Kamceatka

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Peninsula Kamceatka

Vulcanul Avacinski

Ciucuţi (1813)

Topografia peninsulei

Kamceatka (rusă Камчатка) este o peninsulă în regiunea estică a Rusiei, făcând parte din Orientul Îndepărtat Rus identificându-se în parte cu Regiunea Kamceatka. În anul 1966 regiunea vulcanică de pe peninsulă a fost declarată patrimoniu mondial UNESCO.

[modifică] Date geografice

Kamceatka ocupă o suprafaţă de 370.000 km² fiind cea mare peninsulă din Asia de Est. Se situează între strâmtoarea Bering, Marea Ohoţk şi insula Sahalin. Peninsula se întinde din Siberia de Est spre sud în direcţia Japoniei, continuând în insulele Kurile. Cel mai mare oraş de pe penisulă este Petropavlovsk Kamciaţki, care se află în golful Avacea, unul dintre cele mai mari golfuri naturale din lume. Din punct de vedere geologic, Kamceatka este o regiune tânără, cu vârsta de cca. 2 milioane de ani. Penisula a luat naştere prin ridicarea ei de către procesele geotectonice dintre placa Pacificului care intră cu o viteză de 8 cm pe an sub placa Euroasiei. Kamceatka are lungimea de 1200 km şi o lăţime de 450 km, întinzându-se de la latitudinea geografică de 51°N până la 62°N. Pe teritoriul peninsulei se află numeroase gheizere şi cca. 160 de vulcani din care 28 sunt activi. Munţii Sredinîi (Срединный хребет) de pe peninsulă care se întind în direcţia nord-sud, cu cel mai înalt vârf Kliucevskaia Sopka (Ключевская сопка) măsurând altitudinea de 4.750 m m n.m. altitudine. Râul cel mai important poartă acelaşi nume, are o lungime de 758 km, izvorăşte în nordul peninsulei şi se revarsă în Pacific.

[modifică] Populaţie

În ziua de azi, în Kamceatka trăiesc cca. 380.000 de oameni, cu o densitate relativ mică, ea fiind majoritatea formată din ruşi şi numai în proporţie de 2,5% din populaţie indigenă compusă din koriaci, itelmeni, eveni şi ciucuţi.