Curent marin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Curenţi marini (1911)

Curentul marin este o masă de apă în mişcare, într-o anumită direcţie, la suprafaţa mărilor şi oceanelor, sau pe verticală, cauzată de vânturi, maree, diferenţa de densitate şi de presiune atmosferică.

Cuprins

[modifică] Cauze

Curenţii marini sunt rezultatul unui factor complex, în general un rol important îl joacă diferenţa de temperatură sau gradului de salinitate a apei mărilor, ca şi difuziunea moleculară, care atrage după sine o diferenţă de densitate a apei.
Această circulaţie a apei marine determină şi influenţarea climei globului terestru.
Direcţia şi intensitatea curentului marin mai poate fi influenţat de anotimpuri, prin schimbarea intensităţii radiaţiei solare.

Prezentare Ekman-Spirale (Emisfera nordică)
  • Cauze mai importante a formării curenţilor sunt:
  1. Vântul curentul de aer antrenează stratul de apă de suprafaţă (Spirala-Ekman) un efect asemănător cu scoaterea dopului unei sticle
  2. Efectul solar de încălzirea apei
  3. Efectul de răcire a apei
  4. Influenţa topografică a reliefului submarin, configuraţia bazinelor oceanice, sau morfologia reliefului submarin
Ca urmare acestor factori apa cu o densitate mai mare va coborâ, la aceasta se adaugă efectul Coriolis, al vântului prin efecte de rotaţie şi de frecare şi unul din factorii cei mai importanţi fiind diferenţa de temperatură şi salinitate a apei marine.

[modifică] Clasificarea curenţilor

[modifică] După durată

Curenţii marini de suprafaţă se împart în:

Curenţi marini - 2004
  • a) curenţi permanenţi, care-şi menţin tot timpul direcţia şi viteza, formând aşa-numita „circulaţie oceanică generală"
  • b) curenţi periodici sau curenţi de maree, produşi de maree şi care îşi schimbă periodic direcţia şi
  • c) curenţi sezonieri, care iau naştere în urma acţiunii unor vânturi sezoniere.

Direcţia curenţilor se exprimă în grade sau în carturi, indicându-se totdeauna sensul lor de deplasare şi viteza (exprimată în noduri şi zecimi de noduri).

Când lăţimea curentului este mare şi antrenează o masă de apă puţin adâncă, deplasându-se cu viteză mică, atunci curentul respectiv este numit „derivă". Această formă de curenţi apare pe porţiunile finale ale curenţilor marini.

[modifică] După formare şi cauze

  1. curenţi provocaţi de maree (flux şi reflux)
  2. curenţi provocaţi de valuri
    1. curenţi de derivă litorală, determinaţi de valurile cu direcţie oblică faţă de ţărm şi care merg paralel cu acesta;
    2. curenţi de întoarcere pe la fund
    3. curenţi de întoarcere pe la suprafaţă.
  3. curenţi provocaţi de forţa de gravitaţie
  4. curenţi provocaţi de frecarea straturilor de apă de la suprafaţă de aer
    1. forţa de frecare (mai determină scăderea vitezei o dată cu adâncimea),
  5. curenţi provocaţi de vânt Spirala Ekman
  6. mişcarea de rotaţie a Pământului prin Efectul Coriolis
  7. Curenţii de descărcare sunt activi în unele strâmtori, fiind determinaţi de diferenţa de nivel dintre două bazine. Ex. între Marea Baltică şi Marea Nordului, între Marea Neagră şi Marea Egee.
  8. Curenţii de turbiditate sunt specifici părţii inferioare domeniului litoral şi mai ales domeniului submarin propriu-zis. Reprezintă deplasări rapide de apă, încărcată cu multe sedimente, provocate de cutremure, de supraîncărcarea pantelor cu aluviuni fluviatile.(asa e ;)

[modifică] După temperatură şi salintate

  1. curenţi calzi
  2. curenţi reci
  3. curenţi calzi cu salinitate ridicată
  4. curenţi reci cu salinitate ridicată

[modifică] După poziţie

  1. curenţi de suprafaţă
  2. curenţi de adâncime
  3. curenţi de coastă
  4. curenţi pe fundul mării
Această delimitare nu se poate face în mod absolut fiind forme de trecere de la o categorie la alta.
Importanta curenţilor litorali pentru morfologie este redusă numai la fâşiile unde traseele se apropie de linia ţărmului. Aici acţionează cu precădere curenţi cu caracter local.

[modifică] Curenţi marini

Nume Ocean (Mare) Temperatura
Curentul ecuatorial de nord in Oceanul Atlantic, Oceanul Pacific şi in Oceanul Indian cald
Curentul Caribic Atlantic (Marea Caraibilor, Golful Mexic) cald
Curentul Floridei Atlantic (Golful Mexic, Str. Florida) cald
Curentul Antilelor Atlantic (Antile, Mara Sargaselor) cald
Golfstrom (Curentul Golfului) Atlantic (Coasta americană, Atlanticul de Nord) cald
Curentul Atlanticului de Nord Atlantic cald
(Curentul Groenlandei şi Labradorului) Atlantic (partea europeană a Mării Nordului, coasta Labradorului, Bazinul Terra Nova) rece
Curentul Irming (O ramură din Curentul Golfului) Atlantic (partea europeană a Mării Nordului) cald
Curentul Norvegiei (O ramură din Curentul Golfului) Atlantic (partea europeană a Mării Nordului) cald
Curentul Azorelor şi Curentul Portugaliei Atlantic (Pragul Azorelor, coasta portugheză) cald
Curentul Canarelor Atlantic (coasta de vest europeană şi africană) rece
Curentul de coastă chinez Pacific (Marea Chinei de Est, Marea Chinei de Sud) cald
Kuroshio sau Kuroshivo Pacific (Pacificul de vest, Marea Japoniei) cald
Curentul Pacificului de Nord Pacific cald
Curentul Californiei Pacific (coasta americană) rece
Curentul ecuatorial de Sud in Atlantic, Pacific şi Oceanul Indian cald
Curentul Braziliei Atlantic (coasta de vest braziliană) cald
Curentul Somaliei Oceanul Indian (coasta de nord africană) cald
Curentul Mozambicului Oceanul Indian (Str. Mozambicului) cald
Curentul Agulha Oceanul Indian (coasta sud estică africană) cald
Curentul Austral de est Pacific (Marea Tasmaniei) cald
Anticurentul Ecuatorial in Pacific şi Oceanul Indian cald
Curentul Guineii Atlantic (Golful Guineii) cald
Curentul Oyashio Pacific (Marea Bering) rece
Curentul circular antarctic regiunea polară de sud a Oceanului Atlantic, Indian, Pacific şi Marea Arctică de Sud, rece
Curentul Capului Horn şi Curentul Falkland Atlantic (Insulele Falkland) rece
Curentul Bengalului Atlantic (coasta sud vestică africană) rece
Curentul Austral de Vest Oceanul Indian (coaste de vest a Australiei) rece
Curentul Humboldt Pacific (coasta vestică a Americii de Sud) rece

[modifică] Legături externe

Unelte personale