Placentă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Placentă

Placenta (lat. placenta) poate fi numită ca un organ musculos și spongios care se formează în perioada de (sarcină) gestație la majoritatea mamiferelor și care face legătura între mamă și embrion, servind la nutriția și respirația acestuia, acesta eliminându-se la naștere.

Placenta umană[modificare | modificare sursă]

La femeie placenta are o greutate între 500 și 600 de grame, având un diametru de 15-20 cm. Ea se formează după procesul de nidație (fixare a ovulei fecundate), din mucoasa uterină și embrion.

Rolul placentei[modificare | modificare sursă]

Placenta este bogat vascularizată prin difuzie are rolul de respirație și nutriție a embrionului, dar mai are un rol de barieră, protejând embrionul față de unii germeni patogeni. Ea mai are un rol de glandă endocrină, prin secreția unor hormoni estrogeni, hormonul gonadotrop, progesteron prin care în perioada sarcinii este sistat ciclul menstrual, fiind stimulată creșterea sânilor și apariția secreției laptelui matern.