Balenă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
MysticetiAjutor:Cum se citește o cutie de taxonomie
Humpback stellwagen edit.jpg
Balenă cu cocoașă făcând salturi
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Clasă: Mammalia
Ordin: Cetacea
Subordin: Mysticeti
Familii

Balaenidae
Balaenopteridae
Eschrichtiidae
Neobalaenidae
Janjucetidae

Balenele fac parte din subordinul Mysticeti ai ordinului Cetacea. Balenele sunt simultan cele mai mari animale și cele mai mari mamifere din lume.

Balenele au apărut acum aproximativ 50 de milioane de ani. Strămoșii lor erau animale de uscat, care prin adaptarea treptată la mediul marin, au suferit pierderea perechii de picioare posterioare, crearea unei caudale, respectiv transformarea perechii de membre anterioare în înotătoare. Balenele sunt animale blânde, inteligente, care se hrănesc cu microorganismele din ocean.

Clasificarea balenelor[modificare | modificare sursă]

Balenele sunt grupate în 4 familii actuale, cu 11 specii, și o familie fosilă.

Familia Balaenidae[modificare | modificare sursă]

Sunt balene netede; acestea cuprind următoarele specii:

  1. Balaena mysticetus - balena de Groenlanda
  2. Eubalaena australis - balenă sudică
  3. Eubalaena glacialis - balenă nordică

Familia Neobalaenidae[modificare | modificare sursă]

Sunt balene pigmeu și cuprind o singură specie:

  1. Caperea marginata - balenă pigmeu

Familia Eschrichtriidae[modificare | modificare sursă]

Sunt balene cenușii, cu specia:

  1. Eschristius robustus - balenă cenușie

Familia Balaenopteridae[modificare | modificare sursă]

Sunt balene brăzdate, cu următoarele specii:

  1. Balaenoptera musculus - balenă albastră
  2. Balaena physalus - balenă cu înotătoare
  3. Balaena borealis
  4. Balaena endeni - balena Bride
  5. Megaptera novaeanglianae - balenă cu cocoașă
  6. Balaena acutorostrata
Fosilă de Janjucetus hunderi
- Muzeul Victoria din Melbourne -

Familia Janjucetidae[modificare | modificare sursă]

Este o familie fosilă de balene, care cuprinde strămoșii balenelor actuale. Are o singură specie cunoscută:

  1. Janjucetus hunderi

Particularități anatomice[modificare | modificare sursă]

Fanoane

Fanoanele[modificare | modificare sursă]

Balenele au dezvoltat în cursul evoluției lor niște formațiuni numite fanoane, care le permit să se hrănească cu plancton. Acestea se termină prin niște prelungiri în formă de perie, care funcționează ca o sită. Astfel, din tonele de apă vehiculate prin gură, ele rețin doar planctonul. Diferite specii de balene și-au dezvoltat propriile tipuri de fanoane, astfel încât acestea să rețină componente diferite ale planctonului. Acesta este o modificare adaptativă care le permite să nu intre în competiție pentru sursele de hrană. Cataceele care au fanoane lungi și subțiri, ca de exemplu balena albastră, rețin din apă microcrustaceele. Balenele care se hrănesc mai mult la suprafața apei, au nevoie de fanoane mai mari. În aceasta categorie intră balena de Groenlanda și balena de Vizcaya. Capul balenei este foarte mare și puternic, pentru a putea suporta greutatea fanoanelor și volumul imens de apă care trebuie filtrat pentru a reține hrana.

Fiziologie[modificare | modificare sursă]

Nutriție[modificare | modificare sursă]

În ciuda dimensiunilor uriașe, balenele nu consumă foarte multă hrană. Datorită conformației corporale menite să economisească energia, ele nu au nevoie să mănânce cantități prea mari. Se hrănesc cu mici organisme și plancton. Aceasta este cea mai bogată sursă de hrană pentru aceste mamifere marine.

Ciclu de reproducere[modificare | modificare sursă]

Odată la 2-3 ani balenele nasc pui vii pe care îi hrănesc cu lapte. În timpul nașterii, femela mamă este înconjurată de câteva moașe, care vor ajuta noul născut să se mențină la suprafață pentru a respira. Balena produce zilnic aproximativ 200-300 litri de lapte foarte gras. Puiul va suge lapte matern și are o rată de creștere foarte mare.

Protecția speciilor de balene[modificare | modificare sursă]

Convenția Internațională privind Reglementarea Vânării Balenelor a fost adoptată la Washington, la 2 decembrie 1946 iar Protocolul la Convenția Internațională privind Reglementarea Vânării Balenelor a fost adoptat la Washington, la 19 noiembrie 1956.[1] [2]

Pe 12 noiembrie 2007, președintele României, Traian Băsescu a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru aderarea Guvernului Romaniei la această convenție și la acest protocol.[2]

Japonia este printre puținele state care nu recunosc și nu respectă convențiile internaționale cu privire la stoparea totală a vânării balenelor.[3]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Protocolul din 19 noiembrie 1956 (Protocolul din 1956), legestart.ro, accesat la 23 mai 2012
  2. ^ a b Basescu semneaza pentru protejarea balenelor, 12 noiembrie 2007, Ziare.com, accesat la 23 mai 2012
  3. ^ Furtul carnii de balena, o noua moda in Japonia, 26 mai 2008, Descoperă, accesat la 23 mai 2012

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Balenă