Wikipedia:Oracol

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bun venit la Wikipedia!
Contact
Ambasadă (Embassy)
Cafenea
Oracol
Canal IRC
Carte de oaspeți
Groapa cu nisip
Întrebări frecvente
Întrebări despre drepturile de autor
Discuții
Reclamații
Contact
Sala de presă
Începuturile
Manual de stil
Politicile noastre
Totul despre Wikipedia
Wikipediști
Ce este Wikipedia?
Ce nu este Wikipedia?
PDVN
Administratori
Administratori
Birocrați
Afișierul administratorilor
Candidați
Sfatul Bătrânilor
Conținut de calitate
Articole de calitate
Propuneri
Imagini de calitate
Propuneri
Legături utile
Ajutor
Pagini de șters
Formate
Imagini
Portaluri
Proiecte
Sondaje
Spor la lucru!
Pe această pagină puteți pune întrebări pe subiecte enciclopedice.
Altfel de mesaje vor fi șterse.
Pentru întrebări legate de Wikipedia, vă rugăm vedeți Wikipedia:Cafenea.
Adăugați o întrebare nouă
Comandă rapidă:
WP:O


Aspecte de conținut

  • Verificați mai întîi dacă aceeași întrebare nu a mai fost pusă o dată.
  • Sînt permise numai întrebările și comentariile legate direct de un subiect enciclopedic: științe, arte, tehnologie, medicină etc. Altfel de întrebări, anunțuri, interpelări etc. vor fi șterse pe loc.
  • Cei care dau răspunsurile sînt voluntari; adesea aceștia nu sînt specialiști în domeniile respective. Wikipedia nu își asumă responsabilitatea pentru informațiile pe care le obțineți aici. Ca urmare, în special în chestiuni medicale sau juridice, dar și în alte domenii, dacă decideți să utilizați în vreun fel aceste informații o faceți pe propria răspundere.
  • Puteți de asemenea să răspundeți la întrebările puse de alții.

Aspecte tehnice

  • Pentru a introduce o întrebare nouă apăsați fie deasupra, unde scrie „Adăugați o întrebare nouă”, fie sus de tot unde scrie „modifică pagina”, caz în care introduceți întrebarea la sfîrșitul paginii cu titlul de secțiune scris în forma
==Cine a inventat stiloul?==
  • Dacă doriți să răspundeți la o întrebare apăsați pe „modifică” din dreptul secțiunii respective.
  • Atît în cazul întrebărilor cît și al răspunsurilor vă rugăm să vă semnați la sfîrșit, introducând patru tilde (~~~~), care vor fi transformate automat în semnătură, dată și oră.
  • Sînteți rugați să redactați textul într-un mod compatibil cu o enciclopedie: corect ortografic și gramatical, scris cu diacritice.
  • Alte detalii despre redactare găsiți la manualul de stil.

Altele


Arhive
Arhive




Istorie - Barbarossa în rahat[modificare | modificare sursă]

Țiglă și faianță[modificare | modificare sursă]

Observ (puțin contrariat) că la Wikipedia engleză există un singur articol pentru țiglă și faianță, care sunt totuși lucruri destul de distincte. Articolul este en:Tile. Oare există vreo limbă în care există două cuvinte distincte pentru cele două lucruri? Ca și curiozitate, cuvântul „Țiglă” vine din limba sârbă: sr:Cigla (Цигла) - care înseamnă cărămidă, iar cuvântul „Faianță” vine din franceză și italiană: fr:faïence și faenza, care înseamnă vas din ceramică „glazurată”. —  Ark25  (discuție) 11 septembrie 2014 23:23 (EEST)

„Țigla” noastră era atașată la un item wikidata greșit. Am mutat articolul la un item mai potrivit. --XXN (discuție) 11 septembrie 2014 23:42 (EEST)
Itemul WD anterior (en:Tile) a fost adăugat la Teracotă. Rămâne de dezvoltat articolul faianță (d:Q209671). Apropo de faianță, la wikidata se poate observa că are o denumire foarte asemănătoare în cam toate limbile, inclusiv și în cele slave. --XXN (discuție) 12 septembrie 2014 00:05 (EEST)
Nu e mai potrivit să legăm Teracotă de en:Terracotta ? Eventual legăm Faianță de en:Tile. —  Ark25  (discuție) 12 septembrie 2014 17:33 (EEST)
Da, într-adevăr, teracotă trebuie legată de en:Terracotta (d:Q60424) - realizat. Dar pentru faianță ar fi mai potrivit itemul care l-am indicat mai sus d:Q209671 (Faience, Fayenza, Faïence, Faiança). Iar pentru en:Tile se pare iarăși că ne lipsește un articol la rowiki, și din câte îmi dau seama ar trebui să se numească cahlă - „placă de teracotă sau de faianță folosită la construcția sobelor” [cf. dex] (sau poate există o denumire uzuală mai nouă). --XXN (discuție) 12 septembrie 2014 17:57 (EEST)
Mda, se pare că Faianță poate însemna și obiect de olărie făcut din acest produs ceramic (cu masa albă, poroasă, acoperită cu smalț, asemănător cu porțelanul). Dar eu în viața reală n-am auzit niciodată acest sens al cuvântului. Întotdeauna când l-am auzit folosit, cuvântul faianță desemna plăcile folosite pentru acoperirea peretelui. În vremea comunismului, aceasta avea întotdeauna aceeași dimensiune (cam 15 x 15 cm) și era de culoare albă. Faianța care se folosește pentru podea era numită impropriu - gresie. Probabil că în vremea comunismului nu se folosea deloc faianță pentru podea ci doar gresie (sau marmură, în funcție de buget).
Problema este însă că ar trebui ca vocabularul românesc să dețină două cuvinte separate pentru faianță (olărit) și faianța folosită ca material de construcție. Un cuvânt separat pentru faianța pentru pavaj ar fi de asemenea binevenit. În spaniolă există cuvânt separat: es:Baldosa. —  Ark25  (discuție) 12 septembrie 2014 20:26 (EEST)
Ce spuneți?! --Pafsanias (discuție) 12 septembrie 2014 20:29 (EEST)
Pafsanias: ați auzit vreodată să fie folosit cuvântul „faianță” pentru a desemna obiecte de olărie? Că eu n-am auzit. Întotdeauna când l-am auzit (sau văzut), se referea la plăcile folosite pentru pavarea pereților. —  Ark25  (discuție) 23 septembrie 2014 04:17 (EEST)
Dumneavoastră probabil n-ați auzit nici de Zdreanță... Și totuși, există materiale chiar și în presa on-line de care vă ocupați:

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Bun, din asta unde rezultă că, cel mai probabil, cuvântul „faianță” a fost folosit inițial pentru a desemna chestii de olărit. După care, s-a găsit careva mai „dăștept” să folosească acelaști termen și pentru desemnarea de plăci pentru pavarea pereților, ceea ce este cam aiurea, după părerea mea. Probabil că acest sens a cuvântului a fost introdus în perioada comunistă. Acum cuvântul se folosește doar pentru a desemna asemenea plăci. În rest, probabil doar istoricii mai folosesc cuvântul în sensul de piese de olărit. Trebuia să le dea de la început un alt nume acestor plăci. Cel mai bun echivalent în altă limbă pentru aceste plăci, pe care îl găsesc eu este de:Fliese. Văd că nemții au cuvânt separat pentru țiglă - de:Dachziegel, spre deosebire de englezi, care au un singur cuvânt pentru ambele: en:Tile. —  Ark25  (discuție) 23 septembrie 2014 21:27 (EEST)

Nu. Din asta rezultă că faianța este un material, un tip de ceramică obținut printr-o tehnică specială. Din el pot fi (și sunt) confecționate foarte multe obiecte, de la veselă și alte obiecte de uz casnic sau igienico-sanitare, până la obiecte ornamentale sau chiar podoabe („perle” sau nasturi). Cazul plăcuțelor nu este decât unul dintre cele multe, probabil cel mai bine cunoscut. --Pafsanias (discuție) 23 septembrie 2014 21:50 (EEST)
Da, cuvântul provine din franceză (fr:Faïence) și se referă la acel material. Dar plăcuțele nu se fac doar din faianță:
* en:Tile nu suflă o vorbuliță despre „Fayence”. Zice: Ceramics for tiles include earthenware (terracotta), stoneware or porcelain.
* de:Fliese menționează „Fayence” dar zice că este fabricat din Steingut, Steinzeug, Feinsteinzeug, Terrakotta și Klinker und Spaltklinker
Așa că plăcuțele pe care noi le numim „faianță” pot fi făcute foarte bine și din teracotă sau gresie sau chiar și din porțelan. Ar fi fost o variantă mult mai bună dacă se încerca românizarea vreunui cuvânt ca germanul Fliese - de exemplu se putea crea cuvântul „Flisă” sau francezul Carrelage în ceva de genul „Carelaj” (sună similar cumva cu pavaj) sau italianul Piastrella. Sau, cum zice, XXN, trebuia încetățenit cuvântul „Cahlă” de care eu personal n-am auzit până acum, care este de proveniență ucraineană. În momentul de față majoritatea românilor, când aud de faianță se gândesc la plăcuțe și nici nu știu că acest cuvânt se referă de fapt la materialul faianță. Exemplul pe care l-ați dat mai sus este o excepție, întărită în plus de faptul că acolo cuvântul este menționat de istorici.
Cu această ocazie am descoperit că avem aceeași problemă și cu cuvântul „Gresie”, care poate însemna atât en:Sandstone, cât și en:Stoneware. Și aici ar fi fost mult mai potrivit găsirea a două cuvinte separate. În plus, dexonline sugerează că acest cuvânt ar putea proveni din albaneză, când de fapt există cuvântul francez fr:Grès (céramique) (= stoneware) — fr:Grès. Ce bulibășeală! —  Ark25  (discuție) 24 septembrie 2014 20:06 (EEST)
Faianța ca tip de placaj se referă doar la plăcile confecționate din acest material. Orice altă utilizare a acestui sens este improprie, iar „faianță de gresie” este un nonsens. Vedeți și nomenclatorul PRODROM 2014. --Pafsanias (discuție) 24 septembrie 2014 23:01 (EEST)
Această utilizare improprie, pe scară largă este din vina lingviștilor academiei. Omul de rând numește „faianță” cam orice placă de acoperit pereți, indiferent din ce-i făcută: faianță, teracotă, sau porțelan. Asta pentru că respectivii lingviști nu s-au obosit să creeze sau să încetățenească un alt cuvânt separat pentru aceste plăci. Aceste plăci, dacă sunt folosite pentru podele, chiar dacă sunt făcute din același material, sunt numite impropriu, „Gresie”. Asta probabil datorită confuziei arătate mai sus. Iată ce spune linkul dvs: Dale si placi din gresie, lacuite sau smaltuite cu suprafata >90 cmp - aici gresia se referă la „faianța” care este folosită pentru acoperirea podelelor. V-aș ruga tare mult să-mi găsiți ceva informații (istorice sau nu) despre piese de olărit făcute din Gresie (ceramică), pentru că aceasta este definiția de dicționar, care este în conflict cu sensul larg acceptat de „plăci pentru acoperit podeaua”. —  Ark25  (discuție) 25 septembrie 2014 01:35 (EEST)
Ah, era să îmi scape asta: am o întrebare: dvs. cum numiți plăcile de acoperit pereții care nu sunt făcute din Faianță (material)? Că tare aș vrea să știu. Ceva linkuri ar fi de asemenea foarte binevenite. —  Ark25  (discuție) 25 septembrie 2014 01:40 (EEST)
Stimate coleg, aici nu e vorba de ce cuvinte folosim (sau ignorăm) noi, ca vorbitori individuali ai limbii. Dacă dumneavoastră numiți „faianță” și plăcuțele de gresie, eu nu am nicio problemă. Nu am, de asemenea, nicio problemă dacă dumneavoastră considerați că sensul de articole de olărit al acestui cuvânt este apanajul exclusiv al istoricilor. Aceste lucruri vă caracterizează ca persoană și nu au de a face cu funcționarea normativă a limbii. Atunci când scriem articole enciclopedice, însă, încercăm să ținem seama și de părerea lingviștilor Academiei și nu doar de aceea a cititorilor de ziare. Ultimii pot să-și placheze sala de baie chiar și cu cahle, dacă doresc să arate ca o sobă întoarsă pe dos. În rest, eu m-am plictisit să vă mai caut linkuri care oricum nu vă folosesc la nimic (cu atât mai mult cu cât sunteți mult mai specializat decât mine în identificarea și adăugarea lor). --Pafsanias (discuție) 25 septembrie 2014 02:49 (EEST)
Înțeleg că v-a sărit puțin muștarul. Eu nu vorbeam (în sensul de a pune accentul) despre ceea ce cred eu, ci despre ceea ce este deja încetățenit - toată lumea (cu f. puține excepții) numește „faianță” plăcile respective și „gresie” aceleași plăci, dacă sunt pentru podea. Iată ce spune dexonline: despre Cahlă: Placă de teracotă sau de faianță pentru sobe. Deci se poate pava sala de baie cu cahle (din alea din faianță) și nu va arăta ca o sobă întoarsă pe dos. Cum adică nu-mi folosesc la nimic linkurile dvs? Păi nu am valorificat deja linkul despre faianță? Vezi Batiz, Hunedoara și mai nou chiar și la Faianță (material). Deci sunteți nedrept cu mine. Problema este că funcționarea normativă a limbii este deconectată de (și ne-adaptată) la funcționarea întâlnită în „realitatea de pe teren”. Părerile și directvele lingviștilor ar trebui puțin ajustate la necesitățile practice, nu-i așa? Din moment ce poporul numește „faianță” plăcile pentru pereți făcute din teracotă sau porțelan și numește „gresie” aceleași plăci dar care sunt puțin mai mari și destinate pentru podea, fără să aibă habar că aceste materiale se folosesc și în olărit, avem o problemă de deconectare. Dacă ar fi existat cuvinte separate, poporul nu mai făcea asemenea confuzii. Greșesc? Atunci vă rog să-mi demonstrați asta, răspunzând la întrebările de mai sus și vă garantez că voi folosi informațiile aduse de dvs cu maxim de eficiență posibilă (așa cum fac dealtfel întotdeauna). Nu este nevoie să fim de acord ca să valorificăm informațiile prezentate de „adversar” în timpul dezbaterii. —  Ark25  (discuție) 25 septembrie 2014 03:26 (EEST)
Înainte de a vă lansa în diatribe la adresa lingviștilor, nu ar fi mai precaut din partea dumneavoastră să indicați câteva surse de încredere în care ați întâlnit expresia „(plăci de) faianță din gresie / porțelan / teracotă”, pentru a vă justifica afirmațiile introduse în articol? Ulterior, îmi voi da și eu acordul pentru propunerea dumneavoastră de generalizare a sensului cuvântului „cahlă” de la sobe la pereți și podele, conform „realității de pe teren”. --Pafsanias (discuție) 25 septembrie 2014 10:02 (EEST)
Nu, pentru că: 1. Am tradus de la Wikipedia engleză: en:Tile - Ceramics for tiles include earthenware (terracotta), stoneware or porcelain - este un lucru prea elementar ca să avem dubii despre acea afirmație. 2. Este un lucru deja bineștiut că poporul numește „faianță” aceste plăci, indiferent că sunt făcute din faianță, porțelan, sau din teracotă smălțuită. Sigur că ar fi binevenit să comentați acolo despre propunerea de generalizare, dar de ce vă fofilați și ignorați rugămintea referitoare la piese de olărit făcute din Gresie (ceramică)? —  Ark25  (discuție) 26 septembrie 2014 03:35 (EEST)

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── „Fofilare” este atunci când:

  1. invocăm lucruri „deja bineștiute” și nechestionate pentru a masca lipsa surselor de încredere și a rigurozității în documentare.
  2. acceptăm autoritatea Wikipediei în engleză sau în alte limbi acolo unde ne convine și o refuzăm în cazul altor subiecte (gresia folosită în olărit).
  3. facem propuneri hazardate de redenumire și apoi „uităm” să ne recunoaștem gafa (cahlă).
  4. solicităm altora furnizarea de linkuri utile, deși suntem principalul producător de legături externe inutile din proiect.

Eu nu sunt obligat să vă caut dumneavoastră niciun fel de informații, istorice sau nu (mai ales atunci când sunt legate de subiecte la care nu m-am referit). Adresați-vă specialiștilor ! --Pafsanias (discuție) 26 septembrie 2014 09:28 (EEST)

Dacă-mi permiteți, observ câteva erori de logică pe care nu pot să nu le menționez:
  1. Lucrurile alea chiar că sunt bineștiute și încetățenite - este o realitate pe care o puteți verifica oricând vorbind cu oameni din popor. Nu vreau să cred că vă displac oamenii de rând și că de-asta nu ați vrea să vorbiți cu ei. Este o realitate prea evidentă pentru a nu o menționa, doar pentru faptul că nu s-a obosit nimeni să o documenteze.
  2. Nu am refuzat autoritatea EN.WP la gresie (ceramică). Nici nu știu ce anume ați fi vrut să traduc eu acolo. Rețineți că, dacă am făcut traducere într-un articol, asta nu implică obligația de a face traducere și în alt articol.
  3. În respectiva discuție ați demonstrat (la un mod puțin răutăcios totuși) că am greșit. Oricine poate să se convingă că propunerea făcută de mine este eronată - și asta este tot ce contează acolo. Dar ca să fiți dvs. personal mulțumit, am menționat acum în acea pagină că am greșit. Eu nu am probleme să recunosc faptul că greșesc - atunci când greșesc. Dacă dvs. credeați că aș avea o asemenea problemă, înseamnă că v-ați făcut o părere foarte greșită și foarte neobiectivă despre mine. Dacă vreți, pot să-mi cer și scuze pentru greșeală. Poate credeți că am probleme în a-mi cere scuze și atunci aș vrea să vă disipez această atitudine complet neobiectivă față de mine. Ca colegi, ar fi bine totuși să avem cât mai puține suspiciuni unul față de celălalt și chiar să colaborăm cu plăcere dacă se poate.
  4. Da, eu găsesc tot felul de linkuri și wikizez tot ce-apuc (dacă merită, evident). Dar asta nu înseamnă că sunt foarte bun la căutarea pe Google. Ca dovadă, de multe ori Răzvan Socol mi-a găsit el informațiile de care eu aveam nevoie. Chiar și dacă aș fi foarte bun în așa ceva, dvs. vă pricepeți mult mai bine în a găsi chestii ce țin de istorie, cum s-a văzut în cazul faianței. Adaug linkuri inutile? Păi dați-mi un link util, ca să-l folosesc și asta o să contrabalanseze câtuși de puțin acele linkuri inutile.
Sigur că nu sunteți obigat să-mi căutați mie informații dar eu nu mi-aș fi permis să sugerez așa ceva. Eu doar v-am invitat să-mi demonstrați că greșesc, răspunzând la întrebările respective. —  Ark25  (discuție) 27 septembrie 2014 04:35 (EEST)
Eu am observat câteva erori de metodologie (erorile de logică le las la aprecierea celor care știu cu ce se ocupă această disciplină):
  1. Articolele enciclopedice nu se scriu vorbind cu oamenii din popor. Există obligația documentării și a verificabilității informațiilor. Atunci când există discrepanțe între uzajul cotidian, impropriu, al limbii și terminologia folosită de sursele de încredere, ultimele trebuie preferate. Dacă eu vorbesc sau nu cu oamenii de rând este irelevant pentru această discuție.
  2. Nu v-am cerut să traduceți nimic la Gresie (ceramică). Nu înțeleg de ce îmi solicitați mie informații (istorice sau nu) despre acest subiect, când ele se găsesc în articolele respective din alte limbi, referențiate satisfăcător.
  3. „Răutatea” mea este alimentată de refuzul dumneavoastră de a vedea lucrurile așa cum sunt. Le-am „vizualizat”, pentru a nu mă angaja și întinde în alte polemici semantice. Deși găsesc neconvingătoare explicația pe care ați dat-o, acest lucru nu are importanță. Sunt mulțumit și vă mulțumesc. Voi face acolo propunerea mea de redenumire.
  4. Nu doresc să discut cât de bun sunteți la căutarea de linkuri. E o chestiune dureroasă și nu e cazul să adăugăm sare proaspătă pe rană. Da, sunt dezamăgit de felul în care folosiți linkurile pe care vi le furnizez. Mai sus, v-am trimis la un nomenclator oficial (nu la un articol de istorie!) iar concluzia dumneavoastră a fost că „Dale si placi din gresie, lacuite sau smaltuite cu suprafata >90 cmp - aici gresia se referă la „faianța” care este folosită pentru acoperirea podelelor”. Gresia se referă la gresie și nu la faianță, care intră în altă categorie.
Totuși, ca să nu vă mai plângeți că vă nedreptățesc și ca dovadă că țin la dumneavoastră, vă pregătesc un dar, care sper să vă parvină înainte de Sfintele sărbători de Halloween ce se apropie:
* http://www.emag.ro/serviciu-de-masa-18-piese-baobab-gresie-artmadis-f8491/pd/D5XYQBBBM/ --Pafsanias (discuție) 27 septembrie 2014 15:50 (EEST)
  1. Așa este, dar nu despre asta era vorba (nu facem articole discutând aiurea cu X sau cu Y). Era vorba despre a menționa o chestiune larg răspândită în limbajul popular, care poate fi probată. Undeva trebuie să menționăm chestia asta: dacă nu în articol, atunci măcar în pagina de discuție a articolului.
  2. Nu mi-ați cerut dar v-ați arătat contrariat pt că nu am tradus. Păi v-am cerut surse în limba română cu care să putem proba că vasele făcute din gresie sunt menționate pe undeva în limba română, așa cum ați probat cu o sursă același lucru despre vasele din faianță. Ce rost avea să folosesc surse din alte limbi?
  3. ok
  4. Nu era concluzia mea. Acolo spuneam că plăcile respective din gresie, dacă ar fi folosite pentru acoperirea pereților, lumea le-ar numi „faianță”. Adică termenul „faianță” este folosit pentru orice fel de plăci ceramice care acoperă pereții, inclusiv pentru cele făcute din gresie. Eu n-am dedus că gresia este faianță, ci am constatat că poporul numește gresia faianță (în cazul respectiv).

Mulțumesc, linkul este lămuritor într-adevăr, dar nu pot să-l folosesc drept referință, fiind vorba de un anunț. Ideal ar fi ceva articol de ziar precum cel despre faianță. Zic asta și ca să nu vă plângeți după aia că linkurile pe care mi le dați nu-mi folosesc la nimic. —  Ark25  (discuție) 28 septembrie 2014 12:36 (EEST)

Nu, nu... Articolele de ziar sunt specialitatea dumneavoastră. Nu mai cad în capcana de a menționa publicații care pot fi declarate „istorice”. Dacă doriți documente normative contemporane, în uz, consultați STAS 5936/1-6 din 1986. Nu cred că le puteți numi „deconectate”, deși puțină lume se raportează, probabil, la ele. Dacă doriți indicii că și „oamenii de rând” folosesc acest sens al cuvântului, consultați blogul Artavizuală21. Eu nu vorbesc cu ei, dar nu pentru că am fi certați, ci doar pentru că nu îi cunosc, cu toate că îi admir. Pentru a vă răspândi îndoielile lingvistice referitoare la sensul menționat în DEX, cred că e suficient. Pentru alte informații de ordin istoric, puteți prelua liniștit referințele din alte limbi. --Pafsanias (discuție) 28 septembrie 2014 13:15 (EEST)
Ok, mulțumesc frumos pentru link. Acesta nu era atât pentru mine cât pentru cei care ar putea fi contrariați de faptul că gresia se poate referi și la piese de olărit. Dați-mi voie să menționez în același timp că ați fost puțin tendențios în ce mă privește. Eu n-am declarat publicația realitatea.net ca fiind „istorică”, ci am constatat doar că acel articol din realitatea.net relatează ceea ce au descoperit niște istorici. Asta nu o spun ca critică, ci în speranța unei colaborări mai fructuoase și mai armonioase pe viitor. —  Ark25  (discuție) 30 septembrie 2014 02:45 (EEST)
Știu, este pentru cei care nu cred dicționarele pe cuvânt, dacă nu scrie la ziar. Nu le mai luați pe toate atât de personal... Vă doresc și eu o colaborare fructuoasă! --Pafsanias (discuție) 30 septembrie 2014 11:56 (EEST)

Refugiați în România[modificare | modificare sursă]

Ce se întâmplă cu refugiații (mai bine zis transfugii) care ajung în România? Li se acordă vreun azil (politic sau nu)? Știu că unora dintre aceștia li se acordă azil însă aș vrea să știu ce spune legea și dacă se aplică legea. De exemplu ieri au fost prinși niște transfugi din Siria și Irak. Pentru asta li s-a întocmit dosar. Parcă tocmai de asta au nevoie niște oameni care vor să scape de ororile războiului - de dosare penale! Există cazuri de asemenea transfugi care sunt trimiși înapoi în Siria și Irak?

 Ark25  (discuție) 23 septembrie 2014 04:23 (EEST)

Există legea 122/2006. Conform ei, dacă solicită azil, nu pot fi trimiși înapoi decât în cazuri deosebit de grave (persoane deja condamnate pentru infracțiuni a căror pedeapsă maximă e de cinci ani de închisoare — pedeapsa maximă pentru simpla trecere frauduloasă a frontierei e de 3 ani, deci fapta asta nu îi face neeligibili de azil, chiar dacă ajung să fie judecați și condamnați, deși articolul 11 din legea menționată îi exonerează). În schimb, sunt cazați la Centrele de Cazare a Refugiaților. Consiliul Național Român pentru Refugiați are o serie de pliante informative despre procedura de azil cu cereri tip de acordare a azilului, inclusiv în limba arabă.
Dosarul penal e o procedură care se deschide destul de des, dar poate fi închisă rapid cu decizie NUP. —Andreidiscuţie 23 septembrie 2014 11:53 (EEST)
Mulțumesc. Partea proastă este că jurnaliștii români vorbesc despre asemenea oameni de parcă ar fi niște criminali periculoși. Pentru că niciodată asemenea articole nu se termină în „respectivii vor fi duși la centrul de refugiați X”, lăsând impresia că vor fi trimiși înapoi în țările lor de origine sau că, în cel mai bun caz, vor fi duși la închisoare (pe baza dosarului penal). —  Ark25  (discuție) 24 septembrie 2014 21:35 (EEST)
Odată făcută o cerere de azil, ea și toate urmările ei într-un caz individual devin confidențiale, conform acestei legi. Probabil de asta nu apar în presă asemenea date suplimentare. Apar în scimb prin presă reportaje în care sunt intervievați și câțiva azilanți care acceptă acest lucru. Sunt mult mai concludente decât articolele care reflectă lauda de sine din comunicatele de presă ale poliției de frontieră. —Andreidiscuţie 27 septembrie 2014 09:16 (EEST)