Capră
| Capră Stare de conservare: Domesticit
|
|||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Clasificare științifică | |||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||
| Nume trinomial | |||||||||||||||||||
| Capra aegagrus hircus L., 1758 |
|||||||||||||||||||
Capra domestică (Capra aegagrus hircus) este o subspecie domesticită a caprei sălbatice din Asia de sud-vest și Europa de est. Este un membru al familiei bovinelor.
Cuprins |
Istoria [modificare]
Caprele sunt printre primele animale domestice de către om.[1] Analiza genetică cea mai recentă[2] confirmă dovezile arheologice și anume că Munții Zagros din Anatolia sunt originea tuturor caprinele domestice astăzi. O altă sursă genetică majoră de caprine moderne este capra Bezoar, din regiunile muntoase din Asia Mică și Orientul Mijlociu.[1] Păstorii neolitici au început să păstreze caprinele pentru lapte și carne, dar au fost folosite și drept combustibil, pentru îmbrăcăminte, construcții și instrumente.[3] Cele mai timpurii resturi de capre domesticite datând de acum 10,000 ani se găsesc în Ganj Dareh în Iran. Rămășițe de capră au fost găsite la siturile arheologice din Ierihon, Choga, Mami, Djeitun și Cayonu, datând de acum 8000 și 9000 de ani în urmă.[1]
Caracteristici [modificare]
Există peste 300 de rase distincte de capră.[3] Speranța de viață pentru caprine este cuprinsă între 15 și 18 ani.[4] Un exemplar a avut chiar 24 ani.[5]
Caprele sunt extrem de curioase și inteligente. Cele mai multe capre, în mod natural, au două coarne, de diferite forme și mărimi în funcție de rasă. Caprele sunt rumegătoare.
Compoziția laptelui [modificare]
Caprele produc aproximativ 2% din laptele total produs în lume.[6]
| Constituent | Capră | Vacă | Om |
|---|---|---|---|
| Grăsime (g) | 3.8 | 3.6 | 4.0 |
| Proteine (g) | 3.5 | 3.3 | 1.2 |
| Lactoză (g) | 4.1 | 4.6 | 6.9 |
| Cenușă(g) | 0.8 | 0.7 | 0.2 |
| Total solide (g) | 12.2 | 12.3 | 12.3 |
| Calorii | 70 | 69 | 68 |
| Constituenți | unitate | Vacă | Capră | Oaie | Bivoliță |
|---|---|---|---|---|---|
| Apă | g | 87.8 | 88.9 | 83.0 | 81.1 |
| Proteine | g | 3.2 | 3.1 | 5.4 | 4.5 |
| Grăsime | g | 3.9 | 3.5 | 6.0 | 8.0 |
| Carbohidrați | g | 4.8 | 4.4 | 5.1 | 4.9 |
| Energie | kcal | 66 | 60 | 95 | 110 |
| Energie | kJ | 275 | 253 | 396 | 463 |
| Lactoză | g | 4.8 | 4.4 | 5.1 | 4.9 |
| Colesterol | mg | 14 | 10 | 11 | 8 |
| Calciu | IU | 120 | 100 | 170 | 195 |
| Acizi grași saturați | g | 2.4 | 2.3 | 3.8 | 4.2 |
| Acizi grași mononesaturați | g | 1.1 | 0.8 | 1.5 | 1.7 |
| Acizi grași polinesaturați | g | 0.1 | 0.1 | 0.3 | 0.2 |
Statisticile la nivel mondial [modificare]
Potrivit FAO, producătorii de top, de lapte de capră, în 2008 au fost India (4 milioane tone), Bangladesh (2.16 milioane tone) și Sudan (1.47 tone).[9]
| Țară/Regiune | Total Animale (milioane) | Lapte de capră (milioane tone) | Carne de capră (milioane tone) |
|---|---|---|---|
| Lume | ----- | 15.2 | 4.8 |
| Africa | 294.5 | 3.2 | 1.1 |
| Nigeria | 53.8 | N/A | 0.26 |
| Sudan | 43.1 | 1.47 | 0.19 |
| Asia | 511.3 | 8.89 | 3.4 |
| Afganistan | 6.38 | 0.11 | 0.04 |
| Pakistan | 60.00 | N/A | N/A |
| India | 125.7 | 4.0 | 0.48 |
| Bangladesh | 56.4 | 2.16 | 0.21 |
| China | 149.37 | 0.26 | 1.83 |
| Arabia Saudită | 2.2 | 0.076 | 0.024 |
| America | 37.3 | 0.54 | 0.15 |
| Mexic | 8.8 | 0.16 | 0.04 |
| SUA | 3.1 | N/A | 0.022 |
| Europa | 17.86 | 2.59 | 0.012 |
| Marea Britanie | 0.09 | N/A | N/A |
| Franța | 1.2 | 0.58 | 0.007 |
| Oceania | 3.42 | 0.0004 | 0.018 |
Vezi și [modificare]
Galerie de imagini [modificare]
Referințe [modificare]
- ^ a b c Breeds of Livestock; Goats: (Capra hircus). Oklahoma State University Board of Regents
- ^ Naderi et al.; Rezaei, HR; Pompanon, F; Blum, MG; Negrini, R; Naghash, HR; Balkiz, O; Mashkour, M et al. (18 noiembrie 2008). „The goat domestication process inferred from large-scale mitochondrial DNA analysis of wild and domestic individuals”. PNAS 105 (46): 17659–17664. doi:. PMID 19004765.
- ^ a b Hirst, K. Kris. "The History of the Domestication of Goats". About.com. Accesat la 2 Decembrie, 2011.
- ^ William S. Spector, ed (1956). Handbook of Biological Data. Saunders
- ^ „Teeth, Life Expectancy & How to estimate a goat's age”. fiascofarm.com. 16 Match 2009. http://fiascofarm.com/goats/age.htm. Accesat la 2 Decembrie 2011.
- ^ FAO. 1997. 1996 Production Yearbook. Food Agr. Organ., UN. Rome, Italy.
- ^ Park,W.Y.,G.F.W. Haenlein.ed. 2006. Handbook of Milk of Non-Bovine Mammals. Blackwell Publishing.
- ^ „Milk analysis”. North Wales Buffalo. Arhivat din original la 29 septembrie 2007. http://web.archive.org/web/20070929071651/http://www.northwalesbuffalo.co.uk/milk_analysis.htm. Accesat la 2 Decembrie 2011. (Citing McCane, Widdowson, Scherz, Kloos, International Laboratory Services.)
- ^ FAOSTAT 2008 http://faostat.fao.org/default.aspx