Drog
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Termenul drog are mai multe accepţiuni: 1) în sens larg desemnează orice substanţă(naturală sau artificială) care prin natura sa chimică determină alterarea funcţionării unui organ. 2) În sens restrâns se referă substanţe care provoacă toleranţă şi dependenţă. 3) În limbaj uzual acest termen se referă la substanţe psihoactive, mai ales cele ilegale. Cele mai cunoscute droguri sunt canabisul, opiaceele, şi halucinogenele.
Cuprins |
[modifică] Clasificare
Drogurile psihoactive se clasifică în felul următor
4. Cannabis sau cinepa indiana. Pudra. Fumata, mestecata, adaugata in produsele de patiserie, alte alimente, in bauturi. Efectele pudrei de cannabis depind de calitatea sa, de cantitatea absorbita si de consumator. Dozele mici produc euforie si o stare de exaltare agreabila care se termina cu somn. Nu provoaca dependenta fizica ci, la unele persoane firave, dependenta psihica. Scadere a activitatii, diminuarea atentiei si memoriei, tulburari de caracter (iritabilitate, instabilitate) si de dispozitie (alternarea fazelor de depresie cu momente de exaltare). Fiind cel mai ieftin este larg utilizat (ex. 75 –80% din consumatorii francezi).
[modifică] Antipasihotice
1. LSD–ul. Numai LSD este sintetic (dietilamida acidului lizergic). Numai efectul LSD-ului dureaza citeva ore. Efecte placute sau neplacute, in functie de montajul mintal = expectanta consumatorului.
2. PCP (fenciclidina hidroclorica), cunoscuta sub numele de "praful ingerului" ("angel dust"). Se adauga ruperea contactului cu realitatea, agresivitatea (care poate persista citeva saptamini). In general se traverseaza fazele: violenta, comportament psihotic - 5 zile, alte 5 zile de comportament imprevizibil si cu insomnii si o rapida refacere in ultimele 4 zile. In timp, apar tulburari diferite. eft-center |250px
[modifică] Mod de funcţionare
Fiecare drog acţionează asupra unui neurotransmiţător sau receptor la nivelul sinapselor din neuroni, această acţiune ducând în general la efecte adverse pe termen lung:
| Neurotransmiţător/receptor | Clasificare | Exemple |
|---|---|---|
| Serotonină | Antagonişti ai receptorilor pentru serotonină | LSD, psilocibină, mescalină, DMT |
| Inhibitori ai recaptării serotoninei (SSRIs) | fluoxetine, sertraline | |
| Substanţe care stimulează eliberarea de serotonină | ||
| GABA | Antagonişti ai receptorilor pentru GABA | etanol, barbiturice, diazepam, tujonă |
| Inhibitori ai recapturării GABA | tiagabină | |
| Antagonişti selectivi ai receptorilor pentru GABA | muscimol, acid ibotenic | |
| Receptori Opioid-ergici | Agonişti ai receptorilor pentru μ-opioid | morfină, heroină, oxicodonă |
| Receptori pentru μ-opioid (agonişti inverşi) | naloxonă, naltrexonă | |
| Agonişti ai receptorilor pentru κ-opioid | salvinorin A, butorphanol, nalbuphine | |
| Dopamină | Inhibitori (blockers) ai transportorului de dopamină | cocaină |
| Antagonişti ai receptorilor pentru dopamină | haloperidol, droperidol | |
| Monoamin oxidază (MAO) | Inhibitori MAO (Monoamin oxidază (MAOIs) | phenelzine, iproniazid |
| Molecule ce interacţioneaza cu transportorul de MAO | amfetamine, metamfetamine | |
| Receptor NMDA | Antagonişti ai receptorilor NMDA (N-Metil-d-aspartat) | ketamină, PCP, DXM |
| Norepinefrină | Inhibitori ai recaptării de norepinefrină | amoxapine, atomoxetine, mianserin |
| Cannabinoid receptor | Agonişti ai receptorilor cannabinoid-ergici | THC |
| Acetilcolină | Substanţe colinergice (agonişti ai acetilcolinei) | nicotină, piracetam |
| Substanţe anticolinergice (antagonişti ai acetilcolinei) | scopolamină, dimenhydrinat, difenhidramină | |
| Adenozină | Metilxantine (Antagonişti ai receptorilor pentru adenozină [1]) | cafeină |
| Receptor AMPA | Antagonişti ai receptorilor AMPA (acid α-amino-3-hidroxi-5-metil-4-isoxazol propionic) | acid kinurenic, NBQX |
| Melanocortin receptor | Antagonişti ai receptorilor pentru melanocortină | bremelanotid |
[modifică] Vezi şi
Substanţe: |
Substanţe: |
[modifică] Bibliografie
Roland Doron, Francois Parot, 2006. Dicţionar de psihologie. Bucureşti: Humanitas.
- ^ Ford: Clinical Toxicology, 1st ed.,Copyright © 2001 W. B. Saunders Company, Chapter 36 - Caffeine and Related Nonprescription Sympathomimetics

