Curent marin
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Curentul marin este o masă de apă în mişcare, într-o anumită direcţie, la suprafaţa mărilor şi oceanelor, sau pe verticală, cauzată de vânturi, maree, diferenţa de densitate şi de presiune atmosferică.
Cuprins |
[modifică] Cauze
Curenţii marini sunt rezultatul unui factor complex, în general un rol important îl joacă diferenţa de temperatură sau gradului de salinitate a apei mărilor, ca şi difuziunea moleculară, care atrage după sine o diferenţă de densitate a apei.
Această circulaţie a apei marine determină şi influenţarea climei globului terestru.
Direcţia şi intensitatea curentului marin mai poate fi influenţat de anotimpuri, prin schimbarea intensităţii radiaţiei solare.
- Cauze mai importante a formării curenţilor sunt:
- Vântul curentul de aer antrenează stratul de apă de suprafaţă (Spirala-Ekman) un efect asemănător cu scoaterea dopului unei sticle
- Efectul solar de încălzirea apei
- Efectul de răcire a apei
- Influenţa topografică a reliefului submarin, configuraţia bazinelor oceanice, sau morfologia reliefului submarin
- Ca urmare acestor factori apa cu o densitate mai mare va coborâ, la aceasta se adaugă efectul Coriolis, al vântului prin efecte de rotaţie şi de frecare şi unul din factorii cei mai importanţi fiind diferenţa de temperatură şi salinitate a apei marine.
[modifică] Clasificarea curenţilor
[modifică] După durată
Curenţii marini de suprafaţă se împart în:
- a) curenţi permanenţi, care-şi menţin tot timpul direcţia şi viteza, formând aşa-numita „circulaţie oceanică generală"
- b) curenţi periodici sau curenţi de maree, produşi de maree şi care îşi schimbă periodic direcţia şi
- c) curenţi sezonieri, care iau naştere în urma acţiunii unor vânturi sezoniere.
Direcţia curenţilor se exprimă în grade sau în carturi, indicându-se totdeauna sensul lor de deplasare şi viteza (exprimată în noduri şi zecimi de noduri).
Când lăţimea curentului este mare şi antrenează o masă de apă puţin adâncă, deplasându-se cu viteză mică, atunci curentul respectiv este numit „derivă". Această formă de curenţi apare pe porţiunile finale ale curenţilor marini.
[modifică] După formare şi cauze
- curenţi provocaţi de maree (flux şi reflux)
- curenţi provocaţi de valuri
- curenţi de derivă litorală, determinaţi de valurile cu direcţie oblică faţă de ţărm şi care merg paralel cu acesta;
- curenţi de întoarcere pe la fund
- curenţi de întoarcere pe la suprafaţă.
- curenţi provocaţi de forţa de gravitaţie
- curenţi provocaţi de frecarea straturilor de apă de la suprafaţă de aer
- forţa de frecare (mai determină scăderea vitezei o dată cu adâncimea),
- curenţi provocaţi de vânt Spirala Ekman
- mişcarea de rotaţie a Pământului prin Efectul Coriolis
- Curenţii de descărcare sunt activi în unele strâmtori, fiind determinaţi de diferenţa de nivel dintre două bazine. Ex. între Marea Baltică şi Marea Nordului, între Marea Neagră şi Marea Egee.
- Curenţii de turbiditate sunt specifici părţii inferioare domeniului litoral şi mai ales domeniului submarin propriu-zis. Reprezintă deplasări rapide de apă, încărcată cu multe sedimente, provocate de cutremure, de supraîncărcarea pantelor cu aluviuni fluviatile.(asa e ;)
[modifică] După temperatură şi salintate
- curenţi calzi
- curenţi reci
- curenţi calzi cu salinitate ridicată
- curenţi reci cu salinitate ridicată
[modifică] După poziţie
- curenţi de suprafaţă
- curenţi de adâncime
- curenţi de coastă
- curenţi pe fundul mării
- Această delimitare nu se poate face în mod absolut fiind forme de trecere de la o categorie la alta.
Importanta curenţilor litorali pentru morfologie este redusă numai la fâşiile unde traseele se apropie de linia ţărmului. Aici acţionează cu precădere curenţi cu caracter local.
[modifică] Curenţi marini
| Nume | Ocean (Mare) | Temperatura |
|---|---|---|
| Curentul ecuatorial de nord | in Oceanul Atlantic, Oceanul Pacific şi in Oceanul Indian | cald |
| Curentul Caribic | Atlantic (Marea Caraibilor, Golful Mexic) | cald |
| Curentul Floridei | Atlantic (Golful Mexic, Str. Florida) | cald |
| Curentul Antilelor | Atlantic (Antile, Mara Sargaselor) | cald |
| Golfstrom (Curentul Golfului) | Atlantic (Coasta americană, Atlanticul de Nord) | cald |
| Curentul Atlanticului de Nord | Atlantic | cald |
| (Curentul Groenlandei şi Labradorului) | Atlantic (partea europeană a Mării Nordului, coasta Labradorului, Bazinul Terra Nova) | rece |
| Curentul Irming (O ramură din Curentul Golfului) | Atlantic (partea europeană a Mării Nordului) | cald |
| Curentul Norvegiei (O ramură din Curentul Golfului) | Atlantic (partea europeană a Mării Nordului) | cald |
| Curentul Azorelor şi Curentul Portugaliei | Atlantic (Pragul Azorelor, coasta portugheză) | cald |
| Curentul Canarelor | Atlantic (coasta de vest europeană şi africană) | rece |
| Curentul de coastă chinez | Pacific (Marea Chinei de Est, Marea Chinei de Sud) | cald |
| Kuroshio sau Kuroshivo | Pacific (Pacificul de vest, Marea Japoniei) | cald |
| Curentul Pacificului de Nord | Pacific | cald |
| Curentul Californiei | Pacific (coasta americană) | rece |
| Curentul ecuatorial de Sud | in Atlantic, Pacific şi Oceanul Indian | cald |
| Curentul Braziliei | Atlantic (coasta de vest braziliană) | cald |
| Curentul Somaliei | Oceanul Indian (coasta de nord africană) | cald |
| Curentul Mozambicului | Oceanul Indian (Str. Mozambicului) | cald |
| Curentul Agulha | Oceanul Indian (coasta sud estică africană) | cald |
| Curentul Austral de est | Pacific (Marea Tasmaniei) | cald |
| Anticurentul Ecuatorial | in Pacific şi Oceanul Indian | cald |
| Curentul Guineii | Atlantic (Golful Guineii) | cald |
| Curentul Oyashio | Pacific (Marea Bering) | rece |
| Curentul circular antarctic | regiunea polară de sud a Oceanului Atlantic, Indian, Pacific şi Marea Arctică de Sud, | rece |
| Curentul Capului Horn şi Curentul Falkland | Atlantic (Insulele Falkland) | rece |
| Curentul Bengalului | Atlantic (coasta sud vestică africană) | rece |
| Curentul Austral de Vest | Oceanul Indian (coaste de vest a Australiei) | rece |
| Curentul Humboldt | Pacific (coasta vestică a Americii de Sud) | rece |
