Regiunea Odesa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare


Regiunea Odesa
Одеська область
Odeska Oblast
—  Regiune  —
Drapel
Drapel
Stema Regiunea OdesaОдеська областьOdeska Oblast
Stemă

Țară Ucraina

Reședință Odesa
Subdiviziuni Raioane

Guvernare
 - Guvernator Eduard Matviciuk

Suprafață
 - Total 33.310  km²

Populație (2012)
 - Total 2,388,007 locuitori
 - Densitate 71,7 loc./km² 


Map of Ukraine political simple Oblast Odessa.png

Regiunea Odesa (în ucraineană Одеська область, transliterat Odeska oblast; sau Одещина, transliterat Odeșcina) este un oblast în sud-vestul Ucrainei. Centrul său administrativ este orașul Odesa.

Hartă detaliată a Oblastului Odessa

Istorie[modificare | modificare sursă]

Încă din evul mediu regiunea la apus de Nistru a aparținut voievodatului românesc Moldova, numeroase hrisoave bisericești sau politice atestând că era o parte de jure a acestui stat. La răsărit de Nistru se afla Edisanul, provincie disputată a cărei capitală era cetatea Oceacov : și acolo, numeroși agricultori români trăiau sub stăpînirea Tătarilor („satele hănești”). Toată zona (Bugeacul și Edisanul) a trecut sub stăpânirea turcească în 1484-1538. Edisanul trece în stăpânirea rusească în 1792, în urma războiului Ruso-Turc din 1791, când Rusia primește în urma Tratatului de la Iași, cetatea Oceakov și ținuturile dintre Nistru și Bug, de unde locuitorii turci și tătari sunt alungați spre Bugeac ; în locul lor vin Ruși, Ucraineni și Germani. La data de 7 iunie 1794 la ordinul Ecaterinei II a fost întemeiat orașul Odesa, ca una dintre metropolele Novorusiei.

În 1812, este rândul Bugeacului să fie cedat de Turci, imperiului rus : locuitorii români, turci și tătari sunt atunci alungați din zonă spre Dobrogea, de unde au venit în locul lor Găgăuzi și Bulgari. Astăzi, limba română (denumită aici „moldovenească”) nu mai este vorbită decât de cei 130.000 de români care mai trăiesc încă în această regiune, dar ai căror descendenți trec treptat la limba ucraineană.

În 1918, în Basarabia se constituie Republica Democrată Moldovenească care cuprinde Bugeacul și se unește ulterior cu România, în timp ce Edisanul intră în componența Uniunii sovietice și este bântuit de cumplitul Holodomor (foametea provocată de regimul sovietic în Ucraina).

Regiunea Odesa a fost înființată la data de 27 februarie 1932 în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene, și nu cuprindea atunci Bugeacul. În vara anului 1941 este ocupată de regimul antonescian al României care procedează aici la „curățirea terenului” de toate elementele bănuite c-ar fi susținut dictatura sovietică, printre care toți Evreii din Odesa fără deosebire. Mulți Evrei din restul României sunt atunci deportați aici ; o parte dintre ei mor de frig și boli. Regiunea este inclusă în Transnistria, anexată formal de România dar administrată de armată. În martie 1944, redevine sovietică. În august 1944 sovieticii ocupă Bugeacul, pe care îl organizează, așa cum o făcuseră și în august 1940, ca regiune Ismail. Dar aceasta este desființată și încorporată în regiunea Odesa după anul 1956. Regiunea a devenit parte a Ucrainei în 1991.

Geografie și economie[modificare | modificare sursă]

Regiunea ocupă o zonă largă de stepă divizată de estuarul Nistrului. Coasta sa la Marea Neagră este compusă din numeroase plaje, estuare și lagune. Terenurile regiunii sunt renumite pentru fertilitatea lor și pentru faptul că agricultura practicată pe ele stă la baza economiei. Sud vestul regiunii, adică regiunea istorică Bugeac posedă numeroase podgorii și livezi.

Din punct de vedere economic regiunea a realizat 4,95% din produsul intern brut al Ucrainei în anul 2008.

Ramuri importante ale economiei regiunii sunt:

Regiunea are o suprafață de 33.300 km². Populația sa (conform recensământului din 2004-05-01) este de 2,4 milioane de oameni, din care aproximativ două treimi este populația orașului-capitală Odesa.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Pe lîngă ucraineni, ruși și lipoveni, predominanți, un număr important de bulgari, găgăuzi, români și greci trăiesc în această provincie.

Bulgarii reprezintă 21%, iar românii circa 13%, fiind majoritari în zona orașului Reni, din Bugeac. Notabilă este evoluția populației din 1989 până în 2004. Astfel procentul ucrainenilor și găgăuzilor a scăzut cu 1-2% în ultimii ani, în timp ce procentul românilor a crescut cu 1-4%.


Legături externe[modificare | modificare sursă]