Acid succinic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Acidul succinic (nume sistematic IUPAC: acid butandioic), cunoscut ca spirit de chihlimbar este un acid dicarboxilic. Succinatul joacă un rol biochimic în ciclul acidului citric (ciclul Krebs). Numele provine din limba latină succinum (chihlimbar), din care poate fi obținut acidul.

Anionul carboxilat este numit succinat și esterii acidului succinic sunt numiți alchilsuccinați.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Spiritul de chihlimbar a fost produs din chihlimbar prin pulverizare și distilare folosind o baie de nisip. Acesta a fost folosit mai ales extern pentru durerile reumatice

Proprietăți[modificare | modificare sursă]

La temperatura camerei, acid succinic pur este un solid care are cristale incolore, inodore . El are un punct de topire de 185 ° C și un punct de fierbere de 235 ° C. Este un acid diprotic.

Rol biochimic[modificare | modificare sursă]

Succinatul este un component al ciclului acidului citric și este capabil să doneze electroni lanțului transportor de electroni prin reacția:

succinat + FAD FADH2 → + fumarat.

Aceasta este catalizată de enzima succinat-dehidrogenază (sau complexul II LTE mitocondrial) Complexul este o lipoproteină membranară din 4 subunități (legată) care cuplează oxidarea succinatului cu reducerea ubichinonei. Intermediarii transportului de electroni sunt FAD și trei grupări Fe2S2 parte a subunității B.

Utilizări[modificare | modificare sursă]

Acidul este inflamabil și coroziv capabil a produce arsuri. E folosit ca aditiv alimentar, supliment dietetic, este sigur ca și combinații și aprobat ca excipient în produse farmaceutice fiind utilizat pentru a controla aciditatea și, mai rar, sub formă de tablete efervescente.

Reacții[modificare | modificare sursă]

Acidul succinic poate fi transformat în acid fumaric prin oxidare. Dietilesterul este un substrat în condensarea Claisen.

Fermentare[modificare | modificare sursă]

Acidul succinic este creat ca un produs secundar din fermentarea zahărului. În băuturi fermentate, cum ar fi vinul și berea dă un gust comun care este o combinație de amar și aciditate.

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • A. Lehninger, Biochimie vol I-II, Editura Tehnică, București 1987-1992
  • V. Ranga; I. Teodorescu Exarcu. Anatomia și fiziologia omului, Editura Medicală, București 1970

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]