Acid citric
| Acid citric | |
| Structura | |
| alte denumiri | acid citric acid 2 hidroxi-1,2,3-propan tricarboxilic sare de lămâie E 330 |
| formula chimică | C6H8O7 |
| nr. CAS | 77-92-9 (anhidru) 5949-29-1(monohidrat) |
| aspect | pulbere incoloră |
| Proprietăți | |
| masa molară | 192,43 g·mol−1 |
| stare de agregare | solid |
| punct de topire | 153 °C |
| punct de fierbere | la 175 °C se descompune |
| presiune vapori | 5 · 10−7 Pa (25 °C) |
| valoarea pH | |
| solubilitate | bună în apă 605 g·−1 (20 °C insolubil în cloroform |
| Indicații de protecție | |
Iritant |
|
| R: 36 S: 26 LD-50 - 3000 mg/kg (șobolan) |
|
Acidul citric (Sarea de lămâie (acid tricarbo-1,2,3-hidroxi-propan)) C6H8O7 se prezintă ca o pulbere incoloră, cu un gust acru, ușor solubil în apă.
Cuprins |
[modificare] Istoric
Acidul citric a fost produs pentru prima oară din suc de lămâie în anul 1784 de Karl Wilhelm Scheele. Ea era deja cunoscută în secolul IX de alchimiști, ca de exemplu alchimistul arab „Dschābir ibn Hayyān” care a descoperit acidul citric.
[modificare] Răspândire în natură
Acidul citric este unul dintre cei mai răspândiți acizi în natură. Astfel se poate întâlni în plante, sau ca produs în urma proceselor metabolice ale glucidelor sau lipidelor (ciclul lui Krebs sau al lui Meyerhof-Parnas) în organismul animal din respirația tisulară sau în timpul sintezei aminoacizilor esențiali. Acidul citric se găsește în sucurile plantelor citrice, mere, pere, vișine, zmeură, coacăze, în conifere, ciuperci, foi de tutun, vin și chiar în lapte.
[modificare] Rol metabolic
Acidul citric rezultă din condensarea acetilcoenzimei A cu acid oxalilacetic în prima etapă a ciclului Krebs.
[modificare] Mod de obținere
- Din citrice
Sucul din fructe (lămâie) va fi tratat cu amoniac concentrat și filtrat. Citratul de amoniu obținut este ușor solubil, care tratat cu hidroxid de calciu rezultând citrat de calciu care este greu solubil în apă. Urmează o nouă filtrare a amestecului. Prin tratare cu acid sulfuric (25%) se formează sulfat de calciu insolubil care este din nou eliminat prin filtrare obținundu-se acid citric sub formă cristalină.
- Producerea bio-tehnologică
Acest procedeu constă în cultivarea mucegaiului „Aspergillus niger” pe medii cu glucoză în prezența ionului bivalent de Fe2+.
[modificare] Utilizare
Acidul citric este folosit:
- pentru dizolvarea carbonatului de calciu în procesul de curățire a cazanelor sau vaselor de bucătărie, prin încălzirea apei se depune calcar;
- la conservarea în alimentație, fiind folosit la preparea răcoritoarelor fiind numit „E 330”;
- ca peptizator folosit la stabilizarea unor suspensii;
- efect negativ îl are în doze mari, scade pH-ul în alimente crescând însă incidența cariilor dentare;
- alt efect negativ în alimentația sugarilor, favorizează absorbția în sânge a metalelor grele (cadmiu, plumb);
- la reducerea sau împiedicarea coagularea sângelui, de aceea este folosit la conservarea sângelui pentru transfuzii în medicină, în raport de 10 : 1 sânge/citrat de calciu;
- la reducerea coroziunii metalelor nobile;
- citratul de calciu utilizat ca hrană pentru căinii cu deficințe de calciu;
- citratul de magneziu folosit în cazul deficiențelor de magneziu din organism;
- citratele servesc la reglarea pH-ului unor medicamente;
- citratul de sodiu este folosit în construcții la reglarea vitezei de legare a cimentului.
[modificare] Note
[modificare] Bibliografie
- A. Lehninger, Biochimie vol I-II, Editura Tehnică, București 1987-1992
- V. Ranga; I. Teodorescu Exarcu. Anatomia și fiziologia omului, Editura Medicală, București 1970
[modificare] Legături externe
- de Bundesinstitut für Risikobewertung – Concentrațiile mari de acid citric măresc incidența cariilor dentare