Wikipedia:Oracol

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bun venit la Wikipedia!
Contact
Ambasadă (Embassy)
Cafenea
Oracol
Canal IRC
Carte de oaspeți
Groapa cu nisip
Întrebări frecvente
Întrebări despre drepturile de autor
Discuții
Reclamații
Contact
Sala de presă
Începuturile
Manual de stil
Politicile noastre
Totul despre Wikipedia
Wikipediști
Ce este Wikipedia?
Ce nu este Wikipedia?
PDVN
Administratori
Administratori
Birocrați
Afișierul administratorilor
Candidați
Sfatul Bătrânilor
Conținut de calitate
Articole de calitate
Propuneri
Imagini de calitate
Propuneri
Legături utile
Ajutor
Pagini de șters
Formate
Imagini
Portaluri
Proiecte
Sondaje
Spor la lucru!
Pe această pagină puteți pune întrebări pe subiecte enciclopedice.
Altfel de mesaje vor fi șterse.
Pentru întrebări legate de Wikipedia, vă rugăm vedeți Wikipedia:Cafenea.
Adăugați o întrebare nouă
Comandă rapidă:
WP:O


Aspecte de conținut

  • Verificați mai întîi dacă aceeași întrebare nu a mai fost pusă o dată.
  • Sînt permise numai întrebările și comentariile legate direct de un subiect enciclopedic: științe, arte, tehnologie, medicină etc. Altfel de întrebări, anunțuri, interpelări etc. vor fi șterse pe loc.
  • Cei care dau răspunsurile sînt voluntari; adesea aceștia nu sînt specialiști în domeniile respective. Wikipedia nu își asumă responsabilitatea pentru informațiile pe care le obțineți aici. Ca urmare, în special în chestiuni medicale sau juridice, dar și în alte domenii, dacă decideți să utilizați în vreun fel aceste informații o faceți pe propria răspundere.
  • Puteți de asemenea să răspundeți la întrebările puse de alții.

Aspecte tehnice

  • Pentru a introduce o întrebare nouă apăsați fie deasupra, unde scrie „Adăugați o întrebare nouă”, fie sus de tot unde scrie „modifică pagina”, caz în care introduceți întrebarea la sfîrșitul paginii cu titlul de secțiune scris în forma
==Cine a inventat stiloul?==
  • Dacă doriți să răspundeți la o întrebare apăsați pe „modifică” din dreptul secțiunii respective.
  • Atît în cazul întrebărilor cît și al răspunsurilor vă rugăm să vă semnați la sfîrșit, introducând patru tilde (~~~~), care vor fi transformate automat în semnătură, dată și oră.
  • Sînteți rugați să redactați textul într-un mod compatibil cu o enciclopedie: corect ortografic și gramatical, scris cu diacritice.
  • Alte detalii despre redactare găsiți la manualul de stil.

Altele


Arhive
Arhive




Cum ajung rușii în Transnistria?[modificare | modificare sursă]

Cum ajunge un călător rus din Rusia în Transnistria? Cică Transnistria nu are vreun aeroport funcțional: [1] [2]

Voi veni de Ziua Victoriei în Transnistria. Așteptați-mă", a afirmat Dmitri Rogozin - Vicepremierul rus. Cum ajunge acesta la Tiraspol? Greu de crezut că este lăsat de Ucraina să vină cu elicopterul. Cu trenul sau automobilul nu se pune problema. Rezultă că vine cu avionul la Chișinău după care se deplasează cu automobilul (sau cu elicopterul) la Tiraspol? —  Ark25  (discuție) 5 mai 2014 22:16 (EEST)

Poate cu tancul. -- Victor Blacus (discuție) 5 mai 2014 22:23 (EEST)
Ba cu bombardierul. -- Victor Blacus (discuție) 10 mai 2014 20:13 (EEST)
Între timp „bombardierul” a devenit subiect pentru presa internațională: Der Spiegel, Frankfurter Allgemeine Zeitung, Deutsche Welle, ORF, Radio Free Europe / Radio Liberty, El Diario, The Guardian, Reuters, ... -- Victor Blacus (discuție) 11 mai 2014 16:19 (EEST)
Mda, eram intrigat pe bună dreptate, incidentul plutea în aer și s-a și materializat, a devenit celebru și a fost menționat deja în articolul Dmitri Rogozin. —  Ark25  (discuție) 11 mai 2014 20:48 (EEST)

Eu aș pune o altă întrebare interesantă: Cum de a crescut brusc interesul de o bucată de vreme, pentru trecătorile din munții României ? Formatul a fost redenumit în 12.04.2014 și, până pe 21.04.2014 a păstrat o rată de accesări minimă (0-6, în medie aproape cam odată la 2 zile). Din 22.04 rata de acesare a crescut foarte mult - în două tranșe, mai întâi la o medie de accesări de aproximativ 40/zi și apoi la 80/zi. Din câte știu, ca să treci prin trecătorile Carpaților nu se folosec bombardiere TU 160 ci alt gen de dispozitive ... Nu cred că sunt deosebit de paranoic, dar mă frământă ideea de a ști cam din ce regiuni geografice provin majoritatea ip-urilor care au accesat cu atât de mult interes datele în cauză. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 11 mai 2014 21:49 (EEST) P.S. Luând separat trecătorile la care există articole, se observă o ușoară tendință la o aglomerare relativă a accesărilor pentru cele din nordul Carpaților Orientali, în special începând din a doua jumătate a lui aprilie 2014.

Si ce ar putea lua rusii venind cu tancul ce pana acum nu au luat? Au falimentat otelariile din romania, au luat aluminiul, rafinarii, sunt aici cu trupe de kgb-isiti de 80 de ani, au avut spioni in guvernele lui ceausescu, au trimis evrei rusi si basarabeni sa impuna comunismul. Comunismul nu a avut parte de un proces al lui ca parte a holocaustului, toti politicienii romani provin din vechile structuri comuniste kbgiste si evreiesti. Nu inteleg frica cum ca ar veni rusii cu tancul... ca si cand ar fi plecat candva. Nu va fie teama, le vom da o shaorma sau kebab din ceafa de pork. Asybaris aport 11 mai 2014 22:20 (EEST)P.S. Chestia cu trecatorile este hilar sa-ti inchipui ca Putin organizeaza invazia informandu-se de pe wikipedia. Asta chiar ca-i o tâmpeală s-o iei in calcul.
Tâmpeală ne-tâmpeală am observat-o și mi-am pus câteva întrebări. Nu văd nimic rău în asta, să-ți pui întrebări și să cauți răspunsuri. Eu unul nu cred că planificatorii - de oricare parte ar fi ei, nu investighează posibilități multiple de informare. Așa ca fapt divers, stau și mă întreb dacă nu cumva intrarea sub umbrela NATO a unor țări din Europa Centrală și Estică, nu a fost - de exemplu, cu condiția ca țările respective să se dezarmeze (sau să nu se înarmeze cu tehnică de actualitate). Dacă te uiți în jur - dincolo de tâmpeala politicienilor și de justificările economice, s-ar putea să fie o explicație. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 11 mai 2014 23:10 (EEST)
S-ar putea ca o serie de români din Bucovina și Galiția să intenționeze ca în caz de război să se refugieze în România și au studiat drumurile cu mașina. --Turbojet 11 mai 2014 23:48 (EEST)
Briciul lui Occam... Poate există și explicații mai simple. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 12 mai 2014 01:29 (EEST)

În NATO, nicio țară nu a intrat de plăcere, ci de nevoie. Iar una dintre condiții a fost să înceapă să-și modernizeze armatele. --Wintereu 11 mai 2014 23:27 (EEST)

Armata de masă înarmată cu pușcoace vechi și tancuri din anii '70 nu e o soluție. Acum accentul se pune pe arme de înaltă tehnologie, nu pe de carne de tun. Iar armele astea costă enorm și nu pot fi folosite de prea mulți soldați. Doar dacă rușii ar amenința că vor bombarda nuclear Bucureștiul s-ar isca o panică teribilă pentru funcționarea României. Nici măcar nu e nevoie să bombardeze efectiv, doar să amenințe.
Iar pe vremea lui Ceaușescu erau soldați care au apucat să tragă doar șase gloanțe pe țintă de-a lungul instrucției militare. Ăștia ar fi pregătiți exemplar pentru luptă? Că a face armata pe vremea aia era un fel de salahorire fără salariu, nu prea avea legătură cu pregătirea de luptă.
„Despre starea extrem de precară a armatei ceaușiste, desculțe, flămînde, cu tehnica de luptă pe butuci, fără combustibilul și piesele de schimb necesare, îndobitocirea, îndoctrinarea ei ceaușiste nu am să vă relatez în acest material nimic. Prin măsurile luate de Ceaușescu de a reduce și așa micul buget al armatei, idiotul a paralizat procesul de instrucție al cadrelor și cel al militarilor în termen. Rezultatul aceste măsuri s-a văzut în Revolta din Decembrie 1989 și i-a semnat sentința. Armata, trupele, corpul de cadre tinere erau complet, neinstruite.”
—Lt.Col. D.I. Popescu Silviu Octavian- CADA.
O scurtă prezentare a evoluției istorice a strategiilor militare este disponibilă pe [3]. Tgeorgescu (discuție) 12 mai 2014 00:13 (EEST)
Nu o sa fie război, rusul doar își arată mușchiul. Velaurius (discuție) 12 mai 2014 00:49 (EEST)
Hmmm, presupunând că Rusia ar ataca prin mijloace convenționale România, ce-ar trebui să facă SUA: să lanseze un atac nuclear, un atac convențional sau să închidă ochii și să se facă că plouă? Asta e problema cu NATO: s-a lărgit prea tare și s-ar putea să nu mai fie credibil. Tgeorgescu (discuție) 12 mai 2014 01:07 (EEST)
Aici e ca la un mecanism pe care odată declanșat e cam greu să-l oprești. O măsură este urmată de o contramăsură de un alt nivel. Eu așa văd lucrurile. Odată făcut primul pas nefericit, mecanismul se declanșează.
În plus ceea ce se întâmplă în Ucraina nu este același lucru cu ceea ce a fost în Georgia, prin nordul Africii sau prin estul Mediteranei ori al Mării Negre, fiindcă Ucraina aparține din orice punct ai privi-o, nucleului vechii Europe. Rușii oricum erau obligați să reacționeze hipertrofic de această dată, sper că nu-și închipuie nimeni că "revoluțiile portocalii" s-au făcut "cu poporul" iar ucrainienii doreau să vină așa de unii singuri la sânul cât se poate de mămos și altruist al vest-europenilor.
În același timp ceea ce se întâmplă acolo este o parte a faptului că Uniunea Europeană se înconjoară de o periferie de instabilitate, sărăcie și dezastre economice sociale și politice, parcă voite (Nordul Africii, estul Mediteranei și al Mării Negre, Ucraina). E un lucru pe care eu unul nu îl înțeleg, care este motivul de a se înconjoare de o periferie plină de ruine , când dincolo de ea stau oricum vecini capabili să o străbată în doi timpi și trei mișcări ?

--Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 12 mai 2014 01:39 (EEST)

Reprezentanții UE au lăudat poporul ucrainian pe Maidan că era cel mai viteaz popor din lume și peste câteva luni UE se ferește să adopte sancțiuni prea serioase față de Rusia. Cu cât mai multe state fac parte din NATO, cu atât garanțiile sunt mai șubrede. De ex. dacă Ungaria ar porni război contra României, NATO nu s-ar băga, după cum nu s-a băgat în Cipru, între Grecia și Turcia. Tgeorgescu (discuție) 12 mai 2014 02:07 (EEST)
Ungaria razboi contra Romaniei? Pai e suficient sa trimitem echipa de pe ro.wiki in frunte cu Tgeorgescu, camuflat cu litera mica, si-i facem praf. O gogomanie mai mare n-am auzit. Pe unguri ii termina minoritatea aia mica antimaghiara raspandita prin țărișoară, nu-i nevoie sa aducem scorpionii rosii... sau negrii (aia de la talibani). Asybaris aport 13 mai 2014 09:28 (EEST)

Trupele românești au fost bune ca o perfectă carne de tun pentru a apăra frontierele SUA din Afganistan! (sic!) --Miehs (discuție) 13 mai 2014 09:40 (EEST)

Blocuri de piatră[modificare | modificare sursă]

Koteletz.jpg

Cum se numește în română acest material de construcție reprezentat în imaginea de alături? Sunt niște blocuri din calcar tăiate în mine, de mărimea 40x20x20 cm (~20 kg). Uzual, în vorbire, în Republica Moldova, încă din perioada sovietică acesta este numit ”coteleț” sau ”cochileț”. Am găsit la ruwiki un articol despre acest material, creat în 2006, care însă nu are interwiki și către alte proiecte. Articolul a fost creat de utilizatorul Zserghei, care fie e un rusofon din RM, fie e un transnistrean. În articol el afirmă că ”cochilețul” se produce la Mina din Chișinău, și este răspândit în Republica Moldova, fără a mai lăsa loc de interpretări - prezintă materialul ca și cum s-ar întâlni exclusiv în RM. Tot el a creat și la wikționarul rus un articol despre așa-numitul ”koteleț”, unde la secțiunea ”Etimologie” el afirmă că cuvântul rusesc ”Котелец” (koteleț) provine de la românescul ”cochileț”, care la rândul său ar proveni de la cochilie. --XXN (discuție) 6 iunie 2014 22:32 (EEST)

Un asemenea bloc se numește cotileț (confirmat și de Google). --Wintereu 6 iunie 2014 22:41 (EEST)
DEXonline: cotileț. -- Victor Blacus (discuție) 6 iunie 2014 22:58 (EEST)
Într-adevăr, apare pe google, chiar și pe dexonline (din NODEX).
Interesant e totuși, care ar fi etimologia lui. Varianta lui Zserghei (cochilie → cochileț) parcă ar avea o bază logică mai solidă. XXN (discuție) 6 iunie 2014 23:08 (EEST)

Ca legături interlinguale spre limba franceză ar putea fi fr:Moellon sau fr:Parpaing. --Pocor (discuție) 7 iunie 2014 00:52 (EEST)

Nu mi se pare imposibil că la început s-a folosit cuvântul „cochilie”, după care dulșele nostru grai moldoviniesc și-a pus amprenta asupra cuvântului. —  Ark25  (discuție) 9 iunie 2014 02:08 (EEST)

Rezervațiile forestiere[modificare | modificare sursă]

În România toate rezervațiile forestiere sunt arii protejate? Încă o întrebare: Dumbrava Tismana - [4] - [5] - este același lucru cu Pădurea Tismana-Pocruia? —  Ark25  (discuție) 9 iunie 2014 02:08 (EEST)

Wikipedia pomenită pe Internet[modificare | modificare sursă]

Iată ce găsii: BOR aduce la zi Wikipedia în română! 10 exemple de definiții ortodoxe --Miehs (discuție) 13 iunie 2014 22:18 (EEST)

Aselenizare[modificare | modificare sursă]

"Pigulind" ciotul Aselenizare, mă gândeam că formularea "Aselenizarea pe Lună" ar fi un pleonasm. Având în vedere etimologiile Selena și Terra, cum s-ar numi exprimarea "aterizarea pe Lună"? --Miehs (discuție) 3 iulie 2014 08:49 (EEST)

Corect, „aselenizarea pe Lună” este un pleonasm dar, aterizarea nu mai este legată exclusiv de Terra, deși de acolo-i vine numele, ci de coborarea din aer pe pamant, pe un teren stabil, spre deosebire de amerizare, care se poate executa pe o suprafață acvatică, lac, fluviu, etc. Problemele vor începe cand vom ajunge la amartizare, asaturnizare, și ce s-o mai nimeri.--Alex F. (discuție) 3 iulie 2014 09:38 (EEST)

Întrebare[modificare | modificare sursă]

As dorii sa discut o problema legata de Autoritatea Titelara. Daca doi soti se depart in fapt si au un copil de citeva luni pe care il ia mama, ceare este procedura prin care copilul sa-i fie incredintat in mod legal copilul ? Mama nu are mijoace de existenta neavân un serviciu. Ce trebuie facut ? Cui trebuie sa ne adresam ? Cu stima, Nicolae Dumitrescu Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Nicolae Dumitrescu (discuție • contribuții) la 4 iulie 2014.

Vedeți și articolul Interesul superior al copilului. --GEO (discuție) 4 iulie 2014 13:50 (EEST)

Titlu disputat[modificare | modificare sursă]

Cum este corect?

--GEO (discuție) 6 iulie 2014 16:00 (EEST)

Am observat și eu problema analizând propunerile pentru șr și am deschis o discuție la Discuție:Istoria medicinei. Vă rog să vă expuneți opiniile acolo. Cele bune,--Silenzio (discuție) 6 iulie 2014 16:11 (EEST)

Totalul golurilor la toate Cupele Mondiale de Fotbal inainte de editia 2014[modificare | modificare sursă]

Adus de la Cafenea.Sebimesaj 11 iulie 2014 16:40 (EEST)

Daca puteti: 1. sa imi trimiteti raspuns in privinta numarului total de goluri dinaintea editiei 2014. 2. Totodata, lista tuturor auto-golurilor(numele jucatorului tarii respective, pentru cine a dat golul si anul) din toate editiile exceptie editia 2014. 3. lista cu goluri marcate la fiecare editie in parte. Unele surse afirma ca inainte de 2014 s-au marcat 2207 de goluri impreuna cu 37 sau 39 de autogoluri. Alte surse afirma ca s-au marcat 2204 sau chiar 2213. Lista de autogoluri este si ea diferita conform unor surse diferite de Wikipedia. Una din surse, este cartea intitulata GOOOAL! scrisa de fostul comentator de televiziune in limba Spaniola Andres Cantor. adresa mea de email: Eurorom74@yahoo.com Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 199.233.142.10 (discuție • contribuții).

Eu aș începe de pe site-ul FIFA. Acolo sunt trecute 2208 goluri.--Strainu (دسستي‎)  11 iulie 2014 16:46 (EEST)

Întrebare[modificare | modificare sursă]

Bună ziua,

Uzual contribuțiile mele la Wikipedia au fost făcute de pe mai multe calculatoare - fi de la puncte fixe, fie de pe unul mobil (stick), în funcție de ce am avut la îndemână. Cel puțin la cel mobil (m-am uitat acum pe setări), IP-ul setat pare a fi unul dinamic (sunt un fel de tabula rasa în domeniu). Încercând ieri să scriu ceva (folosind stickul mobil), am picat pe un IP care printre contribuțiile răspândite pe 3 ani, avea într-una dintre zile și cîteva vandalisme. Aș putea jura că vandalismele respective (pentru care IP-ul respectiv a primit pe pagina de discuție și un avertisment) nu-mi aparțin. Menționez că am schimbat anul acesta sim-cardul la stick în urmă cu câteva luni, deoarece cel anterior s-a defectat. Întrebări:

  • 1. Există la modul practic vreo soluție - altele decât aceea de a contribui fie sub un IP static fie sub foma unui cont de utilizator, atfel încât să nu existe astfel de asocieri ?
  • 2. Chiar dacă se fac contribuțiile sub forma unui cont de utilizator - dar se păstrează un IP dinamic, la o solicitare legitimă de checkuser, nu există riscul de a i se atribui acelui cont - în mod direct vandalismele în cauză ?

Menționez că nu mi-am pus pînă în prezent astfel de probleme. Mi le-am pus însă după ce am deschis întâmplător pagina de discuții asociată IP-ului respectiv - văzând că linkul pentru pagina de discuție este albastru și, am găsit pe acea pagină un avertisment pentru vandalisme, drept care am studiat ulterior contribuțiile acelui IP. Mulțumesc anticipat. --82.137.14.102 (discuție) 14 iulie 2014 14:19 (EEST)

Cea mai simplă metoda este să vă înregistrați - Velaurius (discuție) 15 iulie 2014 12:23 (EEST)
1: Posibil că nu. 2: Posibil că da. --109.103.251.79 (discuție) 15 iulie 2014 13:48 (EEST)

109... zice bine, atâta doar că istoricul accesibil checkuserilor se șterge după o perioadă (cred că 3 luni).--Strainu (دسستي‎)  15 iulie 2014 17:25 (EEST)

Nu după 6 luni ? Mă rog, nu are importanță (pentru mine cel puțin ...) Ideea e - principial vorbind, că nu e ok să fii asociat cu acțiuni aiurea datorită unor scăpări ale sistemului. Dacă există o soluție pentru a evita acest lucru, cu atât mai bine. Înțeleg din discuția de pînă acum că a contribui tot timpul sub forma unui IP static asociat unui nume de utilizator, e o soluție relativ sigură, comodă și la îndemână. Dacă nu asociezi IP-ul static unui cont anume, atunci te poți trezi după un timp - când ai renunțat la acel IP, că e preluat de altul și, care poate face varză „amintirea” ta. Măcar dacă o face, poți pretinde (având un nume de cont dedicat), că nu ai fost tu (nu știu cât de credibil vei fi, dar măcar vei avea o o șansă în plus - la nevoie, să te aperi) --82.137.12.246 (discuție) 15 iulie 2014 18:21 (EEST)
Cu siguranță că nu este ok să fii asociat cu acțiuni aiurea ... mai ales dacă sunteți gentil, stimate „anonim”. --Wintereu 15 iulie 2014 19:00 (EEST)

Dar de ce nu luați mai bine o pauză meritată, domnule? Este luna iulie, profitați de căldură și verdeață! Faceți un cont gratuit de World of Warcraft și jucați în draci, până uitați de toate celelalte! Sau jucați Diablo 3 sau Starcraft 2 - chiar merită pierdută vremea cu așa ceva! Uitați de toate din lumea asta și intrați temporar într-o altă lume. Meritați o vacanță care să vă re-încarce bateriile. După vreo o lună de pauză reveniți la Wikipedia folosind un cont, la fel ca și ceilalți utilizatori. Dacă vreți, o să vă ignorăm și o să vă tratăm ca și cum ați edita precum un utilizator ne-înregistrat. Presupun că acesta este singurul motiv pentru care vreți să editați folosind IP-uri, pentru că nu aveți chef de discuții și de dureri de cap, nu vreți să vi se ceară păreri și sfaturi, vreți să fiți ignorat. Ceea ce demonstrează încă odată în plus că aveți nevoie de o vacanță :). După aceea vom cere nou-viitoarei-înființate comisii de arbitraj să se decidă să fiți ignorat pt. o vreme și să fiți lăsat în pace :)

În legătură cu această afirmație (care este totuși ne-dovedită încă) dați-mi voie să vă răspund: Nici a mea nu-i de lepădat! Fata mea este model! Am cu ce! Bramburel  (discuție) 17 iulie 2014 01:45 (EEST)

Traducere SGP[modificare | modificare sursă]

Cum se spune en:Stability and Growth Pact în limba română? Am găsit doar „Tratatul privind stabilitatea si guvernanta in Uniunea Economica si Monetara”. Acesta o fi numele corect în românește? —  Ark25  (discuție) 17 iulie 2014 01:49 (EEST)

"Pactul de stabilitate și de creștere" pare să fie varianta formală acceptată de traducătorii de la Bruxelles, vezi aici (în meniul din dreapta-jos). --Gutza DD+ 17 iulie 2014 02:04 (EEST)
Crystal Clear action apply.png  Realizat — Mercic, am pornit Pactul de stabilitate și de creștere. —  Ark25  (discuție) 17 iulie 2014 04:16 (EEST)

Camera Deputaților[modificare | modificare sursă]

Nu înțeleg cum a putut fi Mihail Sadoveanu președinte al Adunării Deputaților din moment ce această formațiune nu a existat între 1940-1990. —  Ark25  (discuție) 19 iulie 2014 23:41 (EEST)

Era vorba de Marea Adunare Națională. Am corectat. Tgeorgescu (discuție) 20 iulie 2014 01:56 (EEST)
Nu, nu era vorba de Marea Adunare Națională. Sadoveanu a fost președintele Adunării Deputațiilor înainte de înființarea Marii Adunări Naționale, prin constituția din 1948. Este o greșeală în articolul Adunarea Deputaților, la Istoric, aceasta a existat după război până la Constituția din 1948. --Silenzio (discuție) 20 iulie 2014 04:27 (EEST)
Așa este, a existat până la 25 februarie 1948. --Wintereu 20 iulie 2014 04:34 (EEST)
De unde rezultă că tabelul de la Camera Deputaților din România#Președinții Camerei Deputaților este profund incomplet. Permiteți-mi ca, în stilul stahanovist care deja mă caracterizează, să vă propun canalizarea eforturilor pentru completarea acestuia. —  Ark25  (discuție) 22 iulie 2014 02:26 (EEST)
Vedeți en:President of the Chamber of Deputies of Romania#List of officeholders pentru lista președinților Adunării Deputaților. Observăm acolo că între 5 septembrie 1940 și 5 decembrie 1946 nu apare nimic. Asta deoarece Adunarea Deputaților a fost desființată "de facto" prin Decret Regal, nemaiavând nicio atribuție. În august 1944 se revine la Constituția din 1923, stabilindu-se că puterea legislativă se va exercita de rege până la organizarea alegerilor. În iunie 1946 se desființează Senatul și se stabilește organizarea alegerilor din noiembrie 1946 în urma cărora Sadoveanu devine președintele Adunării Deputaților. La 25 februarie 1948, ca urmare a Legii nr. 32/1948, se desființează Adunarea Deputaților și se stabilește organizarea de alegeri pentru Marea Adunare Națională, care se reunește prima dată în ședință la 6 aprilie 1948. Răzvan Socol mesaj 24 iulie 2014 21:42 (EEST)

Termen[modificare | modificare sursă]

Am dat peste acest termen în wp.en, dar habar nu am cum se traduce: pressure swing adsorption. Mă poate ajuta cineva? --Sebastianpin 22 iulie 2014 18:35 (EEST)

În română apare sub diferite denumiri: adsorbție la presiune variabilă, adsorpție prin variație ciclică de presiune--Miehs (discuție) 22 iulie 2014 19:34 (EEST)
Nici nu știți ce fericit sunt! Căutam de mult termenul acesta și nu găseam nimic. Mulțumesc din suflet! --Sebastianpin 22 iulie 2014 20:46 (EEST)

Articol despre burlan[modificare | modificare sursă]

Există în vreo Wikipedie mare (engleză, germană, franceză etc.) articol pentru burlan (jgeab, din ăla care se pune pe casă)? Nu găsesc nici drain pipe, nici waste pipe, nici rohr etc. —  Ark25  (discuție) 24 iulie 2014 06:54 (EEST)

Nu știu dacă ajută cu ceva, dar, cel puțin la noi în Moldova/Bacău (??) îi spunem uluc. --Sebastianpin 24 iulie 2014 13:42 (EEST)
downspout. —Andreidiscuţie 24 iulie 2014 16:09 (EEST)

Mulțumesc. Deci en:Downspout = Burlan. Dar en:Rain gutter = Streașină ? sau en:Rain gutter = Jgheab ? Ambele cuvinte (streașină și jgheab) au mai multe înțelesuri. —  Ark25  (discuție) 27 iulie 2014 23:24 (EEST)

În general, „jgheab” este echivalent cu „gutter”. Acum depinde la ce folosește acel jgheab/gutter: este „rain gutter” pentru cel ce colectează apa de ploaie la acoperișuri, dar și street gutter pentru rigolele de pe străzi. Când un jgheab e folosit pentru adăparea sau hrănirea animalelor, i se spune „trough”. Pentru „streașină”, un termen echivalent direct este „eaves”, de la care provine și cuvântul „to eavesdrop”=„a trage cu urechea”. —Andreidiscuţie 28 iulie 2014 12:12 (EEST)
Foarte instructiv, mersi. Dacă vrem neapărat să traducem în română articolul en:Rain gutter, atunci oare cum ar trebui să-i spunem? Jgheab de ploaie ? Sau Jgheab de streașină ? Sau Jgheab pentru burlan ? Văd că Uluc este cam același lucru cu „Jgheab”. —  Ark25  (discuție) 28 iulie 2014 14:58 (EEST)
Jgheab de acoperiș LTR. Sunt și alte variante decât de streașină. Burlanele sunt țevile coborâtoare. --Turbojet 29 iulie 2014 18:05 (EEST)
Mulțumesc frumos! Am pornit și Jgheab de acoperiș. Am menționat și numele complementare: „streașină” și „uluc”. Dacă mai știți și alte nume, vă rog adăugați. La fel și pt. Burlan. —  Ark25  (discuție) 29 iulie 2014 22:39 (EEST)