Balenă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
MysticetiAjutor:Cum se citește o cutie de taxonomie
Balenă cu cocoașă făcând salturi
Balenă cu cocoașă făcând salturi
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Clasă: Mammalia
Ordin: Cetacea
Subordin: Mysticeti
Familii

Balaenidae
Balaenopteridae
Eschrichtiidae
Neobalaenidae
Janjucetidae

Balenele fac parte din subordinul Mysticeti ai ordinului Cetacea. Balenele sunt simultan cele mai mari animale și cele mai mari mamifere din lume.

Balenele au apărut acum aproximativ 50 de milioane de ani. Strămoșii lor erau animale de uscat, care prin adaptarea treptată la mediul marin, au suferit pierderea perechii de picioare posterioare, crearea unei caudale, respectiv transformarea perechii de membre anterioare în înotătoare. Balenele sunt animale blânde, inteligente, care se hrănesc cu microorganismele din ocean.

Cuprins

[modificare] Clasificarea balenelor

Balenele sunt grupate în 4 familii actuale, cu 11 specii, și o familie fosilă.

[modificare] Familia Balaenidae

Sunt balene netede; acestea cuprind următoarele specii:

  1. Balaena mysticetus - balena de Groenlanda
  2. Eubalaena australis - balenă sudică
  3. Eubalaena glacialis - balenă nordică

[modificare] Familia Neobalaenidae

Sunt balene pigmeu și cuprind o singură specie:

  1. Caperea marginata - balenă pigmeu

[modificare] Familia Eschrichtriidae

Sunt balene cenușii, cu specia:

  1. Eschristius robustus - balenă cenușie

[modificare] Familia Balaenopteridae

Sunt balene brăzdate, cu următoarele specii:

  1. Balaenoptera musculus - balenă albastră
  2. Balaena physalus - balenă cu înotătoare
  3. Balaena borealis
  4. Balaena endeni - balena Bride
  5. Megaptera novaeanglianae - balenă cu cocoașă
  6. Balaena acutorostrata
Fosilă de Janjucetus hunderi
- Muzeul Victoria din Melbourne -

[modificare] Familia Janjucetidae

Este o familie fosilă de balene, care cuprinde strămoșii balenelor actuale. Are o singură specie cunoscută:

  1. Janjucetus hunderi

[modificare] Particularități anatomice

Fanoane

[modificare] Fanoanele

Balenele au dezvoltat în cursul evoluției lor niște formațiuni numite fanoane, care le permit să se hrănească cu plancton. Acestea se termină prin niște prelungiri în formă de perie, care funcționează ca o sită. Astfel, din tonele de apă vehiculate prin gură, ele rețin doar planctonul. Diferite specii de balene și-au dezvoltat propriile tipuri de fanoane, astfel încât acestea să rețină componente diferite ale planctonului. Acesta este o modificare adaptativă care le permite să nu intre în competiție pentru sursele de hrană. Cataceele care au fanoane lungi și subțiri, ca de exemplu balena albastră, rețin din apă microcrustaceele. Balenele care se hrănesc mai mult la suprafața apei, au nevoie de fanoane mai mari. În aceasta categorie intră balena de Groenlanda și balena de Vizcaya. Capul balenei este foarte mare și puternic, pentru a putea suporta greutatea fanoanelor și volumul imens de apă care trebuie filtrat pentru a reține hrana.

[modificare] Fiziologie

[modificare] Nutriție

În ciuda dimensiunilor uriașe, balenele nu consumă foarte multă hrană. Datorită conformației corporale menite să economisească energia, ele nu au nevoie să mănânce cantități prea mari. Se hrănesc cu mici organisme și plancton. Aceasta este cea mai bogată sursă de hrană pentru aceste mamifere marine.

[modificare] Ciclu de reproducere

Odată la 2-3 ani balenele nasc pui vii pe care îi hrănesc cu lapte. În timpul nașterii, femela mamă este înconjurată de câteva moașe, care vor ajuta noul născut să se mențină la suprafață pentru a respira.Balena produce zilnic aproximativ 200-300 litri de lapte foarte gras.Puiul va suge lapte matern și are o rată de creștere foarte mare.


Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Participare
Tipărire/exportare
Trusa de unelte
În alte limbi