Andrei^discuţie 19 iunie 2015 18:10 (EEST)

Așa cred și eu, deoarece o albie este porțiunea unei văi acoperite permanent sau temporar cu apă. --Miehs (discuție) 19 iunie 2015 18:28 (EEST)

Sau „bazinul râului Vere”. --Vitalie Ciubotaru (discuție) 19 iunie 2015 20:25 (EEST)

Codul sursă

Cum putem vedea codul sursă al unui joc pe calculator în browser? --Biolongvistul (✎) 20 iunie 2015 16:57 (EEST)

Dimitrie Bogos

Aș vrea să știu cine a scris pagina de Wikipedia cu privire la bunicul meu Dimitrie Bogos, de asemenea aș vrea să știu care îi sunt sursele. Aș vrea să colaborez cu acea persoană sau persoane, am găsit cel puțin un lucru în pagina de Wikipedia consacrată lui, care mi se pare neconform cu realitatea. Sursa mea este cartea bunicului: La Răspântie, Moldova de la Nistru 1917-1918, prima ediție fiind tipărită în 1924, deci foarte aproape de evenimentele din 1917-1918 în Chișinău. În acest context, nu cred că el ar fi scris neadevăruri despre el, sau să fi uitat adevărul, dat fiind că evenimentele descrise erau foarte recente și toată lumea își aducea aminte de ele. Și anume: se spune în pagina de Wikipedia că a fost propus ca să faca parte din Sfatul Țării, ca delegat din partea Comisariatului Militar, dar că nu a fost validat. El scrie în cartea sa că a fost numit Șef de Stat Major al Comisariatului Militar imediat după Congresul acestuia din 20-26 octombrie 1917. Ca Șef de Stat Major începe organizarea Armatei și a birourilor Statului Major. Tot el publică întreaga listā a deputaților propuși pentru Sfatul Țării stabilită de biroul de organizare al acestuia, listă din care el nu face parte, listă care trebuie să fi luat ceva timp pentru a fi elaborată, iar biroul de organizare a Sfatului Țării a fost înființat tot după Congresul ostașilor din 20-26 octombrie 1917. Vreau să spun că el era deja Șef de Stat Major când listele abia se elaborau. Iar în 21 noiembrie 1917, când se face deschiderea Sfatului Țării și trebuia votat președintele acestuia, el este prezent cu armata în piața din fața clădirii Liceului nr. 3 de Băieți (unde se ținea aceast eveniment), pentru a păzi evenimentul de întreruperi și posibile agresări. Mulțumesc pentru atenție și răspunsul dumneavoastră. Cu stimă, Marina Negrilă

<cine a scris pagina de Wikipedia cu privire la bunicul meu Dimitrie Bogo> Wikipediștii (contribuitorii voluntari) au scris-o. Lista completă a autorilor articolului în cauză poate fi văzută în istoricul acestuia. Tot acolo puteți vedea contribuția fiecărui autor. Dacă doriți să discutați cu cineva dintre ei, o puteți face pe pagina de discuție a utilizatorului respectiv.

<care îi sunt sursele> Sursele de informație sunt indicate în secția „Referințe”.

<am găsit cel puțin un lucru în pagina de Wikipedia consacrată lui, care mi se pare neconform cu realitatea> Mai întîi de toate, Wikipedia nu descrie realitatea, ci realitatea documentată. Dacă ceva nu este susținut de surse [credibile] de informație, acest „ceva” trebuie șters sau marcat cu {{nc}}. Dacă sursele conțin informații contradictorii, atunci pentru a păstra neutralitatea trebuiesc reflectate mai multe puncte de vedere. Dacă aveți informații care nu sunt reflectate în articol, îl puteți completa chiar Dvs., cu indicarea surselor, paginilor, citatelor etc.

<nu cred că el ar fi scris neadevăruri despre el, sau să fi uitat adevărul> Sursele autobiografice nu sunt independente și nu întotdeauna sunt obiective.

P.S.: Tot ce am scris mai sus este doar o opinie personală, care poate să nu corespundă cu politica oficială a proiectului și/sau cu opiniile altor wikipediști. --Vitalie Ciubotaru (discuție) 25 iunie 2015 05:45 (EEST)

Traducere Revista presei

Cum se traduce „revista presei” în engleză? Mulțumesc. —  Ark25  (discuție) 2 iulie 2015 03:11 (EEST)

press review --Miehs (discuție) 2 iulie 2015 08:14 (EEST)

Word 2013

Costă ceva să îmi descarc Word 2013 de aici? --Biolongvistul (✎) 13 iulie 2015 18:49 (EEST)

Să descarci probabil nu, dar după instalare îți vor cere cu siguranță licența, care costă. --Mihai (discuție) 30 iulie 2015 19:22 (EEST)

Docent

Știe cineva ce rang avea în 1925 un docent în istorie? --Mihai (discuție) 30 iulie 2015 19:21 (EEST)

Profesor liber ? Asta înseamnă suplinitor sau...?--Strainu (دسستي‎)  30 iulie 2015 21:04 (EEST)

Aveam bănuiala că raportat la circumstanțele actuale era un deținător de doctorat cu un post de conferențiar, mă interesa ptr. articolul Constantin C. Giurescu, ptr. că în Dicționarul istoriografiei române se precizează 2 ani, unul ptr. doctorat în litere, și unul pentru titlul de docent în istorie. Dar până la urmă își descrie chiar el situația într-o polemică cu Iorga, care se găsește pe dacoromanica. --Mihai (discuție) 2 august 2015 02:47 (EEST)

În Germania, Dozent, dar asta cred că o știi. Românii după nemți s-au luat, dar nu știu dacă se poate vorbi despre un „rang”, dacă a fost legiferat în vreun fel. După reformele din 1948, când titlul de Doctor devenise, după model sovietic, Candidat, a fost introdus, de la o vreme, titlul de Doctor docent, care atesta o calificare superioară, la nivel de Habilitation. -- Victor Blacus (discuție) 2 august 2015 08:55 (EEST)

Windows 10

Am primit update din prima zi (29 iulie). Am remarcat imediat, cu neplăcere, că opțiunea de a utiliza alt browser decât Edge este bine ascunsă. Astăzi Mozilla a reacționat cu o scrisoare deschisă către Microsoft. Opinii? -- Victor Blacus (discuție) 31 iulie 2015 15:52 (EEST)

Hmm, eu am pe Windows 10 și Firefox și Chrome, Edge l-am apelat doar din curiozitate. Tgeorgescu (discuție) 31 iulie 2015 22:54 (EEST)

Și eu la fel. Între timp am constatat și alte mizerii. Fonturile din browser nu se pot configura; opțiunea există, dar nu e activată. Aflu că asta se întâmplă în versiunea preview, numai că mie mi-au strecurat-o ca upgrade. Dar când există Google, cine are nevoie de Edge și Bing? Deocamdată am spațiu pe disc, așa că las Windows acolo și lucrez mai departe cu Linux -- Victor Blacus (discuție) 31 iulie 2015 23:06 (EEST)

Versiunea 10240 e versiunea RTM. La Windows 10 nu există versiune finală. Tgeorgescu (discuție) 1 august 2015 04:29 (EEST)

Teoria lui Roesler de formare a poporului român

Am observat că doar pe ro.wiki acest personaj este suficient de notabil să fie prezent. În programa de istorie încă se pune mare accent pe combaterea teoriei omonime. Totuși, nici pe en.wiki, nici pe de.wiki sau hu.wiki nu există un articol asemănător și Rösler/Roesler pare citat doar de surse românești. Există în continuare dispute pe tema „au venit românii din sud sau sunt autohtoni neîntrerupt”, dar se pare că Rösler nu e notabil decât pentru a fi combătut de savanți români. Jobava-ro (discuție) 7 august 2015 17:40 (EEST)

Triangulare

De ce sunt suficienți doi ochi pentru a localiza un greiere, dar sunt necesare cel puțin trei urechi? --Gutza _D^D+ 16 august 2015 02:07 (EEST)

Vederea fiind stereoscopică, permite localizarea directă prin triangulație, cunoscute fiind o latură a triunghiului (distanța interpupilară) și unghiul între razele vizuale ale celor doi ochi. Auzul este linear, adică cu urechea se poate stabili doar direcția din care vine sunetul. Astfel, se poate trasa pe hartă o dreaptă ce trece prin poziția urechii pe direcția sunetului. Aceeași procedură pentru alte două urechi, aflate la o anumită distanță între ele, are ca rezultat pe hartă un punct de intersecție a celor trei direcții, exact pe greiere. --Miehs (discuție) 16 august 2015 10:54 (EEST)

Miehs, Gutza: De fapt, sunt necesare patru urechi. Intersecția a 3 sfere produce două puncte distincte și pentru a elimina ambiguitatea mai e necesară o sferă (adică o ureche). „Urechea” în cazul ăsta „ideal” e capabilă să determine doar intensitatea sunetului, nu și direcția. Desigur, dacă relaxăm cerința ca obiectele să se afle arbitrar în spațiul 3d, ne descurcăm și cu 3 urechi (necoliniare), de ex. dacă greierele se găsește pe o suprafață plată bine determinată. Dar, în practică, urechea are o oarecare direcționalitate, aude mai bine sunetele care vin dintr-o parte a capului, față de cealaltă parte. De asemenea, unele animale (pisicile) au auz bun direcțional și își pot și mișca urechile pentru o efectivă triangulare, care necesită doar una sau două urechi.

Un procedeu asemănător e folosit de GPS, unde e nevoie de cel puțin 4 sateliți pentru a ne determina locația în spațiu. Dar, desigur, dacă relaxăm cerințele prin faptul că utilizatorii tind să se afle pe suprafața Pământului (adică Pământul e cea de-a patra sferă de referință), atunci sunt suficienți și 3 sateliți. Jobava-ro (discuție) 16 august 2015 13:27 (EEST)

doresc sa recitesc un material despre legile si categoriile materialismului diaalectic

am audiat cursul de maetrialsim dialectic in anu 1963, la Instiuttul de Cultura Fizica (ICF), Buc., curs sustinut de prof. Florin Georgescu; acum la cca 80 de ani, dupa ce toata viata mea de prof. EFS si antrenro de inot am folosit informatiile, cunostintele capatate la acest curs (l-am absolvit cu nota 10, singurul 'zece' din 120 de colegi) simt ca acele informatii s-au generalizat in gandirea mea si le-as vrea recitite, reintelese pt a-mi reconsidera gandirea (la ultima consultatie, inaintea examenului profeorul mi-a retinut foaia A4 pe care eu schitasem legaturile dintre Legile si Categoriile dialecticii si cred ca de fapt atunci al obtinut acel zece, profesorul fiind incantat de schitza mea) Dar apeland la internet (asa cat ma pricep...) nu am regasit o expunerea care sa-mi satisfaca nevoia reinoirii de care vorbeam, motiov pt care ma adresez acum dv. cu speranta de a 'auzi' inca odata, dela 'sursa', o expunerea a esentei cuprinzatoare a dialectii 'mele dragi'.... prof. Mircea Olaru, Buc. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 188.26.62.87 (discuție • contribuții).

Vedeți dacă nu poate să vă ajute cineva de la: http://annals.ub-filosofie.ro/contact/. Cele bune, --Silenzio (discuție) 24 august 2015 03:11 (EEST)

Stanza în română?

Care e traducerea pentru en:stanza? Dicționarele online zic că ar fi Strofă, dar interwikiul mă trimite înapoi la en:strophe.--Strainu (دسستي‎)  25 septembrie 2015 13:08 (EEST)

Stanță (https://dexonline.ro/definitie/stanta). --Haptokar (discuție) 25 septembrie 2015 13:11 (EEST)

(ce) Stanza și strophe sunt aproape sinonime: [5] — însă se dovedește că strophe este „(in modern poetry) any separate section or extended movement in a poem, distinguished from a stanza in that it does not follow a regularly repeated pattern.” [6] (a patra definiție). Ca traducere, cred că stanza (en) e mai aproape de strofă (ro), iar strophe (en) ar trebui tradus altfel, însă nu știu cum. --Gutza _D^D+ 25 septembrie 2015 13:15 (EEST)

Vezi și definiția de la Encyclopaedia Britannica. Veți găsi acolo și care sunt diferențele față de strophe. Ca o concluzie, echivalentul pentru strofă este stanza, strophe fiind utilizat cu precădere doar în anumite situații. --Winter^eu 25 septembrie 2015 16:40 (EEST)

Legal?

Este legal să îmi afișez în casă, pe perete, steagul unei alte țări decât România, dacă am chef? --86.125.235.113 (discuție) 27 septembrie 2015 14:16 (EEST)

Foarte mulți americani își „afișează” steagul unei alte țări decât România, mai exact pe acesta: Statele Unite ale Americii. Și nu numai în casă ci și în afara ei... --:) --Bătrânul (discuție) 27 septembrie 2015 15:28 (EEST)

Problemă de-a IV-a

Din manualul de matematică:

${\overline {PCT}}\times C={\overline {57C}}$

În manual, P era un pătrățel, C un cerculeț, iar T un triunghiuleț (și, evident, reprezentate una sub alta). A fost considerabil mai educativă decât au intenționat vreodată autorii. --Gutza _D^D+ 7 octombrie 2015 21:15 (EEST)

Mie îmi iese că nu are soluție. Greșesc undeva? — AdiJapan 8 octombrie 2015 07:28 (EEST)

Nu, au greșit ei în manual. Demonstrația faptului că nu are soluție a fost partea educativă. :) --Gutza _D^D+ 8 octombrie 2015 08:42 (EEST)

Fântâna Zodiac

La articolul nostru despre fântână, scrie (preluând informațiile găsite pe zeci de site-uri), că mozaicurile "au fost realizate de sculptorii Mac Constantinescu, Dorin Pavel și August Schmiedigen." Acum, despre August Schmiedigen nu am reușit să găsesc nimic, dar Dorin Pavel pare să fi fost un hidroenergetician, și parcă reușesc să descifrez numele acestora 2 sub textul "constructori" de pe soclul fântânii, ceea ce înseamnă că nu ar avea efect asupra drepturilor de autor. Are cineva poze din toate unghiurile cu fântâna sau îmi poate recomanda cineva bibliografie pe acest subiect?--Strainu (دسستي‎)  18 octombrie 2015 02:14 (EEST)

Ce unghiuri te interesează, Strainu? Pot da o fugă. —Andrei^discuţie 19 octombrie 2015 13:25 (EEST)

Dacă poți face un film cu telefonul, dă o tură în jurul fântânii, ca să avem tot textul. Dacă nu, mă interesează textul din dreapta lui "August Schmiedigen" (adică unghiul ăsta și mai la dreapta, 90°). Mulțumesc!--Strainu (دسستي‎)  19 octombrie 2015 13:35 (EEST)

Am făcut și film, dar durează să-l prelucrez. Până una-alta, am foto: File:RO B Zodiac fountain inscription 01.JPG (de la 01 până la 06). —Andrei^discuţie 19 octombrie 2015 14:16 (EEST)

Aha, deci e așa cum credeam, iar Dorin Pavel aproape sigur e inginerul, nu un alt arhitect. Mersi!--Strainu (دسستي‎)  19 octombrie 2015 14:27 (EEST)

Religie

Citesc despre Elena Ceaușescu că ar fi de religie liber-cugetătoare. Pe lângă faptul că nu am auzit de o astfel de religie, consider ridicolă considerarea Elenei Ceaușescu ca liber-cugetătoare. Nu e mai simplu să se scrie ateu decât liber-cugetător? Ion Iliescu poate o avea cugetări pe tema religiei, dar chiar și Elena Ceaușescu să fi cugetat pe astfel de subiecte? :) --Haptokar (discuție) 22 octombrie 2015 17:37 (EEST)

Poate autorul vrea să scoată în evidență adversitatea față de biserică (ca justificare a distrugerilor din domeniu). Poți să fii ateu și să nu-ți pese nici cât negru sub unghie de biserică.

De notat și că articolul nostru n-are nicio treabă cu dexul, pare mai mult o definiție pentru Agnostic. Pe de altă parte, varianta fără cratimă redirecționează la Ateism. S-au întâmplat niște ciudățenii cu titlurile alea de-a lungul istoriei...--Strainu (دسستي‎)  22 octombrie 2015 17:48 (EEST)

Gugălari de Wikipedia

Știe cineva ce înseamnă gugălar? Nu înțeleg de ce stimata doamnă Lelia Munteanu a amestecat Wikipedia în luarea de poziție a dumneaei împotriva afirmațiilor fostului președinte? M-am gândit să-i reamintesc cum colegii dumneaei de breaslă își însușesc fără menajamente sau fără rușine texte de la Wikipedia prin fițuicile dumnealor (probabil aceștia sunt gugălarii). Apoi, nu am înțeles de ce un act de voluntariat, care nu cere bani de la stat sau din taxele dumneaei, trebuie amestecat în comentariile dumneaei de natură politică? --Silenzio (discuție) 14 noiembrie 2015 17:11 (EET)

Google → gugălar. M-am prins mai greu. --Silenzio (discuție) 14 noiembrie 2015 17:44 (EET)

Ziariști sportivi

Citesc ziarul: Suarez a deschis scorul după doar 11 minute, iar Neymar a făcut 2-0 cu 6 minute înainte de pauză din assistul lui Iniesta. Ne-am dat dracu'! --Silenzio (discuție) 21 noiembrie 2015 23:15 (EET)

Poate în viitor se va pune la clasamentul golgheterilor, ca la hochei.--Strainu (دسستي‎)  22 noiembrie 2015 01:06 (EET)

Politicieni

Mă poate ajuta cineva cu identificarea politicienilor din pozele de mai jos? Cum nu mă uit la televizor, mi-e aproape imposibil să recunosc oamenii din eșalonul 2 al partidelor. MUlțumesc.--Strainu (دسستي‎)  25 noiembrie 2015 21:00 (EET)

• https://www.flickr.com/photos/eppofficial/16496007697/ - Iuliu Winkler. --Răzvan Socol ^mesaj 25 noiembrie 2015 22:57 (EET)
• https://www.flickr.com/photos/eppofficial/18160631949/ - Cristian Bușoi (în dreapta). --Răzvan Socol ^mesaj 25 noiembrie 2015 22:57 (EET)
• https://www.flickr.com/photos/eppofficial/18320374446/
• https://www.flickr.com/photos/psdbiroupresa/21428007024/
• https://www.flickr.com/photos/psdbiroupresa/21429133473/ - Lia Olguța Vasilescu --Haptokar (discuție) 26 noiembrie 2015 13:10 (EET)
• https://www.flickr.com/photos/psdbiroupresa/21429150913/ - Marian Neacșu --Strainu (دسستي‎)  8 decembrie 2015 20:41 (EET)
• https://www.flickr.com/photos/psdbiroupresa/21429151653/
• https://www.flickr.com/photos/psdbiroupresa/21429655563/ - Liviu Pop --Haptokar (discuție) 26 noiembrie 2015 13:10 (EET)
• https://www.flickr.com/photos/psdbiroupresa/21429712733/ - Gabriel Zetea --Strainu (دسستي‎)  8 decembrie 2015 20:41 (EET)
• https://www.flickr.com/photos/psdbiroupresa/21862551628/
• https://www.flickr.com/photos/psdbiroupresa/21862551778/
• https://www.flickr.com/photos/psdbiroupresa/21862903978/ - Eugen Bejinariu --Haptokar (discuție) 26 noiembrie 2015 13:10 (EET)
• https://www.flickr.com/photos/psdbiroupresa/21863543539/
• https://www.flickr.com/photos/psdbiroupresa/21863949369/ - Ioan Rus  —Andrei^discuţie 26 noiembrie 2015 10:48 (EET)

  Ești sigur? Poza asta și cea de mai jos au fost făcute la același eveniment, iar costumele cel puțin sunt clar diferite--Strainu (دسستي‎)  26 noiembrie 2015 11:08 (EET)

  Nu 100%. —Andrei^discuţie 26 noiembrie 2015 11:51 (EET)

  Nu-i Ioan Rus, sunt sigur 100%. --Haptokar (discuție) 26 noiembrie 2015 13:10 (EET)

• https://www.flickr.com/photos/psdbiroupresa/22024255346/ - Gheorghe Nichita
• https://www.flickr.com/photos/psdbiroupresa/22024604546/
• https://www.flickr.com/photos/psdbiroupresa/22038449252/
• https://www.flickr.com/photos/psdbiroupresa/22038449442/
• https://www.flickr.com/photos/psdbiroupresa/22050262145/
• https://www.flickr.com/photos/psdbiroupresa/22050433385/ - Ioan Chelaru  —Andrei^discuţie 26 noiembrie 2015 10:48 (EET)
• https://www.flickr.com/photos/psdbiroupresa/22050786785/ - Valeriu Zgonea  —Andrei^discuţie 26 noiembrie 2015 10:48 (EET)
• https://www.flickr.com/photos/psdbiroupresa/22050844075/ - din nou Ioan Rus (în centru); ceilalți doi nu-i cunosc. —Andrei^discuţie 26 noiembrie 2015 10:48 (EET)
• https://www.flickr.com/photos/psdbiroupresa/22060380911/

Reptiles of Moldova & Romania

Hi everyone! I am editor of Ukrainian Wikipedia but for now I need your help. I'm editing articles about Romanian and Moldovian reptiles. Do anyone have pdf-file of this book → Cozari, T.; Usatâi, M.; Vladimirov, M. Lumea animală a Moldovei. Vol. 3: Pești. Amfibieni. Reptile. -Ch.: Î.E.P. Știința, 2007. -150 p. ISBN 978-9975-67-159-0 — or any other book about herpetofauna of Romania and Moldova. Thank you!--TnoXX (discuție) 2 decembrie 2015 15:50 (EET)

Hi TnoXX. I think Danvasilis might be able to help. //  Gikü  vorbe  fapte  miercuri, 2 decembrie 2015 16:33 (EEST)

Thank you, Gikü, I'll be waiting on answer here for awhile, then, if there's no answer, send Danvasilis a message.--TnoXX (discuție) 2 decembrie 2015 19:56 (EET)

Что вас интересует, список видов рептилий из Молдавии и Румынии или их описание. У меня есть книги о пресмыкающихся из Румынии, но не могу их одолжить. --Danvasilis (discuție) 3 decembrie 2015 01:45 (EET)

У меня есть сами списки о рептилиях из научных статей, но нет литературы о их ареале внутри страны (где и кто обитает, какие биотопы предпочитает). Может вы хотя бы знаете какие то авторитетные сайты на даную тематику?--TnoXX (discuție) 3 decembrie 2015 09:04 (EET)

Понял. Ниже вы найдёте необходимую литературы.

• Cogălniceanu D., Rozylowicz L., Székely P., Samoilă C., Stănescu F., Tudor M., Székely D., Iosif R., (2013): Diversity and distribution of reptiles in Romania, ZooKeys 341: 49-76.
• Török Zsolt, Ghira Ioan, Sas István, Zamfirescu Ștefan. Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile și amfibieni din România. Editura Centrul de Informare Tehnologică ”Delta Dunării”, Tulcea, 2013
• Tibor Sos. Review of recent taxonomic and nomenclatural changes in European Amphibia and Reptilia related to Romanian herpetofauna. Herpetologica Romanica. Vol. 2, 2008, pp.61-91
• Situația speciilor de amfibieni și reptile din România. Herpeto Life --Danvasilis (discuție) 3 decembrie 2015 10:08 (EET)

Спасибо!--TnoXX (discuție) 3 decembrie 2015 13:09 (EET)

irfan

Discuție mutată de la Wikipedia:Cafenea

felicitari pt. wikipedia !

va rog imi poate spune cineva despre cuvantul irfan ce nationalitate este si ce inseamna ?188.25.130.118 (discuție) 8 decembrie 2015 07:50 (EET)

În limba arabă, irfan înseamnă cunoaștere, sau înțelepciune. Este întâlnit (la musulmani) și ca prenume pentru bărbați.

Softul IrfanView, un „image viewer” este denumit astfel după realizatorul său, bosniacul Irfan Skiljan. --Bătrânul (discuție) 8 decembrie 2015 08:31 (EET)