Ion Pop-Reteganul

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ion Pop-Reteganul
Naștere 10 iunie 1853
Reteag, Comitatul Bistrița-Năsăud, azi Reteag, județul Bistrița-Năsăud
Deces 3 aprilie 1905
Reteag, Comitatul Bistrița-Năsăud, azi Reteag, județul Bistrița-Năsăud
Profesie învățător
Naționalitate român

Ion Pop-Reteganul (1853-1905) a fost un pedagog, prozator, publicist și folclorist, reprezentativ pentru epoca sa și a rămas în istoria folcloristicii românești ca „cel mai mare folclorist al Ardealului” (Ion Muslea).

Cuprins

[modificare] Biografie

S-a născut la 10 iunie 1853, în satul Reteag, jud. Bistrița-Năsăud. Se stinge din viață la 3 aprilie 1905, tot acolo. A urmat școala din Reteag, două clase de gimnaziu la Năsăud (1864-1867), cursurile Preparandiei (Școlii Normale) din Gherla și Deva (1870-1871).

Timp de douăzeci de ani a activat ca învățător în localitați din mai multe județe ale țării (1873-1892), fiind preocupat în același timp și de culegerea folclorului din aceste zone.

În 1878 publica în revista lui Iosif Vulcan ˝Șezătoarea. Foaia poporului român˝ (Siedietórea. Fóia poporului românu), povestea ˝Fata mulțumitoare˝, – o încercare de versificare a poveștii ˝Toarceți fete, c-a murit Baba Cloanța˝, pe care o va introduce în volumul ˝Povești ardelenești din popor adunate˝, partea 1 ( editat în cinci părți), 1888, ce a cunoscut o deosebită popularitate. Vasile Alecsandri îi scria, de la Paris, că le-a citit „cu multă placere”, îndemnându-l să continue „prețioasa culegere și publicare, menită a ocupa un loc însemnat în tezaurul literaturii populare, îndeplinind astfel una din cele mai folositoare misiuni ale unui om care își iubește neamul”.

A mai editat culegerile de folclor: ˝Inimioara - adecă Floarea poeziei naționale din cei mai buni scriitori români pentru uzul tinerimii române˝ (1885, ed. a 2-a în 1907), ˝Trandafiri și Viorele˝ (1886, ed. a 4-a în 1912), ˝Chiuituri de care strigă flăcăii la joc, Opșaguri, cât pilite, cât cioplite și la lume împarțite˝ (1887), ˝Starostele sau datinile de la nunțile românilor ardeleni˝ (1890), ˝Povești din popor˝ (1895, editat sub auspiciile ASTREI și premiat de Asociație), ˝Bocete˝ (1897), ˝Românul în sat și la oaste, apreciat din cântecele lui poporale˝ și ˝Pântea Viteazul: tradițiuni, legende și schițe istorice˝ (1898), ˝Zidirea lumii. Adam și Eva. Originea Sfintei Cruci și cele 12 Vineri: după tradiții poporale și manuscrise vechi˝ (1901, ed. a 9-a în 1915), ˝De la moară: povești și snoave˝ (1903) etc., volumele de proza ˝Nuvele și schițe˝ (2 vol. 1898-1899), ˝Pilde și sfaturi pentru popor˝ (1900), ˝Nuvele˝ (1901), cât și o ˝Carte de cetire pentru anii din urmă ai școalelor normale, școalele de repetițiune, cursurile de adulți și pentru poporul nostru˝ (1892), un curs practic despre pomicultura (1889, 1904).

A predat Academiei Române 21 de volume în manuscris, o comisie urmând să trieze materialul în vederea publicării, dar cea mai mare parte va ramâne inedită.

A fost redactor la publicațiile: ˝Cărțile săteanului român˝ (Blaj, 1886), ˝Dreptatea˝ (Timișoara, 1893-1894), ˝Deșteptarea˝ (Cernauți, 1897) ˝Revista ilustrată˝ (Reteag, Șoimuș, 1898-1899), ˝Tribuna˝ și ˝Foaia poporului˝ ( Sibiu, 1899-1901), ˝Gazeta de duminecă˝ (Șimleu, 1904-1905), tipărind și o parte din textele sale folclorice.

A desfășurat și o intensă activitate în domeniul teoretic al culegerii și cercetării folclorului în paginile revistei ieșene ˝Contemporanul˝, în ˝Gazeta Transilvaniei˝ (Brașov), ˝Gutinul˝ (Rodna) ș.a.; a scris și articole legate de istoria învățământului. La Sâncel, împreuna cu publicistul Petre Stoica, a editat revista ˝Convorbiri pedagogice˝ (1886-1887).

Secretar secund al ˝Asociațiunii pentru Literatura și Cultura poporului român˝ (ASTRA) la Sibiu (1893-1896).

A fost apreciat elogios de cei mai prestigioși cărturari ai timpului: Vasile Alecsandri, B.P. Hașdeu, I. Bianu, I. Urban Jarnik, Gustav Weigand, Nicolae Iorga.

[modificare] Opere

  • Ion Pop-Reteganul - Trandafiri și viorele: poezii populare. – Gherla, 1884.
  • Ion Pop-Reteganul - Inimioara – adecă Floarea poeziei naționale din cei mai buni scriitori români pentru uzul tinerimii române. – Sibiu: Ed. Krafft, 1885.
  • Ion Pop-Reteganul - Povești ardelenești: în 5 părți. – Brașov: Ed. Nicolae I. Ciurcu, 1888.
  • Ion Pop-Reteganul - Crăiasa zânelor: povești ardelenești. – București: Minerva, 1970. – 310 p.
  • Ion Pop-Reteganul - De n-ar fi poveștile. – Sibiu, 1971. – 180 p.
  • Ion Pop-Reteganul - Povești populare. – Timișoara, 1989.
  • Ion Pop-Reteganul - Zâna apelor: povești ardelenești. – București: Minerva, 1997. – 310 p.

Basme:

  • Trifon Hăbăucul
  • Aflatul
  • Dreptatea și Strâmbătatea
  • Făt-Frumos zălogit
  • Toarceți, fete, c-a murit Baba Cloanța
  • Ganul Țiganului
  • Crăiasa zânelor
  • Vizor, craiul șerpilor
  • Doftorul Toderaș
  • Omul de omenie nu piere
  • Crâncu, vânătorul codrului
  • Fiuțul oii
  • Aripă-Frumoasă
  • Ioaneș Măsariul
  • Stan Bolovan
  • Norocul și mintea
  • Măr și păr
  • Azima mergătoare
  • Povestea lui Pahon
  • Zâna apelor
  • Voinicul Parsion
  • Urmă Galbină și Pipăruș Petru
  • Lupul cu capul de fier

[modificare] Referințe

  • Sebastian, Stanca - Din Viața Dascălului Ion Pop-Reteganul. – Cluj, 1938.
  • Netea, Vasile - Ion Pop-Reteganul. – București, 1943.
  • Apostol-Popescu, Ion - Ion Pop-Reteganul: Viața Și Activitatea. – București, 1969. – 245 P.
  • Apostol-Popescu, Ion - Folclor Și Etnografie În Viziunea Lui Ion Pop-Reteganul // Samus (Dej). – 1979. – Nr. 2. – P. 149-157.
  • Bârlea, Ovidiu - Ion Pop-Reteganul // Bârlea, Ovidiu. Istoria Folcloristicii Românești. – București, 1974. – P. 285-291.
  • Bâțiu, Iosif - Aspecte Mai Puțin Cunoscute Din Activitatea Și Opera Scriitorului Ion Pop-Reteganul // Prezențe Literare Someșene. Vol. 1. – Dej, 1972. – P. 42-48.
  • Breazu, Ion. Ion Pop-Reteganul // Almanahul Literar. – 1953. – Nr. 6. – P. 110-117.
  • Datcu, Iordan. Reteganul Ion Pop // Datcu, Iordan. Dicționarul Folcloriștilor / Iordan Datcu, S.C. Stroescu. – București, 1979. – P. 354-357.
  • Dumitrașcu, P. Observații Asupra Limbii Lui Ion Pop-Reteganul // Lb. Română(București). – 1954. – Nr. 5. – P. 44-45.
  • Florea, Virgiliu. Ion Pop-Reteganul După 90 De Ani // An. Arhivei De Folclor. – 1994-1996. – P. 559-565.
  • Goția, Anca. Corespondența Folcloristului Ion Pop-Reteganul Cu Astra // Sargeția. – 1986-1987. – Vol. Xx. – P. 96-100.
  • Goția, Anca. Cu Privire La Cântecul Epic Din Culegerile Manuscrise Ale Lui Ion Pop-Reteganul // Acta Musei Porolissensis (Zalău). – 1990-1991. – Tom. Xiv-Xv. – P. 591-597.
  • Iorga, Nicolae. Un Scriitor Pentru Popor: Ion Pop-Reteganul // Iorga, Nicolae. Oameni Cari Au Fost. Vol. 1. – București, 1967. – P. 88-91.
  • Mușlea, Ion. Ion Pop-Reteganul, Folclorist // St. Și Cercet. Șt. Ser. Iii: Științe Sociale. – 1955. – Nr. 3-4. – P. 13.
  • Opera Inedită A Lui Ion Pop-Reteganul // An. Arhivei De Folclor. – 1991-1993. – Tom. Xii-Xiv. – P. 476-477.
  • Păiuș, Liviu. Activitatea Lui Ion Pop-Reteganul La Rodna // Rev. De Etnogr. Și Folclor. – 1995. – Nr. 5-6. – P. 575-588.
  • Popa, Mircea. Contribuții Noi La Biografia Lui Ion Pop-Reteganul // Folclor Literar. Vol. 2. – Timișoara, 1968. – P. 469-479.
  • Raliade, Rodica. Chipuri Și Imagini La Sfârșitul Veacului Trecut: Ion Pop-Reteganul // An. Inst. De Etnogr. Și Folclor „Constantin Brăiloiu”. – 1997. – Tom. 8. – P. 189-213.
  • Raliade, Rodica. Manuscrisele Etnologice Ale Lui Ion Pop-Reteganul // Revistă De Etnografie Și Folclor. – 1995. – Nr. 5-6. – P. 565-573.

[modificare] Legături externe

Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Participare
Tipărire/exportare
Trusa de unelte