Peștera Izvorul Tăușoarelor
|
Peștera Izvorul Tăușoarelor
|
||
| Generalități | ||
|---|---|---|
| Localizare | Munții Rodnei, Județul Bistrița-Năsăud, România | |
| Adâncime | -360 | |
| Lungime | 19 km | |
| Altitudine | 950 m | |
| Coordonate | = | |
| Descoperire | 1955 | |
| Geologie | Calcar | |
| Număr de intrări | 1 | |
| Observații | peșteră activă | |
| modifică |
||
Peștera Izvorul Tăușoarelor este o peștera de mari dimensiuni situată în Munții Rodnei, Județul Bistrița-Năsăud
Cuprins |
Drum de acces [modificare]
Se poate ajunge la peșteră pe traseul:
- Bistrița-Năsăud-Salva-Telciu-Valea Telcișorului-peșteră.
- Bistrița-Năsăud-Rebrișoara-Valea Gersa-Izvorul Tăușoarelor-peșteră.
- Bistrița-Năsăud-Rebrișoara-Rebra-Parva-Valea Izvorul Bârlei-peșteră.
Cu mijloace auto se poate ajunge până în Telciu, Gersa și Parva.
Istoric [modificare]
A fost descoperită de învățătorul Leon Barte în 1955 și explorată în valuri succesive de atunci, peștera ajungand una din cele mai lungi si denivelate din România.
Descriere [modificare]
Intrarea în peșteră se află la altitudinea de 950m. Se deschide în versantul stâng al pârâului Izvorul Tăușoarelor, pe partea nordică a vârfului Bașca, în bazinul superior al râului Gersa. Face parte din complexul carstic Tăușoare - Zalion (monument al naturii). Este dezvoltată în calcare eocene și prezintă o morfogeneză prin excelență tectonică.
Peștera este una de mare dificultate, și asta nu atât verticalelor ei, puține și ușor de depașit, cât denivelării mari și lungimii galeriilor. Este o peșteră epuizantă, care necesită o foarte bună programare a turelor și o bună condiție fizică. Rezervație științifică a Academiei Române, descoperită de învățătorul Leon Barte în 1955 și explorată în valuri succesive de atunci, peștera ascunde câteva minunății rare sau chiar unice. Printre acestea, depozitul fosilifer din Sala Oaselor de Urs, mirabilitul din Sala de Mese, oulofolitele din Galeria gipsului, și, mai cu seamă, Bilele de Tăușoare, unice, din câte știm noi, pe plan mondial. Recent a fost descoperită o cascadă de 15 m. Peștera este închisă și interzisă turismului.
Vezi și [modificare]
Bibliografie [modificare]
- Marcian Bleahu 1976 Peșteri din Romania.
- T. Orghidan, Ștefan Negrea, Peșteri din România. Ghid Turistic, Editura Sport-Turism, București, 1984
- Marcian Bleahu - Cuceritorii intunericului - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1976
- Marcian Bleahu, Ioan Povara - Catalogul pesterilor din Romania - Consiliul National de Educatie Fizica si Sport, Bucuresti, 1976
- Cristian Goran - Catalogul sistematic al pesterilor din Romania - Consiliul National de Educatie Fizica si Sport, Bucuresti, 1976
- Federatia Romana de Turism Alpinism, Comisia Centrala de Speologie Sportiva - colectia Buletinului speologic informativ
- colecția revistei Speotelex
Legături externe [modificare]
- Izvorul Tăușoarelor
- Huda lui Papara. PAGINA OFICIALA
- Un preot ține cheile celei mai adânci peșteri din România, 6 martie 2010, Veronica Ganea, Adevărul
|
|||||||||||||||||||||||||||||