Wikipedia:Oracol

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bun venit la Wikipedia!
Contact
Ambasadă (Embassy)
Cafenea
Oracol
Canal IRC
Carte de oaspeți
Groapa cu nisip
Întrebări frecvente
Întrebări despre editare
Discuții
Reclamații
Contact
Sala de presă
Începuturile
Manual de stil
Politicile noastre
Totul despre Wikipedia
Wikipediști
Ce este Wikipedia?
Ce nu este Wikipedia?
PDVN
Administratori
Administratori
Birocrați
Afișierul administratorilor
Candidați
Sfatul Bătrânilor
Conținut de calitate
Articole de calitate
Propuneri
Imagini de calitate
Propuneri
Legături utile
Ajutor
Pagini de șters
Formate
Imagini
Portaluri
Proiecte
Sondaje
Inițiativa de curățenie
Pe această pagină puteți pune întrebări pe subiecte enciclopedice.
Altfel de mesaje vor fi șterse.
Pentru întrebări legate de Wikipedia, vă rugăm vedeți Wikipedia:Cafenea.
Adăugați o întrebare nouă
Comandă rapidă:
WP:O


Aspecte de conținut

  • Verificați mai întîi dacă aceeași întrebare nu a mai fost pusă o dată.
  • Sînt permise numai întrebările și comentariile legate direct de un subiect enciclopedic: științe, arte, tehnologie, medicină etc. Altfel de întrebări, anunțuri, interpelări etc. vor fi șterse pe loc.
  • Cei care dau răspunsurile sînt voluntari; adesea aceștia nu sînt specialiști în domeniile respective. Wikipedia nu își asumă responsabilitatea pentru informațiile pe care le obțineți aici. Ca urmare, în special în chestiuni medicale sau juridice, dar și în alte domenii, dacă decideți să utilizați în vreun fel aceste informații o faceți pe propria răspundere.
  • Puteți de asemenea să răspundeți la întrebările puse de alții.

Aspecte tehnice

  • Pentru a introduce o întrebare nouă apăsați fie deasupra, unde scrie „Adăugați o întrebare nouă”, fie sus de tot unde scrie „modifică pagina”, caz în care introduceți întrebarea la sfîrșitul paginii cu titlul de secțiune scris în forma
==Cine a inventat stiloul?==
  • Dacă doriți să răspundeți la o întrebare apăsați pe „modifică” din dreptul secțiunii respective.
  • Atît în cazul întrebărilor cît și al răspunsurilor vă rugăm să vă semnați la sfîrșit, introducând patru tilde (~~~~), care vor fi transformate automat în semnătură, dată și oră.
  • Sînteți rugați să redactați textul într-un mod compatibil cu o enciclopedie: corect ortografic și gramatical, scris cu diacritice.
  • Alte detalii despre redactare găsiți la manualul de stil.

Altele


Arhive
Arhive

2008200920102011
2012201320142015


Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați o discuție arhivată aici, copiați fragmentul care vă interesează și reporniți discuția la pagina relevantă.



Istorie - Barbarossa în rahat[modificare | modificare sursă]

Mărimi adimensionale[modificare | modificare sursă]

Discuție copiată de la Discuție_Utilizator:AdiJapan#Mărimi adimensionale, pentru expunere mai largă.

Buna seara! Am o intrebare referitoare la existența unităților de măsură pentru mărimi fizice adimensionale. Care este statutul acestor unitati? Pot fi denumite unitati de măsură adimensionale? (Un exemplu ar fi radianul sau daltonul) Vă rog să clarificați!--5.15.12.133 (discuție) 10 ianuarie 2015 21:19 (EET)

Bună seara. Nu mi-e clar ce anume întrebați. Dacă există unități de mărime adimensionale? Da, există. Dacă pot fi denumite așa? Da, pot fi denumite așa. — AdiJapan 12 ianuarie 2015 10:48 (EET)
Cred că anonimul este nemulțumit pentru că nu sunt menționate explicit în articolul despre mărimi fizice. Totuși n-aș categorisi radianul (și steradianul) ca mărimi fizice (în opinia mea sunt mărimi geometrice), iar daltonul este unitate de masă, deci nu e adimensional. Am găsit o listă la en:Dimensionless quantity#List of dimensionless quantities, însă majoritatea sunt fie niște constante (nu le-aș considera unități de măsură), fie nu sunt fizice; două exemple bune de mărimi fizice adimensionale (în opinia mea) ar fi decibelul și coeficientul de frecare. --Gutza DD+ 12 ianuarie 2015 11:13 (EET)
Am observat discutia de aici după ce am postat sectiunea de mai jos. Apare o intrebare: care e diferența dintre mărimile fizice și cele geometrice dpdv de analiză dimensională? Un alt aspect se referă la exemplul cu coeficientul de frecare ca raport de forte. Cum considerati in acest cadru numărul Mach ca viteza relativă prin raportare la viteza sunetului?--94.53.199.249 (discuție) 12 ianuarie 2015 21:35 (EET)
PS:Un alt aspect observat e legat de dalton. Daltonul e, din câte se pare, o unitate de masă relativă, deci adimensională.--94.53.199.249 (discuție) 12 ianuarie 2015 21:41 (EET)
Radianul e un raport de două lungimi (lungimea arcului de cerc și raza cercului), iar lungimea este o mărime fizică, deci radianul e și el o mărime fizică. La fel, steradianul e un raport de două arii, deci tot mărime fizică. Oricum, eu nu clasific unitățile în geometrice și fizice atîta vreme cît geometria descrie realitatea fizică.
Decibelul e o unitate de măsură (într-adevăr adimensională), nu o mărime, și anume logaritmul unui raport adimensional. Coeficientul de frecare e un exemplu bun de mărime adimensională. La fel ar mai fi tot felul de randamente (al unui motor termic, de exemplu), factori de umplere, magnificări de instrumente optice, factori de amplificare etc., care adesea se exprimă în procente, și ele tot unități adimensionale. Și numărul lui Mach e un exemplu bun de unitate adimensională. Daltonul e o unitate de masă, dar e adimensional pentru că se definește ca un raport între două mase. — AdiJapan 13 ianuarie 2015 12:33 (EET)
Toate definițiile daltonului pe care le-am văzut sunt de forma (coeficient adimensional * masă); de ce rezultatul ar fi adimensional? --Gutza DD+ 13 ianuarie 2015 12:43 (EET)
Se pare că ceea ce mentionati ca coeficient adimensional * masă se refera la masa molară care e dimensională si nu la masa atomică sau moleculară relativă. Masa molară nu trebuie confundată cu cea moleculară, desi au aceleasi valori numerice.--94.53.199.249 (discuție) 13 ianuarie 2015 23:55 (EET)
Masa exprimată în daltoni arată de cîte ori e masa respectivă mai mare decît masa unui nucleon (definită într-un anumit fel). De aceea e o mărime adimensională. E la fel ca numărul lui Mach: viteza nu este o mărime adimensională, dar dacă o exprimi ca numărul care arată de cîte ori e mai mare viteza aceea decît a sunetului, devine adimensională, pentru că e un raport de două mărimi cu aceeași unitate.
Pe de altă parte e drept că orice mărime se poate înțelege ca un număr (adimensional) care arată de cîte ori se cuprinde unitatea în acea mărime. De exemplu, o distanță de 3 m arată de cîte ori e mai mare distanța dată decît unitatea de 1 m. Nu știu unde trebuie pusă limita între dimensional și adimensional. Nici nu prea văd rostul unei asemenea teoretizări. — AdiJapan 13 ianuarie 2015 15:55 (EET)
E util de luat in considerare următorul aspect metrologic: o mărime fizică se exprimă ca produs intre o valoare numerică (determinare cantitativă) și unitatea de măsură (determinare calitativă sau clasa de echivalență a unităților mărimii respective). Astfel se observa ca mărimile relative sau adimensionale au o aceeasi valoare numerică indiferent de valorile numerice cu dimensiuni de diferite unitati care formeaza raportul.--94.53.199.249 (discuție) 13 ianuarie 2015 23:27 (EET)
Exact ăsta ar fi urmat să fie și argumentul meu („3 m = 3 * 1 m”). Nu mi se pare că vorbim de teoretizare excesivă: dacă unitatea de măsură este adimensională (radian, steradian, coeficient de frecare, randament) atunci și măsurătorile sunt adimensionale; dacă nu, nu (Mach, dalton, etc). Decibelii sunt singurul caz atipic, fiindcă sunt o mărime relativ flexibilă, însă eu unul aș înclina către a-i considera adimensionali. Tot la limită ar fi și numărul lui Avogadro, fiindcă ar putea fi considerat adimensional numai dacă considerăm că molii nu sunt dimensionali; sunt, nu sunt? --Gutza DD+ 13 ianuarie 2015 16:09 (EET)
Numărul lui Avogadro nu poate fi dimensional fiind un număr de particule, deci se pare că molul nu poate fi dimensional.--86.125.156.119 (discuție) 31 ianuarie 2015 13:01 (EET)
Faci o diferențiere între radian și mach care mi-e neclară. Ambele sînt rapoarte între două mărimi cu aceeași unitate, dar radianul l-ai trecut la adimensionale și machul la „nu”.
Logaritmul prin definiție nu are unitate de măsură (nici el însuși, nici variabila lui), deci nu poate fi decît adimensional.
La mol am aceeași dilemă ca la dalton. — AdiJapan 13 ianuarie 2015 16:37 (EET)
Observ că a apărut aici în această discuție statutul molului, dar a rămas neclarificat.--86.125.156.119 (discuție) 31 ianuarie 2015 13:01 (EET)
De acord, am greșit pentru că am pus mach între cele dimensionale, chiar și Mach 1 este un raport de viteze și este într-adevăr adimensional. Însă 1 dalton este 1/12 * masa unui atom, adică este cu adevărat o unitate de măsură pentru masă, nu înțeleg de ce ți se pare atât de bizară. Dacă daltonul este adimensional atunci și livra sau ocaua sunt adimensionale, fiindcă nu reprezintă decât raportul dintre greutatea (sau volumul) unui corp dat și greutatea sau volumul etalonului. Conform logicii ăsteia și metrul și kilogramul ar fi fost tot adimensionale până de curând, când existau etaloanele la Paris. --Gutza DD+ 13 ianuarie 2015 17:09 (EET)
Daltonul e adimensional deoarece masa unui atom oarecare exprimata in daltoni este data prin raportarea masei atomului oarecare la masa referintei (cum era pe vremea lui Dalton hidrogenul ca gaz de referinta pentru densitati relative si deci si mase relative). Un dalton ca valoare este masa referintei per ea insăși, indiferent de cat e masa absoluta in kg a atomului de referinta care nu era cunoscuta inainte de determinarea valorii pentru numărul lui Avogadro.--94.53.199.249 (discuție) 13 ianuarie 2015 23:35 (EET)
Astfel masa cu valoare de 1 kilogram nu poate fi adimensională deoarece exprimă o masă absolută și nu relativă.--94.53.199.249 (discuție) 13 ianuarie 2015 23:42 (EET)
Așa cum am spus mai sus, atunci când singura definiție autoritativă a kilogramului era etalonul de la Paris, orice măsurătoare în kilograme reprezenta un raport între masa corpului măsurat și masa etalonului de la Paris; de ce considerați această situație diferită de cea a daltonului? Prin ce e diferit în mod fundamental un atom de materie de un obiect format din mai mulți atomi de materie? --Gutza DD+ 14 ianuarie 2015 08:48 (EET)
Cum am precizat mai sus, o marime (aici masa a unui obiect macroscopic format dintr-un ansamblu de atomi) poate fi exprimata cu mai multe unitati de masura: kg, livre, uncii, etc, fiind valabil produsul valoare numerica ori unitate de masura etalon. Masa relativa a unui atom fata de masa atomului referință este aceeasi indiferent de unitatile folosite, kg etalon sau livra etalon, pt ca se raporteaza la masa atomului de referinta. Astfel masa atomica relativa este aceeasi indiferent de valoarea absoluta in kg, livre, etc a daltonului. Etalon kilogram este doar calitatea unei marimi fizice, nu intervine o referinta conectata cu natura atomilor obiectului ca in cazul daltonului. Factorul de conversie intre diferitele unitati ale aceeasi marimi este desigur adimensional (livre spre kg, etc). Desigur fiecarei unitati adimensionale ca machul, daltonul ii poate corespunde o unitate dimensionala cu un factor de conversie adimensional. Factorul de conversie este unic si egal cu 1 pentru marimile adimensionale. (Omologul machului pentru lumina ar putea fi foto-machul sau einsteinul cu valoarea de 3*10exp8 ms/s). Daltonului ii corespunde valoarea absoluta de ordinul a 10exp-24 kg.
Putem considera un exemplu contrastiv pentru lb-mol (livra-mol). Masa (livra)-molara a heliului este tot 2 lb (livre)/lb-mol comparativ cu 2g/mol in cazului molului. Diferit in cazul lb-mol este valoarea numarului lui Avogadro. Numarul lui Avogadro (numarul de particule asociat unui pentru un lb-mol este diferit de cel dintr-un mol uzual. (Ce spuneti de posibilitatea de a coopta si alti wikieditori in aceasta discutie?)--94.53.199.249 (discuție) 14 ianuarie 2015 10:54 (EET)

Ok, cred că am ajuns la o formă de a exprima riguros felul în care văd eu lucrurile: dacă unitatea unei mărimi este definită ca un raport între două măsurători de același tip, atunci consider că unitatea și mărimea respectivă sunt adimensionale; pe de altă parte, dacă însăși definiția unității face referire la o mărime care nu este adimensională, atunci unitatea și mărimea respectivă nu sunt adimensionale.

Exemple:

  • Radianul (și steradianul) sunt adimensionale fiindcă unitatea este definită ca raport între lungime și lungime (sau între arie și arie).
  • Machul este adimensional fiindcă unitatea este definită ca raport între două viteze.
  • Daltonul nu este adimensional, fiindcă unitatea este definită ca o cantitate oarecare în kilograme.
  • Coeficientul de frecare este adimensional fiindcă unitatea este definită ca raport între două forțe.
  • Randamentul este adimensional pentru că unitatea este definită ca raport între două mărimi de același fel (lucru mecanic, energie, putere etc).

Știu că nu este riguros corect să amestec unități de măsură cu mărimi (nu se prea poate vorbi despre unitatea coeficientului de frecare sau unitatea randamentului), însă am încercat să ajung la o abordare unitară a chestiunii pe care o discutăm. --Gutza DD+ 15 ianuarie 2015 14:31 (EET)

Daltonul nu este definit in principal ca o cantitate oarecare în kilograme pentru că s-ar anula scopul pentru care a fost introdus ca unitate relativă pentru masa relativă (raport de mase) a unui atom raportat la o masă a unui atom de referință (H, etc). În secundar poate fi si dimensional ca echivalent pentru o cantitate oarecare în kilograme, deci un statut ambivalent: poate fi atît adimensional (în principal) cât și dimensional ca valoare absolută a masei atomice in kg (in secundar). El se poate utiliza fără a fi absolut necesar a se ști valoarea absolută în kilograme care s-a putut stabili numai după determinarea numărului lui Avogadro la mai bine de 100 de ani după introducerea lui ca unitate relativă.--5.15.8.254 (discuție) 16 ianuarie 2015 19:32 (EET)

Cred că o discuție nu poate avansa decât dacă interlocutorii reușesc să-și pună punctele comune în acord, astfel încât, prin excludere, să rămână de discutat numai opiniile divergente. Prin urmare vă rog luați la cunoștință că sunt de acord cu Dvs. în privința faptului că daltonul a fost inițial definit „în orb” ca fiind a douăsprezecea parte a masei izotopului de carbon 12. Hai să nu mai reiterăm acest argument; a fost consumat deja, suntem amândoi de acord cu veritatea sa, ok? Însă în opinia mea științele exacte nu trebuie judecate din punct de vedere istoric/cronologic (afară de cazul istoricilor care doresc să înțeleagă raționamentele oamenilor de știință în funcție de datele pe care le aveau aceștia la dispoziție la momentul respectiv; nu este cazul acestei discuții).

Acestea fiind spuse, revin la argumentul meu anterior: dacă, lipsindu-ne de cârja intelectuală a contextului istoric, considerăm că daltonul nu ar putea fi exprimat în unități de masă SI atunci ar trebui, în opinia mea, să considerăm și livra, cotul, piciorul sau țolul ca unități adimensionale. De fapt, cred că putem folosi acest vector de gândire ca să ne înțelegem reciproc: vă rog explicați-mi dumneavoastră prin ce anume considerați că diferă în mod fundamental lívra de dalton, lăsând la o parte diferența grozavă de ordin de mărime. Vă rog țineți cont de faptul că nici livra și nici daltonul nu ar fi putut fi definite inițial în raport cu kilogramul, din motive istorice.

În altă ordine de idei, eu nu sunt fizician – însă avem cel puțin doi fizicieni în comunitate, AdiJapan și Turbojet, pe care îi invit să se implice în discuție; vă rog simțiți-vă perfect liberi să mă contraziceți, sunt perfect conștient că emit opinii de amator. --Gutza DD+ 17 ianuarie 2015 02:00 (EET)

E foarte util că ați precizat elementele de acord (definirea in orb/relativ a daltonului) si ca pas urmator discutarea aspectelor divergente. (Uneori pentru intelegerea unor concepte și raționamente științifice este necesar un cadru cronologic nu numai pentru istoricii stiintei.)
Aspectul divergent esential pentru dalton este legat de folosirea actuală ca unitate relativă. Nu e necesar pentru folosirea daltonului să se exprime valoarea lui in livre sau kilograme. (Astfel am adus discutia in prezent evitand oarecum contextul cronologic) Livra sau kilogramul sunt unitati de masa absolute, pentru a exprima masa absoluta a unui atom nu trebuie mentionat daltonul.
Daltonul ca si machul sunt unitati relative in cadrul SI, ar putea fi dimensionale in afara SI. Se poate defini o unitate extra-SI dimensionala pentru viteza Machul a carei valoare in unitati SI ar fi 340 m/s, dar nu e esential pentru utilizarea machului in cadrul SI. La fel si in cazul daltonului in cadrul unui sistem de unitati absolute ca SI. Referinta in cazul kg sau lb ca unitati absolute este arbritrara, spre deosebire de referinta fixa din cazul daltonului sau machului ca unitati relative in cadrul SI. Valoarea numerica a masei atomice sau moleculare in unitati relative dalton sau amu/uma/uam este preluata ca valoare numerica pentru masa molara exprimate in kg. Masa molara este diferita pentru diferite substante, dar tocmai aceste mase molare diferite ale diferitelor substante contin acelasi număr de particule microscopice care este esential pentru rapoartele de combinare de greutate sau volum ale substantelor.--5.15.42.190 (discuție) 17 ianuarie 2015 12:44 (EET)
În broșura SI se spune că daltonul nu este adimensional, ci este un nume alternativ al unității 1,660 538 86 (28) × 10−27 kg. Este adevărat că inițial a fost definit ca un raport, însă în opinia mea (care nu contează, eu nefiind fizician, și oricum, pe Wikipedia contează doar ce spun sursele) nu este corectă afirmația că un raport a două mărimi fizice având aceeași natură este „adimensional”, deoarece fiecare mărime din raport are dimensiune, dimensiunea raportului fiind de fapt m/m, kg/kg etc., doar aparent matematic aceste unități se pot „simplifica”, rezultând unitatea „1”. Tot broșura SI afirmă că denumirile „radian” și „steradian” sunt nume alternative pentru unitatea „1”. Și asta nu este doar în SI — în orice sistem de unități de măsură un raport de mărimi care au aceeași natură este „adimensional” în acest sens. Nu poate deveni dimensional doar schimbând sistemul de unități, matematica dixit. A nu se face confuzie cu faptul că unitățile de măsură fundamentale pot diferi în diferite sisteme de unități, aici este vorba de rapoarte de mărimi care au strict aceeași natură, deci aceeași unitate de măsură, oricare ar fi ea.
Și nu poate fi imaginat niciun sistem de unități în care valoarea lui Ma ar fi în SI de 340 m/s. Fiți mai riguros în exprimare, că altfel abia așteptăm să ne legăm de așa ceva, deturnând discuția. --Turbojet 19 ianuarie 2015 23:08 (EET)
Desigur teoretic ar putea fi imaginat un sistem de unitati in care valoarea 1 Ma fi în SI de 340 m/s, dar nu are rost. Machului ca unitate adimensionala in SI ii poate corespunde o unitate dimensionala in afara SI cu valoarea in SI de 340 m/s, dar nu are rost includerea acestei unitati dimensionale intr-un sistem de unitati. Machul ca unitate dimensionala poate fi comparat ca statut cu galul, caruia ii corespunde 1 cm/s2 ca subunitate SI de acceleratie.--5.15.0.186 (discuție) 29 ianuarie 2015 23:59 (EET)

Observ această interesantă discuție metrologică și am cîteva remarci: 1) pot exista unități in afara SI de sine stătătoare care nu aparțin unui sistem care să le inglobeze și care sunt folosite concomitent cu SI, cum ar fi ora multiplu al secundei care nu respecta formatul de multiplu de zece al SI, 2) referitor la omologul machului pentru lumină, există ca unitate independentă și care ar fi numele ei (denumire provizorie foto-mach? sau einstein?)? 3)legat de punctul anterior se poate construi(?) sau nu(?) un sistem de unități in care valoarea unui foto-mach sa fie in SI 3*10-8 m/s? 4) desigur pot exista factori de transformare intre unități ale diferitelor mărimi, nu doar cele fundamentale dar este suficient a cunoaște factorii de transformare pentru unitățile mărimile fundamentale, restul fiind combinatii ale celor fundamentale, 5)alegerea numărului mărimilor fundamentale poate diferi de la un sistem la altul, un exemplu ar fi legat de reducerea mărimilor legate de electricitate la combinatii de lungime, masă, timp in anumite sisteme diferite de SI.--86.127.205.100 (discuție) 21 ianuarie 2015 11:42 (EET)

1) Ora nu este „de sine stătătoare”, ci un multiplu (acceptat de SI) al unei unități din SI. Multiplul diferit de 10n nu separă complet unitatea de SI, nici măcar dacă ar fi o cifră nerotundă, nici măcar dacă nu se cunoaște valoarea precisă a cifrei, vezi daltonul. 2) N-am auzit. Probabil ziariștii speculează. 3) Nu. Mach e „adimensional”, deci „foto-mach” n-are cum fi exprimat în m/s. 4) Da (banal). 5) Fiți sigur că SI ar fi fost primul care se „simplifica” dacă se reușea. --Turbojet 21 ianuarie 2015 22:06 (EET)
1)Ora nu e inclusă intr-un sistem de unități autonom ca MKH (metru kilogram ora). Dacă e acceptată de SI, atunci ar putea fi acceptată de SI și caloria ca multiplu oarecare nezecimal al joulului. Dar ambele sunt unități care nu fac parte din SI.
Referitor la statutul marimilor adimensionale o sursă pe care am pus-o la bibliografie la marime adimensionala precizeaza mai clar in acord cu dv, citez: Nu este corect să se considere că aceste mărimi se exprimă doar prin numere abstracte (numere pure), au unități cu dimensiunea 1 (exemplu m/m)[1].--86.127.205.100 (discuție) 23 ianuarie 2015 18:24 (EET)
5) Referitor la incercarea de a reduce sarcina electrică la combinatia LMT, sistemul cgs merită mentionat în acest sens. SI nu a acceptat acest demers al cgs-ului.--86.127.205.100 (discuție) 23 ianuarie 2015 18:30 (EET)
„Dacă (ora) e acceptată de SI, atunci ar putea fi acceptată de SI și caloria ca multiplu oarecare nezecimal al joulului.”
Teoretic. SI este însă un instrument practic, care nu este obligat să fie „politically correct” față de ce spuneți. În practică toate ceasurile arată timpul în ore, dar nu există aparate gradate în calorii (de fapt nici în Joule). La aparatura modernă eventuala afișare în Joule se face după prelucrare automată a măsurătorilor, unde, cu sau fără 4,18 , afișajul are exact aceeași semnificație, ca urmare practic caloria nu mai are nicio justificare. Așa se poate spune și că „ar putea fi acceptat yardul ca multiplu...” etc. — nu e cazul.
„ambele sunt unități care nu fac parte din SI
Nu. Sensul expresiei din titlul articolului „unități care nu fac parte din SI” nu este cel din limbajul curent, ci este formularea din broșura SI pentru unitățile pe care SI acceptă să fie folosite împreună cu unități ale sale (le tolerează). Caloria nu este tolerată de SI, deci ora și caloria au statute diferite, nu sunt „ambele”. Nu poate fi dată ca exemplu ora pentru a susține caloria. Conform acestei definiții a titlului, în articolul respectiv nu se pot trata și alte unități, de exemplu, stânjenul, care nici el nu face parte din SI în sens comun.
„SI nu a acceptat acest demers al cgs-ului.”
Am impresia că o spuneți pe un ton revoltat, de parcă SI este un încăpățânat cu decizii nejustificate, nu că cei ce se pricep și au discutat în conferințe internaționale au considerat că nu merge. --Turbojet 23 ianuarie 2015 22:45 (EET)
Am observat doar comparativ situatia din cgs si SI, nu e vorba de niciun ton revoltat. (Politically correct pe care-l mentionati inseamnă de fapt interventia unui aspect arbitrar) Care este un criteriu nearbitrar pentru stabilirea numărului de mărimi fundamentale? și dacă există sau poate fi stabilit? sunt întrebări care apar natural în acest cadru.--86.127.205.100 (discuție) 24 ianuarie 2015 13:20 (EET)
În ce privește (5), vezi o analiză interesantă la en:Fundamental unit (a doua jumătate a articolului) – teoretic s-ar putea ajunge la o singură unitate și o singură măsură fundamentală, însă cred că ar rezulta un sistem extrem de greu de utilizat în practică. --Gutza DD+ 21 ianuarie 2015 23:22 (EET)
Pe lângă dificultatea practică, nu are rost nu a se defini singură unitate și o singură măsură fundamentală, trebuie ținut cont de numărul minim de mărimi independente ale căror combinații pot caracteriza diversitatea fenomenelor legate de materie.--86.127.205.100 (discuție) 23 ianuarie 2015 18:36 (EET)
  1. ^ Millea, p 17

Viteza adimensională a luminii[modificare | modificare sursă]

Un alt aspect care apare este legat de viteza luminii, poate exista un sistem de unități unde viteza luminii să aibă valoare numerică 1 și să fie adimensională?--86.127.205.100 (discuție) 23 ianuarie 2015 18:42 (EET)

În sistemul „natural” de unități utilizat în teoria cuantică relativistă, viteza luminii în spațiul liber c și constanta Planck redusă ħ au ambele valoarea 1. E doar un artificiu, pentru a nu căra inutil, de-a lungul unor calcule lungi și laborioase, factori constanți (constante universale). Odată obținut rezultatul, factorii c și ħ, la puterile corecte, se restabilesc ușor prin analiză dimensională. Simplu și practic, fără vreo semnificație profundă. -- Victor Blacus (discuție) 23 ianuarie 2015 19:14 (EET)
Exemplu. În factorul de normare la unitate al bispinorului Dirac pentru electronul liber apare expresia p/(E + m). Fizicianul știe că expresia cu dimensiunile corecte este cp/(E + mc2). La fel și cu expresiile care conțin ħ. -- Victor Blacus (discuție) 23 ianuarie 2015 19:32 (EET)
Exemplu #2. În spectroscopie a fost introdusă constanta structurii fine α = e2/ħc, combinație de constante universale, care e o cantitate adimensională: un număr cu valoarea aproximativă 1/137. În contextul electrodinamicii cuantice ea e constanta de cuplaj pentru interacțiunea electromagnetică (interacțiunea dintre electroni și fotoni). În calcule, e scrisă simplu ca e2, iar în expresia finală (de exemplu, secțiunea eficace pentru procesul studiat) se folosește valoarea numerică. -- Victor Blacus (discuție) 23 ianuarie 2015 23:23 (EET)
Există posibilitatea de confuzii folosind acest artificiu? Altfel spus poate duce acest artificiu la formule simple, elegante si clare?--86.127.205.100 (discuție) 24 ianuarie 2015 13:27 (EET)
Desigur că sunt posibile confuzii pentru începători, atât aici, cât și în alte domenii. Forme „scurte” (mai ușor de memorat) sunt mai greu de înțeles. Și profesorii mei foloseau forme „simple” ca să scrie mai puțin pe tablă și se exprimau eliptic, așa că mi-au trebuit ani ca să înțeleg exact că mărimea cutare era un flux unitar, nu o cantitate, un flux, sau altceva, deși matematic relația funcționa chiar dacă eu n-aveam o înțelegere perfectă. Să zicem că puteam învăța din carte. Eu am mai prins trecerea de la MKfS la SI, iar tratatele erau pline de greșeli, constante adimensionale erau transformate deoarece mărimi din aceeași relație erau exprimate în sisteme de unități diferite (amestecate), așa cum autorii aveau tabele de proprietăți fizice. Acum aceeași problemă o au cei care învață din tratate amestecate, moderne cu vechi în sistemul anglo-saxon. Scopul artificiilor menționate nu este o prezentare didactică „mai clară”, ci economia de „scriptologie” pentru experții care știu deja despre ce este vorba. Personal prefer tratatul care-mi explică pe 50 de pagini relația detaliată (cu toți termenii, toate formele posibile și explicarea exactă a tuturor mărimilor) față de relația „simplă” și inutilizabilă ca atare. Exemple de astfel de relații „simple” pentru mine, dar care au „în spate” ce v-am spus am dat la Mecanica fluidelor numerică. Vă repet, din experiență, că ce e „simplu” indică sau o cunoaștere profundă (experții) sau una complet superficială (începătorii). Cele ce spun nu se referă la învățământul gimnazial sau liceal, care oricum prezintă lucrurile extrem de sumar, ci la practica din sectoarele de cercetare-dezvoltare. Chiar și la nivel universitar nu este timp pentru o înțelegere profundă, ci doar pentru o inițiere. N-aveți ce spera la o revoluție în prezentarea didactică a relațiilor prin „simplificare”. --Turbojet 24 ianuarie 2015 14:55 (EET)
Nici nu aștept vreo mare simplificare care e iluzorie.--86.127.205.100 (discuție) 24 ianuarie 2015 18:28 (EET)
en:Natural units. -- Victor Blacus (discuție) 24 ianuarie 2015 15:15 (EET)
Problema cu unitățile naturale mentionate este că ele ignoră că o marime este exprimabilă ca produs valoare numerică - unitate de măsură; aceasta din urmă nu dispare de fapt prin alegerea unor unitati naturale, deci mărimile nu se exprimă doar prin număr sau valoare numerică. Acesta e un aspect important de subliniat pentru cine operează cu orice mărimi, indiferent de nivelul la care se face o instruire.--86.127.205.100 (discuție) 24 ianuarie 2015 18:28 (EET)

Spațiutimp ca mărime fizică[modificare | modificare sursă]

Un alt aspect legat de viteza luminii e cel al conceptului spațiu-timp. Poate fi acest concept o mărime fizică? Dacă da, care este dimensiunea sa? Cumva L^{3}*T?--86.127.205.100 (discuție) 24 ianuarie 2015 13:33 (EET)

Din ce-mi amintesc de prin școală, conceptul de spațiu-timp apare în relație cu un spațiu Minkowski. Un astfel de spațiu modelează spațiul 3D la care se adaugă și timpul ca o a patra axă spațială, pe lângă x, y și z, ea fiind etichetată ict, metrica spațiului fiind cea euclidiană. i este un factor adimensional al cărui scop este introducerea semnului minus în formula distanței euclidiene, iar ct transformă practic dimensiunea temporală într-una spațială, deci într-un spațiu Minkowski, din punct de vedere al metricii, spațiu-timp este tot un fel de spațiu, deci dimensiunea sa este tot una de distanță. Se numește spațiu-timp doar pentru a arăta că include și conceptul de timp, iar transformarea este dată de ideea că o unitate de distanță pe axa temporală este egală cu o distanța parcursă cu viteza luminii în vid c în unitatea de timp echivalentă. —Andreidiscuţie 26 ianuarie 2015 11:02 (EET)
Unele surse spun că distanța și timpul se pot măsura în aceleași unități și dau ca exemplu unitatea an-lumină.--86.125.156.119 (discuție) 31 ianuarie 2015 12:34 (EET)
Asta e pură copilărie, sursele alea nu pot fi luate în serios. Se învață și în liceu că anul-lumină e o unitate de distanță, nu de timp. Este un multiplu non-SI al metrului (cu un factor de exact 9.460.730.472.580.800). —Andreidiscuţie 2 februarie 2015 14:19 (EET)
Desigur acest enunt punctual din sursele respective nu poate fi luat in serios. Dar dacă in prezentarea de mai sus care include termenul ct se foloseste sistemul de unitati naturale in care c=1 atunci rezultă insumarea spatiului s cu timpul t, ceea ce vine in sprijinul afirmatiei paradoxale/discutabile distanța și timpul se pot măsura în aceleași unități.--94.53.199.249 (discuție) 14 martie 2015 15:30 (EET)

Cantitate de substanță și molul[modificare | modificare sursă]

Este cantitatea de substanță o mărime adimensională? Și ca atare molul o unitate adimensională, comparabilă in acest statut cu radianul, tot unitate adimensională? Această intrebare apare ca urmare a exprimării cantității de substanță ca raport masă (oarecare de substanță)/ masă molară. Comparativ unghiul in radiani este exprimat ca raport lungime arc oarecare / lungimea arc de referință egală cu lungimea razei.--86.125.156.119 (discuție) 31 ianuarie 2015 12:46 (EET)

Am văzut mai sus că s-a amintit brosura SI care se pare că prezintă o inconsecvență intre statutul radianului ca unitate adimensională si cel al daltonului care este folosit și în prezent ca unitate relativă de masă pentru mase atomice și moleculare, nu numai inițial.--86.125.156.119 (discuție) 31 ianuarie 2015 13:11 (EET)

Cantitatea de substanță nu este adimensională, ci se măsoară în moli (sic!). De fapt, broșura SI precizează că exprimarea „cantitate de substanță” este generică și că în cazurile concrete trebuie particularizată, sub forma „cantitate de H2O”, „cantitate de HCl” etc., cu sensul „echivalent în particule a H2O, HCl etc”.
Orice măsurătoare se exprimă ca produs dintre un raport adimensional și o unitate de măsură. Când se spune „5 m” se înțelege „5 (de câte ori unitatea)/1 (o unitate), raport adimensional, iar natura unității este m (lungime)”. Când de spune „5 daltoni” se înțelege „5/1 (adimensional) daltoni (o unitate de masă, care este definită ca 1/12 (adimensional) din masa... (dimensional))”. Deci daltonul nu este adimensional, ci un multiplu al unei mărimi dimensionale (masa). Când se spune „5 moli” se înțelege „5/1 (adimensional) din cantitatea de substanță respectivă proporțională cu un număr (adimensional) de particule atomice (dimensional, aici «un anumit număr de particule» este chiar unitatea)”.
Când se spune „5 rad” se înțelege „5/1 (adimensional) din unghiul definit în cerc ca lungime/lungime - cu dimensiunea m/m = 1 (aparent adimensional). De altfel, unitățile de tip m/m (radian), m2/m2 (steradian) sunt unități derivate, la care, întâmplător, matematic fracția unităților se reduce la 1. Unitatea „1” poate să apară exclusiv la mărimile derivate, prin mecanismul prezentat. Unitățile derivate nu se juxtapun unităților fundamentale, dimensionale prin definiție.
Dacă dv. nu sunteți de acord cu broșura SI, vă rog să semnalați Conferințelor Internaționale de Măsuri și Greutăți ceea ce dv. considerați „inconsecvențe”. Aici nu putem decât să vă explicăm spiritul documentației folosite pe Wikipedia, în niciun caz s-o combatem și să susținem altceva decât ce afirmă sursele de încredere. Iar broșura SI este cea mai de încredere sursă posibilă în domeniul unităților de măsură. --Turbojet 1 februarie 2015 00:18 (EET)

Observ că utilizatorul Turbojet a afirmat un enunt valabil: Unitățile derivate nu se juxtapun unităților fundamentale, dimensionale prin definiție. Cum se aplica acesta in cazul molului care era unitate derivata deci adimensionala inainte de 1971 si a devenit unitate fundamentala deci nederivata si dimensionala dupa 1971? Cum se explica aceasta schimbare de statut? Cine a insistat ca molul să fie unitate fundamentală?--5.12.45.116 (discuție) 2 februarie 2015 13:36 (EET)

(Observatie colaterala:Referitor la spiritul Wikipedia dacă se constată contraziceri in aceeasi sursă, se poate aplica WP:IAR si discuta problema ca la un seminar de matematică, fizică sau inginerie)--5.12.45.116 (discuție) 2 februarie 2015 13:36 (EET)

De asemenea utilizatorul Turbojet a afirmat mai sus intr-o alta sectiune despre dalton Este adevarat ca la inceput a fost definit ca raport, enunt valabil nu numai la inceput, dar si in prezent. Nu numai la inceput, dar si actual daltonul este folosit ca raport kg/kg fara a interesa valoarea lui nerelativa in kg.--5.12.45.116 (discuție) 2 februarie 2015 13:41 (EET)

În privința surselor nu se aplică WP:IAR; dacă asta rezultă din varianta curentă a textului acelei politici înseamnă că e ambiguu formulată. Dacă o sursă este inconsecventă cu ea însăși atunci articolele trebuie să facă exact ceea ce fac atunci când două surse sunt inconsecvente una cu cealaltă: să menționeze explicit inconsecvența, în limitele WP:PDVN. Sigur, pe această pagină se poartă o discuție liberă, însă am vrut să clarific acel aspect punctual legat de WP:IAR. --Gutza DD+ 2 februarie 2015 17:47 (EET)
Părerea mea personală este că acceptarea molului ca unitate fundamentală a fost o concesie (sic!).
Cu „Este adevarat ca la inceput a fost definit ca raport” m-am referit la momentul definirii, nu că acum nu s-ar mai folosi în același mod în practică. Când se folosește ca raport, pur și simplu chimiștii se exprimă eliptic (presurtat), deoarece cantitatea efectivă nu-i interesează, reacțiile chimice merg la fel, indiferent că produc 1 kg sau o tonă de săpun. Soția mi-a povestit un episod simptomatic: „— Ați cântărit cât ați introdus în reactor?” „— Nu, am pus atâția saci din aia și atâția din cealaltă”. (sic!) --Turbojet 3 februarie 2015 09:33 (EET)

Remarcând aceste aspecte despre mol analizate aici, as dori să pun intrebarea dacă poate fi molul în anumite cazuri o unitate pentru mărimea masă (a unei substanțe)? Așa s-ar putea conchide pe baza unei exprimări care era socotită mai demult definiția molului: Molul este cantitatea de (dintr-o) substanță a cărei masă exprimată in grame e numeric egală cu masa moleculară relativă a respectivei substanțe. Care sunt lipsurile acestei exprimări?--92.81.43.185 (discuție) 10 februarie 2015 20:48 (EET)

Referitor la afirmatia despre mol ca unitate de masă, ea se găsește in cel puțin o sursă : Fris, Timoreva, Curs de fizică generală, traducere din lb rusă, 1954(~?).--5.15.4.9 (discuție) 13 februarie 2015 11:30 (EET)

Wikipedia modificată genetic[modificare | modificare sursă]

Artist stuffs Wikipedia into apple DNA to create real trees of knowledge --Miehs (discuție) 13 februarie 2015 15:36 (EET)

Criză teribilă de subiecte, monșer! :) --Turbojet 5 martie 2015 21:31 (EET)

Vă rog ajutați-mă la o chestiune despre cum sunt făcute paginile wikipediei[modificare | modificare sursă]

Toate paginile wikipediei au proprietatea f. utilă că, atunci când utilizatorul schimbă dimensiunile ferestrei la browser (de exemplu cu tastele Ctrl și Minus), texul din pagină se rearanjează automat și se afișează din nou complet și corect, fără trunchieri și fără acțiuni suplimentare. Doar despărțirea textului în rânduri este adaptată automat și instant în mod corespunzător.

Am căutt deja în Internet și nu am găsit nimics despre asta. Puteți atunci să-mi spuneți D-vs:

1) cum se numește acest Feature în engleză? dar pe rom.? 2) în ce versiune de HTML a fost introdus? și 3) ce trebuie scris în HTML la o casetă de text, cel mai bine în editorul HTML "WebPlus", ca să capete această proprietate? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 92.193.34.32 (discuție • contribuții).

Combinația Ctrl-minus nu schimbă dimensiunile ferestrei, ci ale fontului. În engleză, asta este "font size change". Aranjarea paragrafelor pe rânduri în pagină se numește în engleză „wrap”. Refacerea wrapului paragrafelor în urma evenimentelor de redimensionare a ferestrei de afișare nu este o trăsătură a HTML-ului, ci una a browserelor de mod grafic. Există browsere de mod text care nu au această facilitate.
Dacă vreți să învățați să scrieți pagini HTML, vă sfătuiesc să evitați să folosiți orice editor HTML și să vă limitați la editoarele de text, scriind dumneavoastră codul html într-un fișier text și încărcându-l într-un browser pentru a vedea cum arată. Vă recomand tutorialele de la http://www.w3schools.com/  — ceea ce căutați veți găsi la lecțiile despre "Paragraph" sau tagul <p>. —Andreidiscuţie 9 martie 2015 13:23 (EET)

Merci mult! La exemplul cu Ctrl-minus am gresit, sorry, e vorba intr-adevar de modificarea marimii ferestrei, nu a fontului. Site-ul w3schools.com nu-l cunosteam, si e intr-adevar excelent. Totusi, nu am gasit nimica concret in el care sa ma invete cum anume sa codific proprietatile unui text, astfel ca despartirea in linii (=line breaks? line wrap? ) sa se faca automat si instant, in functie directa de marimea momentana a ferestrei browser-ului. In acest fel nu apar trunchieri ale textului. Ati putea atunci sa mai raspundeti o data? Please! Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 92.193.86.169 (discuție • contribuții).

Din experiența mea, în orice pagină scrisă în html ce doriți dv. se face automat, fără să trebuiască să programați ceva. Dimpotrivă, ca să aveți o dimensiune fixă a textului trebuie să programați ceva (de exemplu dimensiuni fixe la un tabel) și situația nu este deloc uzuală, tocmai deoarece n-ar permite ajustarea automată a paginii în funcție de mărimea ferestrei. Asta v-ar obliga să defilați fereastra cu cursorul orizontal, amplasat în partea de jos a ferestrei, lucru foarte incomod deoarece cititorul ar trebui să defileze fereastra la citirea fiecărui rând. --Turbojet 10 martie 2015 23:07 (EET)
Probabil nu m-am exprimat clar, dar, după cum spune Turbojet mai sus, redimensionarea se face pentru orice text. Dacă vreți ca redimensionarea textului să nu se facă automat, atunci trebuie să îl includeți într-un tag <pre>. —Andreidiscuţie 11 martie 2015 07:41 (EET)

Turbojet si Andrei, pe baza informatiilor de la dvs. am incercat si direct cu un simplu text editor (notepad), deci fara HTML editor, fara CSS, si fara sa codific nimica special, bazat numai pe cunostintele mele rudimentare de HTML - si AM REUSIT sa obtin ce doresc!!! In engleza s-ar numi "automatic line rewrap on window resize". Deci de vina este editorul meu HTML (Serif WebPlus X6), care pur si simplu nu ofera asa ceva, desi creaza un cod HTML măreț de tot. Probabil ca versiunea actuala numita X8 ofera asta, dar n-o am. Daca m-as pricepe la CSS, cu siguranta că ceea ce produce WebPlus X6 se poate modifica si "manual", așa ca să obtin efectul dorit, de fapt standard. Acum stiind de unde bate vântul, va multumec inca o data! A.

Strat superficial[modificare | modificare sursă]

Există urme de apa in strat pelicular pe suprafata unui cub de gheață? Dacă da, in ce conditii?--94.53.199.249 (discuție) 14 martie 2015 12:55 (EET)

HTML[modificare | modificare sursă]

Există vreun alt editor bun de HTML, în afară de Adobe Dreamweaver, care să fie și gratis?--Biolongvistul () 19 martie 2015 14:33 (EET)

Notepad (sau orice echivalent) sunt cele mai bune. :) --Turbojet 19 martie 2015 20:45 (EET)
Pe Windows există și Notepad++ care îți colorează sintaxa și îți autocompletează uneori tagurile de închidere. —Andreidiscuţie 20 martie 2015 09:23 (EET)

Trei de DA[modificare | modificare sursă]

Am tot observat la emisiunea Românii au talent cum toata lumea spune despre participanți ca au primit „trei de «da»” sau „trei de «nu»”. Sunt mai mult ca sigur că „trei «da»” sau o reformulare de felul „toți membri juriului au decis ca el/ea să avanseze” ar fi corecte. Mă întreb câte exprimări „de televiziune” apar și pe Wikipedia întrucât încep să fie folosite mai des decât cele care respectă limba română curată.--MJ for U (discuție) 20 martie 2015 23:10 (EET)

Articolele noastre sînt pline de exprimări stîngace, e adevărat. Însă formularea trei de da este bună așa (deși e bine și trei da). Cei care spun că ar fi greșită fac de fapt o extrapolare a unei reguli, și anume aceea că pentru numeralele pînă la 19 nu se pune de. Dar de la regula asta generală se fac totuși excepții: mulți vorbitori spun trei de i sau trei de si bemol și practic toți vorbitorii spun trei de 3, inclusiv în uzul cel mai îngrijit. Atunci cînd substantivul determinat de numeral nu este flexionabil, deci nu poate purta marca pluralului, se întîmplă foarte frecvent ca exprimarea legăturii sintactice dintre numeral și substantiv să se facă cu prepoziția de. Mai ales atunci cînd substantivul este o cifră sau un număr, alipirea numeralului ar risca să producă exprimări neinteligibile, dar aceeași precauție o putem lua și în alte cazuri.
Limba română curată nu este de un singur fel. Atunci cînd vorbitorii spun în două feluri – ca acum cu trei de da și trei da –, nu înseamnă că e corect într-un singur fel. Corectitudinea se stabilește în raport cu uzul îngrijit, care e mai variat decît vi se pare.
Apropo, formularea toți membri juriului au decis ca el/ea să avanseze e cu certitudine greșită, dar din alt motiv. :-) — AdiJapan 21 martie 2015 04:05 (EET)
Narcisa Forăscu scrie în lucrarea Dificultăți gramaticale ale limbii române că "pentru exprimarea numeralelor între 2 și 19 se admite atât forma cu prepoziția de, cât și forma simplă, atunci când este vorba de un element citat". Răzvan Socol mesaj 21 martie 2015 21:33 (EET)
Dacă e vorba de TV, zilele trecute am auzit următoarea informație: Cel mai scump penthouse din (Iași?) se află într-un bloc de doisprezece etaje. El ocupă etajele unsprezece și douăsprezece. Ca să zic așa, tocmai „vițăvercea”! --Miehs (discuție) 22 martie 2015 19:51 (EET)

HTML/CSS[modificare | modificare sursă]

Cum se aplică regula „HTML e pentru structură, CSS e pentru prezentare”? Folosim atributul style? Folosim întotdeauna <span class=""> și <div class="">? Definim întotdeauna cu CSS tagurile de prezentare? Sau cum? --Biolongvistul () 21 martie 2015 21:46 (EET)

Deși odată făcusem un curs online de HTML... nu prea mai țin multe minte. Pot să spun, despre prima propoziție, că HTML este „scheletul” iar CSS pielea (ce e pe afară). --Sebastianpin 22 martie 2015 18:43 (EET)
Gândește-te că de regulă sunt două persoane diferite care se ocupă cu generarea de conținut, respectiv cu designul. Primul scrie conținutul încadrându-l în taguri html (paragrafele în p-uri, tabelele în table/th/tr/td, titlurile în h1/h2/h3...), eventual div-uri și span-uri pentru a identifica blocuri sau elemente separate. Apoi cealaltă persoană vine și scrie CSS-ul, descriind fiecare element cum trebuie să arate. Se preferă în general ca elementele HTML să aibă atributul class definit, pentru că este mai ușor de identificat în CSS. CSS poate identifica elemente și după atributul "id", dar ăsta mai are și alte roluri, trebuie să fie unic și în DOM și la nivel de element (class poate lipsi sau un element poate avea mai multe clase). Definirea lui style direct este făcută doar în cazuri în care el dă funcționalitate (nu design). Asta pentru că CSS/HTML sunt gândite în așa fel încât același conținut să poată fi afișat cu unul din mai multe stiluri, definite în unul din mai multe CSS-uri, sau poate oricum avea CSS-uri diferite pentru dispozitive diferite de afișare (tabletă, telefon, monitor de calculator, imprimantă). Un exemplu este chiar Wikipedia (deși majoritatea folosim stilul implicit Vector, există și alte stiluri, și putem defini stilurile noastre). —Andreidiscuţie 23 martie 2015 10:05 (EET)

JavaScript[modificare | modificare sursă]

Atunci când vrem să comparăm un string cu o variabilă în JavaScript, câți „=” punem? Unul, doi sau trei? De exemplu, în situația asta:

if (variabilă === 'String') {
  // …
}

--Biolongvistul () 27 martie 2015 14:18 (EET)

Aceasta e o întrebare elementară. Ar fi bine să citești ceva tutoriale de bază și apoi să clarifici neclaritățile. //  Gikü  vorbe  fapte  vineri, 27 martie 2015 14:36 (EEST)
Un egal este atribuire, doi egali este comparație între valori; trei egali este comparație între valori și tipuri. Distincția între primele două este elementară, cea de a treia este mai subtilă. Dacă variabilă are valoarea numerică 3, iar stringul este "3", atunci comparația cu dublu egal returnează true, iar cea cu triplu egal returnează false. AFAIK. —Andreidiscuţie 27 martie 2015 15:57 (EET)
Apropo, ca o regulă de bună practică pentru a evita confuzia între atribuire și comparație atunci când vrei să compari o constantă cu o variabilă, este bine să-ți formezi un obicei să pui constanta în termenul din stânga și variabila în dreapta. —Andreidiscuţie 27 martie 2015 16:00 (EET)
În concluzie, pun doi de „=”. Ce înseamnă „AFAIK”? --Biolongvistul () 27 martie 2015 21:09 (EET)
Este un acronim en-US: AFAIK = "As far as I know". --Bătrânul (discuție) 27 martie 2015 21:23 (EET)
<AFAIK = "As far as I know"> Lipsește un „=”. Vitalie Ciubotaru (discuție) 30 martie 2015 18:09 (EEST)
Bătrânul nu știu să fie programator, sper să înțeleagă... :D
Traducerea literală a AFAIK este „după cum știu”, expresie care în limba română sugerează nesiguranță și lasă loc la multă îndoială, însă în limba engleză este foarte puternică, într-o declarație are sensul „eu așa știu și asta susțin; dacă nu e așa, nu e vina mea, puteam să jur de bună-credință”. --Turbojet 30 martie 2015 19:18 (EEST)

Verb la diateza activă[modificare | modificare sursă]

Există verbul a sinucide la diateza activă?--5.15.32.56 (discuție) 29 martie 2015 15:58 (EEST)

Se mai întâmplă uneori…. Milionarul COSTEL COMANA s-a sinucis sau A FOST SINUCIS? --Miehs (discuție) 29 martie 2015 16:05 (EEST)
Interesant de observat potriveala cu sinucideri(?) in avion in contextul mai recent cu Andreas Lubitz avut in vedere la formularea acestei intrebari. De asemenea este interesant de calculat probabilitatea unei sinucideri in tandem Comana-Lubitz cu probabibilitati conditionate.--5.15.32.56 (discuție) 29 martie 2015 17:40 (EEST)

O observatie contextuala: Costel Comana nu are wikiarticol, spre deosebire de Lubitz. Ar fi util poate un redirect spre Regiotrans.--5.15.32.56 (discuție) 29 martie 2015 17:43 (EEST)

Se mai poate observa ca verbul respectiv poate fi pus si la diateza pasiva.--5.15.32.56 (discuție) 29 martie 2015 17:47 (EEST)

Evident, formularea "a fost sinucis" vrea să sugereze că în realitate a fost ucis, dar în așa fel încât să pară o sinucidere.--Miehs (discuție) 29 martie 2015 19:57 (EEST)
În limba română verbul (intranzitiv) a se sinucide se conjugă numai la diateza reflexivă. Dar cine mai respectă normele academice ale limbii române, mai ales la ro.Wikipedia?... :( --Bătrânul (discuție) 29 martie 2015 20:35 (EEST)
Desigur in mod normal numai diateza reflexiva este valabilă. Restul sunt situații nebanale/paradoxale care sunt redate prin efecte stilistice sau jocuri de limbaj care folosesc alte diateze. Este vorba de expresivitatea unei limbi naturale cum e limba română. Alt exemplu de expresie nebanală aparent paradoxală e a coborî in sus mentionata de Miehs aici pe Wikipedia care are sens la folosirea unei scări rulante in sens invers cand viteza scării rulante e mai mare ca a omului care ar vrea să coboare.--86.125.161.234 (discuție) 29 martie 2015 21:03 (EEST)

Substantive cu sufixe - tipuri de gust[modificare | modificare sursă]

Ce sufix ar trebui folosit pentru formarea unui substantiv derivat de la gustul sărat (similar cuvintului en saltiness)? Există următoarele substantive derivate de la adjective: acru ---> acreală, dulce --->dulceață, amar --->2 variante cu -ciune si -eală, picant----?--86.125.181.27 (discuție) 30 martie 2015 14:58 (EEST)

Sărătură.--Silenzio (discuție) 30 martie 2015 19:22 (EEST)
Se pare că sensurile 2 si 3 de acolo il ecipsează pe 1 care se referă la proprietatea de a fi sărat care e de interes aici. Pentru acru există două substantive derivate cu sufixe diferite si cu sensuri diferite: acreală (gust) si acritură (mâncare). De asemenea pentru dulce dulceața are dulceață (sau nu chiar, poate acreală).--86.125.160.2 (discuție) 30 martie 2015 23:12 (EEST)
Saramură. Tgeorgescu (discuție) 31 martie 2015 01:01 (EEST)