James Watt
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 James Watt, conform lucrării History of the World, editor H.F. Helmolt, New York, 1901 |
|
| Născut | 19 ianuarie 1736 Greenock, Firth of Clyde, Scoţia Regatul Unit al Marii Britanii |
|---|---|
| Decedat | 19 august 1819 / 25 august 1819 [1] Handsworth, Staffordshire, Anglia |
| Rezidenţă |  Regatul Unit |
| Naţionalitate | Regatul Unit |
| Domeniu | Inginer mecanic, inventator, tehnica măsurătorilor, matematician |
| Instituţie | University of Glasgow Boulton and Watt |
James Watt (n. 19 ianuarie 1736 - d. 19 / 25 august 1819) a fost un matematician, inventator şi inginer scoţian, care a activat într-o perioadă de efervescenţă a revoluţiei industriale, ca fiind cel care a adus importante îmbunătăţiri funcţionării maşinii cu abur a lui Thomas Newcomen, prin inventarea camerei de condensare a aburului separată, respectiv re-proiectarea şi adaptarea regulatorului centrifugal la maşinile sale cu abur. James Watt este, de asemenea, şi inventatorul şi deţinătorul de patent al locomotivei cu abur.
[modifică] Biografie
S-a născut în localitatea Greenock din Scoţia. Studiile şi le-a terminat la Londra, Anglia, începând şi activitatea de fabricant de instrumente matematice (1754). A revinit pe plaiurile natale, în Glasgow, Scoţia. A fost fabricantul de instrumente matematice folosite de Universitatea din Glasgow. Aici i s-a oferit să repare o maşină cu abur, de unde i-a încolţit ideea ameliorării acesteia; astfel au apărut "camera separată de condensare a aburului" (1769) şi "regulatorul de turaţie al maşinii cu abur" (1788).
Ulterior se mută în Anglia la Birmingham. Aici se înscrie într-un club, Lunar Society (traducere aproximativă Societatea fanteziştilor), care - în ciuda numelui înşelător - era de fapt un club ştiinţific format din inventatori. Multe din originalele lucrărilor sale se găsesc la "Birmingham Cultural Library" (Biblioteca Centrală din Birmingham).
James Watt, împreună cu un industriaş britanic, Matthew Boulton, reuşesc să creeze o intreprindere de fabricare a ceea ce se numea maşina cu abur a lui Watt, îmbunătăţită (1774). Tot aici va realiza, împreună cu un alt inventator scoţian William Murdoch, un angrenaj de convertire a mişcării verticale în mişcare de rotaţie (1781). Ulterior, a mai realizat o maşină cu dublă acţiune (1782).
Cea mai mare realizare a sa este considerată a fi brevetarea în anul 1784 a locomotivei cu abur.
Watt este cel care a introdus unităţii de măsură denumită cal-putere, pentru a putea compara puterilor diferitelor maşini cu abur ale timpului şi care era, atunci, echivalentul ridicării a 550 livre într-o secundă, sau echivalentul a 745,7 watt, unitatea de măsură a puterii din Sistemul Internaţional.
De numele său este legată, de asemenea, denumirea watt-ului ca unitate de măsură a puterii electrice.
