Zakynthos

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Νομός Ζακύνθου
—  Regiune  —

Țară
Regiune Insulele Ionice

Reședință Zakynthos

Suprafață
 - Total 406  km²

Populație (2005)
 - Total 41,472 locuitori
 - Densitate 102,1 loc./km² 
Cod poștal 29x

Site:

GreeceZakinthos.png
Insula Zakinthos văzută din satelit

Zakynthos (greacă Ζάκυνθος) este o prefectură greacă, și de asemenea o insulă aflată în Marea Ionică.

Municipalități și comunități[modificare | modificare sursă]

Municipalitate Cod YPES Reședință (dacă e diferită) Cod poștal
Alykes 1601 Katastari 290 90
Arkadion 1602 Vanato 291 00
Artemisia 1603 Machairado 290 92
Elatia 1604 Volimes 290 91
Laganas 1606 Pantokrator 290 92
Zakynthos (oraș) 1605 291 00

Istoric[modificare | modificare sursă]

Primele semne de viață datează din neolitic, urmele fiind găsite in golful Laganas. După Homer, colonizarea a avut loc prin anii 1600 - 1500 î.Hr. de coloniștii din Psofida (Arcadia). În anii următori insula a fost cucerită de Arkisios, regele Cefaloniei. Mai târziu a ajuns în posesia lui Ulisse, fiul lui Laertes, regele Itacăi. În timpul războaielor persane Zakynthos a fost când neutră, când aliata lacedemonienilor, iar mai târziu a făcut parte din Liga Ateniană. În timpul campaniei lui Filip în Grecia Zakynthos a căzut în mâinile macedonienilor, iar mai târziu ale romanilor, care în anul 146 î.Hr. au încorporat-o în districtul roman Ahaia, împreună cu Epirul, Peloponezul și insulele din Marea Egee, cu excepția Cretei. Odată cu declinul Imperiului Roman și ascensiunea Imperiului Bizantin, Zakynthos a fost inițial încadrată în provincia Iliria, iar mai târziu a devenit o parte a Longobardiei, cu Ravenna (Italia) drept capitală.

În timpul celei de a IV-a Cruciade Zakynthos a fost cucerită de venețieni și încorporată, împreună cu Cefalonia în principatul Ahaia. Venețienii au fost urmați de francezi. De la sfârșitul sec. al XII-lea și până în 1357 Zakynthos a fost în stăpânirea familiei Orsini iar apoi, în urma unui mariaj, în stăpânirea familiei Tocchi. În sec. Al XV-lea Kapoudan Pașa a cucerit Insulele Ionice, dar în 1485 venețienii le-au recuperat pe cale diplomatică în schimbul plății unui tribut anual de 500 ducați către Sultan. În timpul Războiului Cretan (1645-1669) insulele ionice au jucat rolul de bastion în lupta împotriva turcilor. În final, venețienii au cedat turcilor Creta în schimbul anulării tributului în Zakynthos. Ca urmare, un val de emigranți din Creta s-au refugiat în Zakynthos. Un alt val de refugiați a venit în 1770 după înăbușirea mișcării naþionalist-liberale instigată de împărăteasa Ecaterina a II-a a Rusiei. Ecourile Revoluției Franceze din 1789 au ajuns și în Zakynthos, iar în 1797 steagul revoluționarilor francezi a fluturat pe bastioanele din Zakynthos. Alianța dintre Imperiul Țarist și Poarta Otomană a dat însă lovitura de grație francezilor liberali. În martie 1800, la inițiativa Rusiei și Turciei, s-a format Statul Ionian (Heptanezian). Independența era formală, rușii având ultimul cuvânt în privința guvernării, iar statul plătea turcilor un tribut anual. În 1807 imperialii francezi au preluat Zakynthos până în septembrie 1809, când au fost urmați de englezi. Stăpânirea britanică a adus construirea de apeducte, drumuri, organizarea școlii și a serviciilor de sănătate. S-au reparat portul, bisericile, și numeroase clădiri publice. În 1814 s-a hotărât formarea "Statelor Unite ale Insulelor Ionice", administrate de Reprezentantul Rezident pentru Zakynthos.

Ideea unei Grecii libere și unite a aparut odata cu înființarea Eteriei. În 1818 aceasta s-a mutat în Zakynthos. Membrii săi au făcut un jurământ de credință față de patrie la biserica Sf. Gheorghe din Psiloma. La mijlocul sec. Al XIX-lea au început presiunile pentru retragerea englezilor. În schimbul întronării în Grecia a prințului danez George I, susținut de englezi, aceștia acceptă cedarea insulelor ionice către statul grec. Steagul grecesc a fost ridicat în Zakynthos la 21 mai 1864, iar în continuare istoria insulelor ionice s-a confundat cu istoria Greciei.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Coordonate: 37°48′N 20°45′E / 37.800°N 20.750°E / 37.800; 20.750