Wikipedia:Oracol

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bun venit la Wikipedia!
Contact
Ambasadă (Embassy)
Cafenea
Oracol
Canal IRC
Carte de oaspeți
Groapa cu nisip
Întrebări frecvente
Întrebări despre drepturile de autor
Discuții
Reclamații
Contact
Sala de presă
Începuturile
Manual de stil
Politicile noastre
Totul despre Wikipedia
Wikipediști
Ce este Wikipedia?
Ce nu este Wikipedia?
PDVN
Administratori
Administratori
Birocrați
Afișierul administratorilor
Candidați
Sfatul Bătrânilor
Conținut de calitate
Articole de calitate
Propuneri
Imagini de calitate
Propuneri
Legături utile
Ajutor
Pagini de șters
Formate
Imagini
Portaluri
Proiecte
Sondaje
Spor la lucru!
Pe această pagină puteți pune întrebări pe subiecte enciclopedice.
Altfel de mesaje vor fi șterse.
Pentru întrebări legate de Wikipedia, vă rugăm vedeți Wikipedia:Cafenea.
Adăugați o întrebare nouă
Comandă rapidă:
WP:O


Aspecte de conținut

  • Verificați mai întîi dacă aceeași întrebare nu a mai fost pusă o dată.
  • Sînt permise numai întrebările și comentariile legate direct de un subiect enciclopedic: științe, arte, tehnologie, medicină etc. Altfel de întrebări, anunțuri, interpelări etc. vor fi șterse pe loc.
  • Cei care dau răspunsurile sînt voluntari; adesea aceștia nu sînt specialiști în domeniile respective. Wikipedia nu își asumă responsabilitatea pentru informațiile pe care le obțineți aici. Ca urmare, în special în chestiuni medicale sau juridice, dar și în alte domenii, dacă decideți să utilizați în vreun fel aceste informații o faceți pe propria răspundere.
  • Puteți de asemenea să răspundeți la întrebările puse de alții.

Aspecte tehnice

  • Pentru a introduce o întrebare nouă apăsați fie deasupra, unde scrie „Adăugați o întrebare nouă”, fie sus de tot unde scrie „modifică pagina”, caz în care introduceți întrebarea la sfîrșitul paginii cu titlul de secțiune scris în forma
==Cine a inventat stiloul?==
  • Dacă doriți să răspundeți la o întrebare apăsați pe „modifică” din dreptul secțiunii respective.
  • Atît în cazul întrebărilor cît și al răspunsurilor vă rugăm să vă semnați la sfîrșit, introducând patru tilde (~~~~), care vor fi transformate automat în semnătură, dată și oră.
  • Sînteți rugați să redactați textul într-un mod compatibil cu o enciclopedie: corect ortografic și gramatical, scris cu diacritice.
  • Alte detalii despre redactare găsiți la manualul de stil.

Altele


Arhive
Arhive




Camera Deputaților[modificare | modificare sursă]

Nu înțeleg cum a putut fi Mihail Sadoveanu președinte al Adunării Deputaților din moment ce această formațiune nu a existat între 1940-1990. —  Ark25  (discuție) 19 iulie 2014 23:41 (EEST)

Era vorba de Marea Adunare Națională. Am corectat. Tgeorgescu (discuție) 20 iulie 2014 01:56 (EEST)
Nu, nu era vorba de Marea Adunare Națională. Sadoveanu a fost președintele Adunării Deputațiilor înainte de înființarea Marii Adunări Naționale, prin constituția din 1948. Este o greșeală în articolul Adunarea Deputaților, la Istoric, aceasta a existat după război până la Constituția din 1948. --Silenzio (discuție) 20 iulie 2014 04:27 (EEST)
Așa este, a existat până la 25 februarie 1948. --Wintereu 20 iulie 2014 04:34 (EEST)
De unde rezultă că tabelul de la Camera Deputaților din România#Președinții Camerei Deputaților este profund incomplet. Permiteți-mi ca, în stilul stahanovist care deja mă caracterizează, să vă propun canalizarea eforturilor pentru completarea acestuia. —  Ark25  (discuție) 22 iulie 2014 02:26 (EEST)
Vedeți en:President of the Chamber of Deputies of Romania#List of officeholders pentru lista președinților Adunării Deputaților. Observăm acolo că între 5 septembrie 1940 și 5 decembrie 1946 nu apare nimic. Asta deoarece Adunarea Deputaților a fost desființată "de facto" prin Decret Regal, nemaiavând nicio atribuție. În august 1944 se revine la Constituția din 1923, stabilindu-se că puterea legislativă se va exercita de rege până la organizarea alegerilor. În iunie 1946 se desființează Senatul și se stabilește organizarea alegerilor din noiembrie 1946 în urma cărora Sadoveanu devine președintele Adunării Deputaților. La 25 februarie 1948, ca urmare a Legii nr. 32/1948, se desființează Adunarea Deputaților și se stabilește organizarea de alegeri pentru Marea Adunare Națională, care se reunește prima dată în ședință la 6 aprilie 1948. Răzvan Socol mesaj 24 iulie 2014 21:42 (EEST)

Articol despre burlan[modificare | modificare sursă]

Există în vreo Wikipedie mare (engleză, germană, franceză etc.) articol pentru burlan (jgeab, din ăla care se pune pe casă)? Nu găsesc nici drain pipe, nici waste pipe, nici rohr etc. —  Ark25  (discuție) 24 iulie 2014 06:54 (EEST)

Nu știu dacă ajută cu ceva, dar, cel puțin la noi în Moldova/Bacău (??) îi spunem uluc. --Sebastianpin 24 iulie 2014 13:42 (EEST)
downspout. —Andreidiscuţie 24 iulie 2014 16:09 (EEST)

Mulțumesc. Deci en:Downspout = Burlan. Dar en:Rain gutter = Streașină ? sau en:Rain gutter = Jgheab ? Ambele cuvinte (streașină și jgheab) au mai multe înțelesuri. —  Ark25  (discuție) 27 iulie 2014 23:24 (EEST)

În general, „jgheab” este echivalent cu „gutter”. Acum depinde la ce folosește acel jgheab/gutter: este „rain gutter” pentru cel ce colectează apa de ploaie la acoperișuri, dar și street gutter pentru rigolele de pe străzi. Când un jgheab e folosit pentru adăparea sau hrănirea animalelor, i se spune „trough”. Pentru „streașină”, un termen echivalent direct este „eaves”, de la care provine și cuvântul „to eavesdrop”=„a trage cu urechea”. —Andreidiscuţie 28 iulie 2014 12:12 (EEST)
Foarte instructiv, mersi. Dacă vrem neapărat să traducem în română articolul en:Rain gutter, atunci oare cum ar trebui să-i spunem? Jgheab de ploaie ? Sau Jgheab de streașină ? Sau Jgheab pentru burlan ? Văd că Uluc este cam același lucru cu „Jgheab”. —  Ark25  (discuție) 28 iulie 2014 14:58 (EEST)
Jgheab de acoperiș LTR. Sunt și alte variante decât de streașină. Burlanele sunt țevile coborâtoare. --Turbojet 29 iulie 2014 18:05 (EEST)
Mulțumesc frumos! Am pornit și Jgheab de acoperiș. Am menționat și numele complementare: „streașină” și „uluc”. Dacă mai știți și alte nume, vă rog adăugați. La fel și pt. Burlan. —  Ark25  (discuție) 29 iulie 2014 22:39 (EEST)

Afacerea bordurilor[modificare | modificare sursă]

Afacerea bordurilor este o metodă deja încetățenită de a trage tunuri cu banii plătitorilor de taxe. [1] [2] [3] [4] [5] [6]

Într-o emisiune de televiziune, Stelian Tănase afirma că afacerea bordurilor a fost inventată în SUA prin anii 1950. Mă poate ajuta cineva să mai multe date pe această temă? Tare aș vrea să văd ceva articole în presa de limbă engleză care să trateze subiectul! Mulțumesc. —  Ark25  (discuție) 3 august 2014 14:42 (EEST)

Istorie - Barbarossa în rahat[modificare | modificare sursă]

Sursa[modificare | modificare sursă]

Mă bucur că am găsit că un articol apărut pe un sait (Pavelescu Dimo Dimitrie (Tache)) citează corect Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Pavelescu-Dimo . --Miehs (discuție) 6 august 2014 10:11 (EEST)

Am văzut site-uri care copie Wikipedia pagină cu pagină, apoi scriu sursa: ro.wikipedia.org și se cred a fi nu știu ce. În orice caz, chestia asta mi-a făcut ziua mai frumoasă. --Sebastianpin 6 august 2014 15:51 (EEST)

De ce lumea ia Wikipedia în serios?[modificare | modificare sursă]

Întrebarea mea e de ce unii utilizatori ai proiectului se angajează atât de entuziasmați în discuții, dezbateri etc., cu atâta seriozitate? Privind dintr'o parte, lucrurile peste care au loc dezbaterile sunt atât de banale. Revizuirea articolelor de calitate, alegerea administratorilor, toate aceste activități consumă inexplicabil de mult timp și nervi. Care este explicația psihologică (dacă vreți)? Înseamnă oare asta că oamenii antrenați în proiect tind să compenseze neputința de implicare în viața socială reală, prin implicarea activă în viața socială virtuală? //  Gikü  vorbe  fapte  joi, 7 august 2014 11:09 (EEST)

Înseamnă doar că e ceva ce le place, ceva de care pot să fie pasionați. Nu cred că e neapărat în compensație sau în completare. —Andreidiscuţie 7 august 2014 11:23 (EEST)
Oamenilor le plac scandalurile (în special când îi privesc pe alții), d-aia. Tgeorgescu (discuție) 7 august 2014 11:55 (EEST)
Sunt eu singurul care are Pagini urmărite pline de certuri și scandaluri? Ba Turbojet vs. AdiJapan, ba Keshetsven (ce s-a întâmplat cu el?), ba Asybaris, ba toată lumea etc. Se pare că oamenii cred că fiind pe internet nimeni nu-i poate acuza, deci fac ce-i taie capul. Pur și simplu, se cred în siguranță - deci liberi la vorbit. --Sebastianpin 7 august 2014 14:49 (EEST)

Bolț[modificare | modificare sursă]

Există o piesă care am senzația că se numește bolț, dar nu sunt sigur. Atunci când vrei să unești două plăci de tablă, în loc să folosești un șurub, există o tehnică prin care, presionând (cu un fel de pistol), cele două bucăți de tablă se îndoaie deodată pe o suprafață foarte mică - un cerculeț de vreo 3-5 milimietri. Îndoitura respectivă asigură "sudarea" celor două plăci. Avantajul este că arată mult mai bine. Dezavantajul este că este greu de demontat și odată ce ai demontat, nu mai poți monta la loc. Din nefericire nu știu cum să mă explic mai bine. De exemplu o ușă de automobil. Tabla din exterior și cea din interior — cele două pot fi legate folosind șuruburi. Sau folosind „bolțuri” — arată mai cool dar nu îți poți băga nasul înăuntru.

Cum se numește această tehnică de lipire? Sudură în nici un caz nu este. —  Ark25  (discuție) 8 august 2014 12:57 (EEST)

Sudură în puncte?--Miehs (discuție) 8 august 2014 13:07 (EEST)
Poate nit? --XXN (discuție) 8 august 2014 15:21 (EEST)
Ce a descris Ark25 nu este o îmbinare cu elemente separate, cum ar fi bolțurile sau niturile. Prin „bolț” se înțelege o piesă cilindrică care intră în găurile din piesele îmbinate și nu este deformat ulterior. Rolul bolțului este doar de a menține piesele într-o anumită poziție. Nitul este deformat, la rece sau la cald, iar rolul lui este de a strânge piesele, de obicei pentru a asigura etanșeitatea. Contrar aparențelor, ce a descris Ark25 este chiar o sudură, operația este de sudare în puncte la rece prin presiune [7]. Nu cunosc un termen specializat, cum ar fi „fălțuire” (care înseamnă altceva). --Turbojet 8 august 2014 16:23 (EEST)

Mulțumesc. Aveam în cap un mixaj între sudură în puncte și nit. Ambele pot uni două piese metalice fără să fie nevoie de șuruburi. Îmi amintesc de când eram copil am văzut pe cineva că făcea găuri în perete pentru a agăța tablouri, punea înăuntru un fel de nituri (fără cap) și mi se pare că le zicea "bolț". Pe atunci nu existau dibluri. Era un fel de pistol care făcea găurile în perete și apoi se punea acel "nit" în gaura din perete. (mie mi-a rămas întipărit în minte "bolț") Mai precis de atât nu-mi amintesc. Există așa ceva? Sau poate e doar vraiște în memoria mea?

Există vreo legătură între bolț și nit sau vreun posibil motiv de a face confuzie între ele? Mulțumesc încă odată. —  Ark25  (discuție) 8 august 2014 20:15 (EEST)

Cu alea din perete nu știu. Pentru alea altceva decât diblu n-am auzit. Când eram mic tablourile le agățam în cuie bătute direct în tencuială (abia când am ajuns mare am locuit o perioadă la bloc, unde pentru a fixa un cui/șurub în perete îți trebuie bormașină). Pentru întrerupătoarele și prizele aparente electricienii fixau În perte cu ipsos bucăți de scândură, care nu aveau un nume, le spuneau cel mult „suport”.
Repet: bolțul nu este deformat la montaj. Exemple: bolțuri din articulații (ex. la brațele macaralelor, la pistonul motoarelor etc.), construcții metalice (poduri) etc. Normal este asigurat (adică se iau măsuri să nu se deplaseze de-a lungul axului) cu un guler (care însă nu e ce este „capul” la nit), inel, filet etc. Bolțul nu solidarizează piesele. La construcțiile metalice fixate cu bolțuri rigiditatea este dată de forma cadrului, nu de bolț. (Închipuiți-vă trei rigle de lemn fixate în triunghi cu ace cu gămălie pe post de bolțuri. Nu acele rigidizează, ci forma de triunghi.) Îmbinarea cu bolțuri este demontabilă (mai greu dacă bolțul este înțepenit, dar și atunci se poate). Bolțul poate fi și gol înăuntru, ca țeava. Nitul este o piesă cu cap la un capăt, care după introducere în gaură este deformat plastic la celălalt capăt, formându-se și aici un cap. La niturile mici capul poate fi format la rece, dar la cele mari este format la cald (la roșu), iar prin răcire nitul se scurtează, strângând foarte tare piesele. Îmbinarea prin nituire este rigidă și nedemontabilă (dacă trebuie demontat, se taie unul din capetele nitului — necesitatea tăierii îl clasifică drept „nedemontabil”, adică nu poate fi pus la loc așa cum era). Nu există nicio posibilitate de confuzie între bolț și nit. Cel ce le spunea „bolțuri” la alea din perete făcea o analogie datorită formei. Denumirile de „bolț” și „nit” descriu practic funcțiile lor.
Am mai avut asemenea discuții, exact astfel de confuzii pot fi transmise cititorilor, de aia eu insist ca fiecare să se ocupe doar de domeniile pe care le stăpânește. Hai, că lumea e mare, sunt destule subiecte, iar dacă un agent economic zice că produce bolțuri, preluați informația ca atare fără să încercați s-o explicați. Lăsați-mă pe mine să scriu articolul bolț (redirecționarea la bolț (motor) este un exemplu de tâmpenie tehnică crâncenă, rezultă că toți cei ce produc bolțuri fac doar alea pentru pistoane de motor, dar o las așa, că nu sunt femeia de servici care să curețe rahatul lăsat de altul). Însă nu scriu articolul cât timp vin cei care fac reclamă la cântărețe și-mi spun că „nu citește nimeni ce scrieți dv”. --Turbojet 9 august 2014 12:59 (EEST)
Ceea la ce se referă Ark sunt niște cuie dintr-un oțel foarte tare cu capăt ascuțit, care se montau cu un pistol prin împușcare în pereții de beton armat. La celălalt capăt aveau un filet. Meseriași îi spuneau, întradevăr, bolț. Nu știu dacă denumirea este corectă sau nu, dar cuiul respectiv nu e nit și nici diblu nu e. --Silenzio (discuție) 9 august 2014 20:57 (EEST)
Iată imagini aici. Scroll down. --Silenzio (discuție) 9 august 2014 21:04 (EEST)
Filetul era M6. --Miehs (discuție) 9 august 2014 22:44 (EEST)

Super discuția. Am pornit Sudură în puncte. Se pare că la EN.WP nu este menționată Sudura în puncte la rece - vedeți en:Spot welding. Avantaj RO.WP. Am legat Sudură în puncte și Nit (folosind „Vezi și”) pentru că ambele fac lipiri nedemontabile.

@Turbojet: - dacă agentul respectiv zice că produce bolțuri, înseamnă că „pe piață” (adică în popor) există deja cel puțin câțiva „confuzați”. Dacă menționăm în pagina de discuție respectiva confuzie, atunci acest lucru este foarte folositor: Lumea va ști că termenul respectiv este greșit. Dacă vom constata că respectiva confuzie se face pe scară largă, atunci este bine să menționăm acest lucru și în articol, pentru ca lumea să citească și să învețe să facă diferența. Dacă un ageamiu preia termenul greșit din vreun ziar și îl adaugă în articol, atunci specialiștii ca dvs. vor face corectarea și vor putea menționa (în măsura timpului și răbdării disponibile) faptul că este o confuzie, în pagina de discuție a respectivului articol. Așa că, în asemenea cazuri, chiar și preluările făcute de zevzeci din ziare sunt folositoare. Unde mai pui că întrebările mele de neinițiat pot produce răspunsuri din care aveți chiar și dvs. câte ceva de învățat. Așa că și ageamiii au utilitatea lor.

Sigur că vă las pe dvs să scrieți articole. Pe de altă parte trebuie să-i lăsați și dvs pe cei neinițiați să pornească cioturi. Nu putem aștepta decenii sau secole până veți începe crearea acelor articole. Cioturile sunt utile cel puțin pentru că oferă traducerea termenului respectiv prin legăturile interwiki. Exemplu: Camă. Iar faptul că, pe ici pe colo, adaug prin articole (sau în pagini de discuție) niște chestii descoperite recent, vă oferă posibilitatea să le confirmați sau să le lămuriți arătând că sunt aiurea. Ambele variante sunt utile pentru dezvoltarea acelor articole. Toate cercetările făcute despre un lucru (să zicem Cui sunt relevante pentru istoria acelui lucru - măcar pe undeva prin paginile de discuție merită menționate.

@Silenzio: Da, exact acela era - mulțumesc mult. Nu mai țineam minte bine nici măcar forma. Deja imaginea (reziduală) pe care o aveam în minte era ceva de genul unui nit fără cap. Întrebarea este cum se numesc în realitate aceste „bolțuri”. Filetul se folosea pentru înșurubarea în perete, nu?

@Miehs: La ce se referă „M6” ? E o mărime anume? Există și M5, M7 etc? —  Ark25  (discuție) 10 august 2014 05:08 (EEST)

Partea ascuțită se înfigea în perete, filetul rămânea afară, se agăță tablou, iar pe filet se punea o piuliță să nu cadă tabloul. M6 =6 milimetri, diametrul filetului. Referitor la denumire, nu am surse, dar denumirea trebuie să fie un tip de cui. Cele bune, --Silenzio (discuție) 10 august 2014 05:33 (EEST)
Am și o aminitire faină cu bolțurile astea sau cum le-o zice? La un moment dat am cumpărat o garsonieră în Arad, iar în pereți au fost o sumedenie de cuie de astea, peste zece, deoarece se foloseau la agățat tablouri, obiecte de mobilier, rafturi etc și m-am apucat să o renovez un pic să o fac locuibilă și m-a luat dracu' până le-am scos din perete. În jurul unora a trebuit să fac găuri serioase în perete să le dau jos.--Silenzio (discuție) 10 august 2014 05:51 (EEST)
Ark, paginile de discuție nu se adresează cititorilor. Informațiile enciclopedice se pun în articole, dacă sînt relevante și verificabile. Paginile de discuție sînt bucătăria noastră. — AdiJapan 10 august 2014 06:37 (EEST)

Silenzio76, alea nu sunt simplu „bolțuri”, ci „bolțuri (de/pentru beton) împușcate” (NID 2867-78 sau mai noi). Și „bolțurile” alea nu se scot, se rupe partea exterioară cu ciocanul. :)

Ark25 vă rog să încetați imediat să scrieți articole la care nu stăpâniți terminologia. Sudura nu este lipire. Informația din camă privind transformarea mișcării de rotație în una de translație este incorectă (v. cazul cunoscut de toată lumea la motoarele cu arbore/arbori cu came în chiulasă). Însă nu o să corectez, o să las Wikipedia să deruteze utilizatorii, deoarece numărărita cioturilor este mai importantă decât acuratețea informațiilor.

Cu bolțurile alea, a le spune doar „bolțuri” este la fel cu a spune „mâncare” când vorbești de un ostropel. La bolțurile împușcate M6 este unic, când o să catadicsesc o să explic și de ce, și o să explic și de ce se notează, totuși. Până una-alta faceți dv. un ciot de dezinformare. Vorbesc foarte serios: nu mai corectez nimic din ce a scris altul deoarece e prea mare pierderea de timp să-l învăț cum este corect. De aia există facultăți, ca să învețe pe cei ce doresc. Iar fără facultatea de specialitate ei spun incorect. --Turbojet 10 august 2014 12:57 (EEST)

Ciocan am folosit. Nu m-am exprimat cum trebuie mai sus, dar problema a fost că unele s-au rupt în afara peretelui, în fine, am făcut și eu pe meșterul și mi s-a urât și de bolțuri și de cele câteva straturi de humă, dar am tomnit-o. --Silenzio (discuție) 10 august 2014 19:46 (EEST)
Care este articolul de la EN.WP corespunzător pentru viitorul artiol Bolț (care de moment este redirect)?
A cam is a rotating or sliding piece in a mechanical linkage used especially in transforming rotary motion into linear motion or vice-versa
1. a cam has four main parts: The cam, shaft, slide and the follower. "cam definition". Merriam Webster. Retrieved 2010-04-05. "a rotating or sliding piece (as an eccentric wheel or a cylinder with an irregular shape) in a mechanical linkage used especially in transforming rotary motion into linear motion or vice versa"
2. G., Shigley, J., & Uicker, J. (2010). Cam Design. Theory of Machines and Mechanisms (4 ed.). Oxford University Press, USA. p. 200.
Măcar pentru traducere și poze și tot este importantă pornirea ciotului - chiar dacă are ceva inexactități
sudá (-déz, -át), vb. – A lipi. Fr. souder. – Der. sudor, s. m., din fr. soudeur; sudură, s. f., din fr. soudure. Sursa: DER (1958-1966) —  Ark25  (discuție) 10 august 2014 14:18 (EEST)
Prin exemplul "a suda = a lipi" am vrut să spun că există motive de a face confuzia (DEX). Nu am vrut să spun că este o dovadă.
Atât definiția din Merriam Webster, cât și DER-ul citat de dv. o dau în bară. Special pentru făcătorii de articole pe Wikipedia ca dv. DER și LTR dau definiții corecte. N-am timp să vă explic, rămâneți în eroare. --Turbojet 11 august 2014 09:24 (EEST)
Turbojet: ce-ar fi să cădem la pace? Eu vă promit că nu mai fac cioturi despre chestiuni tehnice, la schimb cu promisiunea dvs. că veți crea respectivele cioturi, veți pune o poză-două și le veți interwikiza. O să încerc să conving și pe alți ne-specialiști ca mine să-mi urmeze exemplul. Noi, ne-specialiștii, facem lista cu cioturile pe care le dorim cel mai tare, iar voi (deocamdată doar dvs.), specialiștii, faceți respectivele cioturi. Nu o să vă supraîncărcăm cu o listă interminabilă de cioturi. Facem o listă rezonabilă. O selecție cu cele mai importante scule de la Proiect:Industrie, de exemplu. Noi, nespecialiștii, putem să facem formate de navigare de gen {{Transformarea mișcării}} - dacă ne dați voie. Sau altceva ce ne dați voie. —  Ark25  (discuție) 19 august 2014 13:24 (EEST)
Există articol în vreo altă Wikipedie pentru știft și splint ?
Am găsit așa: splint; bolț de blocare; șurub de asamblare == locking pin [8]. Dar văd că la EN.WP nu există articol pentru un asemenea „splint” și nici pentru „locking pin”.
Acele „bolțuri pentru perete” — ce nume au în engleză sau germană? Poate că au articol sau măcar sunt menționate în articole din EN.WP sau DE.WP. Ar mai fi interesant de știut în ce alte țări europene s-au folosit asemnea „bolțuri” - poate doar comuniștii le foloseau. —  Ark25  (discuție) 11 august 2014 02:22 (EEST)
Ceva poze cu „splint” și „știft” ar fi mai mult decât binevenite. —  Ark25  (discuție) 11 august 2014 02:46 (EEST)
Am pornit ciotul Splint. —  Ark25  (discuție) 11 august 2014 07:37 (EEST)

David Slater vs. Wikipedia[modificare | modificare sursă]

Zoo-selfie

Dacă o maimuță își face un selfie în pădure, cine deține drepturile de autor?

David Slater pretinde că drepturile de autor asupra imaginilor îi aparțin, deoarece maimuța „a furat” aparatul foto de la el pentru a face aceste poze. El a cerut ca imaginile să fie șterse. Colegii noștri ingenioși de la commons au găsit o lacună în legea americană a drepturilor de autor, conform căreia doar persoanele pot avea drepturi de autor asupra creațiilor lor, prin urmare imaginile sunt în domeniul public și nu vor fi șterse. Acum dânsul se gândește să acționeze în judecată Fundația Wikimedia.

--XXN (discuție) 9 august 2014 01:08 (EEST)

Dacă eu iau camera unui tip de pe stradă, și îmi fac un selfie, cine deține poza? Eu. De ce? Păi, ei bine, eu am făcut efortul de a apăsa pe buton, de a-mi extinde brațul ca să ajung cu aparatul în fața mea etc. V-ați prins? Aparatul e al tipului, dar maimuța a făcut fotografia... nu contează a cui e aparatul, contează cine a făcut fotografia. Dacă ești la mare cu 5 prieteni, și rogi un tip oarecare să-ți facă o fotografie în grup, atunci cine deține poza? Tipul acela. Să explic:
  • Dacă ești acasă a cineva, și el/ea îți face mâncare, iar tu o mănânci... mâncarea e a ta, nu? NU. E a celui care a făcut-o. Dar maimuța nu a luat aparatul să-l mănânce - nu l-a transformat în altceva. Ea l-a folosit.
  • Dacă cineva îți dă o foaie de hârtie și carioci, iar tu faci un desen extraordinar, cine îl deține? TU! Tu l-ai făcut cu ceea ce ți-a dat celălalt om. Chiar dacă cariocile și foaia aparțin lui, nu tu ești responsabil de operă? Ba da. Tu ești, deoarece nu el a avut imaginația de a desena creația. Tu ai făcut-o.
  • Deci maimuța a folosit aparatul tipului pentru a crea ceva, nu a luat ceva ce el posedă și l-a transformat (fără a adăuga altceva), încât aparatul să fie tot al lui. Deși a transforma înseamnă tot a crea altceva, e ceva făcut din ceva ce tipul ar poseda - deci același lucru. Mă rog, nu asta e important. În concluzie, Wikipedia/Commons are dreptul de a folosi poza atâta timp cât maimuța nu cere drepturi de autor. Poza... e liberă. --Sebastianpin 9 august 2014 12:26 (EEST)
Maimuța era în inima sălbăticiei. E meritul fotografului care s'a obosit să'și târască echipamentul în junglă și mai apoi să publice fotografia. //  Gikü  vorbe  fapte  sâmbătă, 9 august 2014 13:33 (EEST)
Châm, châm: echipamentul. A făcut efortul de a aduce aparatul. În altă ordine, poza e de 2 ani, discuțiile privitoare la ștergere sau purtat, cu rezultatul păstrare. --Sebastianpin 9 august 2014 13:48 (EEST)
Drepturile de autor le are autorul unei creații. Nu efortul contează; există o mulțime de oameni care fac un efort imens, dar care nu au drepturi de autor pentru ce au produs. De asemenea, nu contează că prin ceea ce faci produci condițiile în care va fi creată o operă. Ceea ce contează e generarea efectivă a unei creații originale. În cazul de față maimuța a produs creația originală, chiar dacă a fost o apăsare accidentală sau din joacă a butonului. Nu posesorul aparatului a creat poza, nici fabricantul lui, nici șoferii și piloții care au ajutat la transportul aparatului în junglă. — AdiJapan 9 august 2014 15:03 (EEST)
Sunt de acord cu AdiJapan. Prin efort mă refeream la „generarea efectivă a unei creații originale”, dar, mă rog, nu mai contează. --Sebastianpin 9 august 2014 15:07 (EEST)
Și cum maimuța încă nu și-a reclamat în scris dreptul de autor... Iar zâmbetul sardonic al maimuței vădește satisfacția diabolică, întrevăzând încurcătura cvasiinsolubilă în care îi pune pe sprijinitorii cu orice preț ai drepturilor de autor! --Miehs (discuție) 9 august 2014 20:57 (EEST)
Monkey business. - Alex F. (discuție) 10 august 2014 00:35 (EEST)

Cimpanzeii chiar sunt persoane. Cel puțin așa zic unii activiști. [9] [10] [11]

Cred că Sebastian are dreptate, maimuța are dreptul de Copyright. Deși nu sunt 100% lămurit - chestia ar mai trebui discutată, presupun. Probabil că nu este imposibil să înveți un cimpanzeu să producă diverse chestii în schimbul banilor și să folosească banii pentru a face cumpărături. Cu niște vânzători adecvați, cimpanzeii ar putea face și cumpărături. Cine știe, în schimbul unor sume considerabile probabil că cimpanzeul și-ar putea dezvolta oleacă și capacitatea de a face poze inspirate.

În orice caz, eu cred că un cimpanzeu (și alte maimuțe în general) chiar ar trebui să aibă măcar câte ceva dintre drepturile persoanelor umane. Ceva în plus față de drepturile animalelor. Ca de exemplu dreptul de a nu fi ținut în cușcă (animalele nu au acest drept). —  Ark25  (discuție) 10 august 2014 05:20 (EEST)

Câteva din drepturi ar fi: să scrie pe Wikipedia, căsătoria (inclusiv cu persoane de același sex) ... --Miehs (discuție) 10 august 2014 10:27 (EEST)
Încă puțin și ajungem la asta. Atâta timp cât maimuța nu precizează clar că cere drepturi de autor, fotografia e liberă. Există picturi făcute de elefanți la Commons, știați? --Sebastianpin 10 august 2014 12:04 (EEST)
Nu domnule! Nu sunt de acord să poată edita Wikipedia! Să uploadeze poze la commons însă da. Evenual chiar și să pornească cioturi. Cu condiția să știe să adauge legăturile interwiki :) —  Ark25  (discuție) 11 august 2014 02:45 (EEST)
Vă dau la Protecția Animalelor. Maimuțele au drepturi etc. etc. Nici nu știu ce să mai spun? Discuție încheiată. Rezultat: drepturile de autor le are maimuța. Oops, maimuța nu are astfel de drepturi. Poza e bună de pus la Commons. --Sebastianpin 11 august 2014 08:52 (EEST)

App tastatură românească pentru smartphone Android?[modificare | modificare sursă]

Există? Unde? -- Victor Blacus (discuție) 20 august 2014 23:19 (EEST)

Prin românească înțelegeți să apară caracterele cu diacritice implicit (nu la apăsare lungă)? Dacă da, există câteva, dar nu le-am testat. Eu folosesc Swift, în care glisez degetul peste taste și ea e suficient de deșteaptă încât să ghicească cuvântul corect, cu diacritice, în 80% din cazuri.--Strainu (دسستي‎)  20 august 2014 23:43 (EEST)
Pe al meu Nexus 5 nu apar toate diacriticele românești la apăsare lungă. N-am purecat bine ce se găsește la Play store. -- Victor Blacus (discuție) 20 august 2014 23:49 (EEST)
Care lipsește? Eu am Nexus 4 actualizat, deci ar trebui să avem aceeași tastatură și îmi apar toate.--Strainu (دسستي‎)  21 august 2014 00:00 (EEST)
Singurul care apare e â. Android versiune 4.4.4 DE „auf dem neuesten Stand” (testat acum). Poate că pe tastatura germană e o feature neimplementată? -- Victor Blacus (discuție) 21 august 2014 00:20 (EEST)
Pe tastatura germană nu au de ce să fie diacriticele românești. Mergeți la setări->"limbă și introducere de text" și ar trebui să aveți un buton de setări (3 linii cu glisoare pe ele) lângă intrarea "tastatură google". Prima opțiune din noul ecran este "limbi de introducere text" - alegeți de acolo și româna și ar trebui să meargă. Vedeți și [12]--Strainu (دسستي‎)  21 august 2014 00:32 (EEST)
Zis și făcut. Tot așa rămâne. Probabil că totuși greșesc undeva. Oricum, nu e important, fiindcă nu am de gând să fac redactări de pe mobil. Mă sâcâie doar că n-am prins șpilul. Mulțumesc. -- Victor Blacus (discuție) 21 august 2014 00:53 (EEST)
Mai e un pas pe care nu l-am văzut fiindcă n-am testat până la capăt: după ce alegeți mai multe limbi, când scrieți ar trebui să vă apară un glob lângă tasta spatiu - apăsați și selectați limba (română) de acolo. Dacă nici așa nu merge, nu știu...--Strainu (دسستي‎)  21 august 2014 01:10 (EEST)
Eu folosesc hackers' keyboard, care este foarte completă și în ce privește simbolurile și este foarte bine utilizabilă pe tabletă și destul de bine pe telefon. Are și set de caractere în română. —Andreidiscuţie 21 august 2014 09:50 (EEST)