Județul Bistrița-Năsăud

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Judeţul Bistriţa-Năsăud)
Salt la: Navigare, căutare
Bistrița-Năsăud
—  Județ  —
Prezentare Judet Bistrita-Nasaud.jpg
Stema Bistrița-Năsăud
Stemă

Țară  România
Regiune Nord-Vest

Reședință Bistrița
Localități componente municipii
orașe
Comune

Guvernare
 - Președintele Consiliului Județean Emil Radu Moldovan(USL)
 - Prefect Ioan Țintean

Suprafață
 - Total 5.355  km²

Populație (2011)
 - Total 277,861 locuitori
 - Densitate 51.9 loc./km² 
 - Locul după populație 35

Prefix telefonic 0263
Indicativ autovehicule BN

Site: [1]

Harta României cu județul Bistrița-Năsăud indicat
Harta României cu județul Bistrița-Năsăud indicat

Bistrița-Nasăud este un județ în Transilvania, România. Județul Bistrița-Nasăud este împărțit, din punct de vedere administrativ, într-un municipiu, 3 orașe și 58 de comune cu 235 de sate. Se învecinează cu județele Cluj, la vest, Maramureș, la nord, Suceava, la est și Mureș la sud.

Populația[modificare | modificare sursă]

În 2002, județul avea 311 657 locuitori, dintre care:



Circle frame.svg

Componența etnică a județtului Bistrița-Năsăud

     Români (90.25%)

     Maghiari (5.88%)

     Romi (3.57%)

     Germani (0.21%)

     Altă etnie (0.07%)

Evoluția demografică


Stema județului[modificare | modificare sursă]

Stema judeţului Bistriţa-Năsăud

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Descrierea stemei: Stema județului Bistrița-Năsăud se compune dintr-un scut sfertuit; în primul cartier, pe fond de azur, se află o acvilă naturală, ținând în ciocul roșu o cruce ortodoxă de aur și având pe piept un scut de argint cu inițialele VRR (Virtus Romana Rediviva); la baza acvilei se află o carte deschisă, de culoare albă. În cartierul secund, pe câmp de aur, este reprezentată, în culoare naturală, lupoaica cu Romulus și Remus. În cartierul trei, pe fond roșu, este conturat un scut cu bordură de aur, cu marginile neregulate, al cărui câmp este, de asemenea, roșu; în interiorul acestuia se află capul de bour, în culoare naturală, având între coarne o stea de aur, formată din șase raze. În cartierul patru, pe fond de argint, se află un personaj purtând costum popular, ținând în mâna dreaptă o suliță, iar în cea stângă, un scut cu ornament floral.

Semnificația elementelor însumate: Acvila, lupoaica capitolină și deviza evocă originea latină a poporului roman. Personajul îi amintește pe grănicerii români din Năsăud. Scutul cu capul de bour face aluzie la posesiunile deținute de domnii Moldovei în zonă și la relațiile existente în epoca feudală între domnii Moldovei și aceste ținuturi.

Politica[modificare | modificare sursă]

Harta politică a județului Bistrița Năsăud

Date istorice[modificare | modificare sursă]

Biserica grănicerească (greco-catolică) din Năsăud
  • 106-271 e.n.: cea mai mare parte din actualul județ Bistrița-Năsăud era inclusă în provincia romană Dacia, vestigiile care dovedesc acest fapt sunt castrele romane de la Orheiu Bistriței, Ilișua și Livezile.In anul 1228 este atestata documentar comuna SIEUT,care nu facea parte din teritoriul(14%)cucerit de romani ,fiind locuit de dacii liberi.
  • 1235: Este atestată documentar așezarea Beclean.
  • 1241-1242: Așezările Bistriței și împrejurimile au fost devastate de marea invazie tătară.
  • 1264, iul.16: Prima mențiune documentară a orașului Bistriței.
  • 1353: Orașul Bistrița capătă dreptul de a avea pecete proprie și de a organiza un târg anual.
  • 1409: Sigismund de Luxemburg acordă bistrițenilor dreptul de a ridica ziduri de apărare în jurul orașului.
  • 1440: Așezarea Năsăud este menționată în documentele vremii.
  • 1452: Regele Ladislau Postumul donează orașul Bistrița guvernatorului Ioan de Hunedoara.
  • 1529-1546: Bistrița a fost stăpânită de Petru Rareș.
  • 1601: Trupele generalului Basta asediază orașul Bistrița, provocându-i mari distrugeri si executa,sub motivatia ca localnicii i-au atacat trupele,mai multii tarani din comuna SIEUT pe care i-a spanzurat pe dealul"ACASTAILOR.Tot atunci ucide doi romani sub scocul morii din sat.
  • Împărăteasa Maria Terezia hotărăște să ridice împotriva năvălirii tătare un riguros sistem de graniță militară, care s-a extins și pe valea Rodna, valea Șieului și valea Someșului; astfel, la Năsăud, a fost înființat Districtul Grăniceresc Năsăud.
  • 1762, 15 aprilie: Decretul imperial pentru înființarea miliției naționale grănicerești, în urma căruia ia ființă Regimentul II (nr.17) grăniceresc român de la Năsăud,cunoscut si sub denumirea,data de un geMeral napoleonean ,la podul de la ARCOLE,ca "SUMSNELE NEGRE".
  • 1777: Este înființată, la Năsăud, prima școală confesională greco-catolică de învățători, numită și Preparandia, mai târziu devenind Școala Normală, urmând mai apoi a fi Liceul Pedagogic din Năsăud.
  • 1790-1792: Este construită în Bistrița prima biserică românească, greco-catolică, din lemn, în afara orașului, pe actuala str. Crinilor. Fostul lăcaș de închinare român unit se aflase în cartierul numit Hrube.
  • 1794: Se înființează Institutul Militar Năsăud, cu predare în limbile română, germană și latină.
  • 1863: La Năsăud se deschid porțile vestitului gimnaziu superior (mai târziu liceu, iar mai apoi devenit colegiu național) care i-a avut ca elevi, printre alții pe George Coșbuc, Liviu Rebreanu, Ion Pop-Reteganul.
  • 1884: Episcopul Dr.Ioan Sabo, al Episcopiei de Gherla, a sfințit biserica vicarială greco-catolică din Năsăud, având hramul "Sfântul Nicolae".
  • 1888: Este inaugurată noua clădire a Gimnaziului superior greco-catolic din Năsăud, actualul imobil al Colegiului Național "George Coșbuc".
  • 1893: Biserica fostei mănăstiri minorite (1270-1280) a fost cumpărată de către Biserica Greco-Catolică. Biserica a fost întabulată încă din anul 1895.
  • 1918: La 4 noiembrie a luat ființă Sfatul Național Român din comitatul Bistrița-Năsăud, avându-l în frunte pe memorandistul Gavril Tripon.

Lista orașelor din județul Bistrița-Năsăud[modificare | modificare sursă]

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Monumente de arhitectură

Lăcașe de cult

-Biserica cu zid de aparare construita de mesterii graniceri din SIEUT .singura de acest fel din TRNSILVANIA Muzee și expoziții

Peșteri

Lacuri:

Rezervații naturale

Valea și cheile Bistriței, pornesc din munții Călimani, de la altitudinea de 1.562m și se întind pe 65km. Valea Repedea formează o rezervație vegetală complexă și se întinde pe 7km, printre formațiunile vulcanice ale munților Călimani.

Parcul dendrologic Arcalia (la 17km vest de Bistrița, în apropierea satului Arcalia) - se întinde pe mai mult de 16ha și adăpostește peste 150 de specii de copaci provenind din diverse zone ale lumii (salcâm japonez, brad argintiu, molid caucazian etc).

Stațiuni

  • Sângeorz-Băi (la 56km de Bistrița) - stațiune balneo-climaterică amplasată într-o zonă depresionară (465m) între munții Rodnei, Suhard și Bârgăului, pe valea râului Someșul Mare. Izvoarele minerale de la Sângeorz-Băi au fost atestate documentar înca din 1770.
  • Colibița (830m altitudine) la 18km de Prundu Bârgăului.
  • Piatra Fântânele (1.100m, în pasul Tihuța, aici se poate practica schiul).
  • Valea Vinului la 8km de Rodna.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ioan Chintăuan: "Complexul muzeal Bistrița-Năsăud. Secția de Istorie Naturală. Ghid". Edit. Supergraph, 2003, Cluj-Napoca

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Arii protejate din Bistrița-Năsăud, Ioan Chintăuan, Viorel Ștefan, Ioana Marquier, Gheorghe Coldea, Ed. Supergraph, Cluj-Napoca, 2004

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Județul Bistrița-Năsăud, Tiberiu Morariu, Iuliu Buta, A. Maier, Ed. Acad. Republicii Socialiste România, 1972
  • Bistrița-Năsăud: monografie, Virgil Anca, Editura Sport-Turism, 1979
  • Bistrița-Năsăud, locuri și oameni, Ioan Chintăuan, Mircea Prahase, Editura Supergraph, 2004

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Județul Bistrița-Năsăud

Etnografie

Economia

Imagini

Hărți

Vezi și[modificare | modificare sursă]

BN
Județele României