Prefect
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Prefectul (latină præfectus), este un oficial care poate îndeplinii diferite funcţii administrative sau politice. Biroul, departamentul sau zona de control al unui prefect se numeşte prefectură, dar există cazuri în care există un prefect fără prefectură sau vice versa.
Cuprins |
[modifică] Etimologie
Numele provine din latină, unde înseamnă cel care a fost pus în fruntea ... şi era un funcţionar din Roma antică ce era numit de stat într-un post precis având atribuţii bine definite.
[modifică] Prefect în Roma antică
Regatul Roman
|
|||||||||||||||||||||||||||
În Roma anitcă, termenul Praefectus fără un alt calificativ, era titlul formal al multor oficiali militari sau civili de rang mediu, a căror autoritate era delegată de către o autoritate de rang superior.
[modifică] Prefecţi Praetorieni
Prefectul Praetorian (Praefectus praetorio) era la încputurile statului roman comandantul militar al gardei unui general, dar ulterior importanţa acestuia a crescut odată cu creşterea importanţei gardei pretoriene. Din perioada împăratului Diocleţian (c. 300) aceştia au devenit administratorii celor patru Prefecturi Pretoriene, nivelul de administraţie de deasupra noilor create diocezethe şi a Provinciilor Romane.
Deoarece Egiptul avea statutul special de domeniu al coroanei, un grânar bogat şi strategic, unde împăratul avea un statut aproape farraonic, spre deosebire de celelalte dioceze sau provincii, şeful acestuia era numit Praefectus Augustalis, indicând că acesta guverna în numele personala al împăratului.
[modifică] Prefecţi de Poliţie
- Praefectus urbi sau praefectus urbanus: era prefectul oraşului, a cărui funcţie era adinistraţia Romei.
- Praefectus vigilum: comandantul corpului de Vigiles, ce aveau rolul de poliţie şi de pompieri ai oraşului.
[modifică] Prefecţi militari
- Praefectus alae: comandantul unui batalion de cavalerie.
- Praefectus castrorum: comandantul unui castru.
- Praefectus cohortis: comandantul unei cohorte.
- Praefectus classis: comandantul flotei.
- Praefectus equitatus: comandant de cavalerie.
- Praefectus equitum: comandant de cavalerie.
- Praefectus fabrum: ofiţer responsabil al corpului de fabri, ingineri şi artizani.
- Praefectus legionis: comandant al unei legiuni.
- Praefectus legionis agens vice legati: comandant activ al unei legiuni.
- Praefectus socium (sociorum): ofiţer roman aflat la comanda unui grup ala sociorum (unitate recrutată din rândul sociilor, popoare italice cu statut privilegiat în cadrul imperiului).
[modifică] Prefect al aprovizionării
Prefect al aprovizionării (praefectus annonae). În timpul Republicii, edilii erau însărcinaţi cu aprovizionarea Romei cu grâu şi cu alimente de primă necesitate. Cezar înfiinţase chiar funcţii de aediles Ceriales, specializaţi în acest domeniu ) precum şi în organizarea jocurilor în cinstea lui Ceres. August i-a desărcinat însă şi a înfiinţat funcţii de curatores framendi; apoi, lasfârşitul domniei sale, a înfiinţat o prefectură a aprovizionării, al cărei titular, ales din rândurile clasei cavalerilor, exercita jurisdicţia care corespundea funcţiilor sale.
[modifică] Prefect al oraşului
Prefect al oraşului (praefectus Urbi). În ultimii ani ai Republicii, consulii care lipseau din Roma puteau numi un prefect al Oraşului pentru a-i înlocui în atribuţiile lor administrative. În timpul Imperiului, prefectura Oraşului a devenit instituţie permanentă: prefectul, ales dintre senatori şi de preferinţă dintre consulari, are misiunea de a asigura liniştea în Roma şi pe o rază de o sută de mile de jur împrejur. El exercită, de asemenea, jurisdicţia penală şi, în secolul al III-lea, jurisdicţia civilă.
[modifică] Prefect al paznicilor
Prefect al paznicilor (praefectus vigilum). August, care a organizat o miliţie de şapte cohorte de străji, recrutate din rândurile sclavilor şi liberţilor, însărcinaţi să lupte împotriva incendiului şi să asigure ordinea pe străzi, în timpul nopţii, a numit în fruntea lor un prefect recrutat din rândurile clasei cavalerilor.
[modifică] Prefect al pretoriului
Prefect al pretoriului (praefectus praetorio). În epoca Imperiului, doi prefecţi ai pretoriului, aleşi din rândurile clasei cavalerilor, comandă cohortele pretoriene, care constituie garda imperială. Însă foarte de timpuriu ei primesc şi comanda tuturor armatelor din Italia. În plus, în secolul al II-lea, rolul lor devine din ce în ce mai politic şi juridic: ei prezidează consiliul imperial în absenţa împăratului şi au o jurisdicţie penală şi civilă, care se extinde treptat. Când Diocleţian împarte Imperiul în patru prefecturi, el numeşte în fruntea fiecăreia dintre ele un prefect al pretoriului.
[modifică] Prefect în perioada feudală
În latina medievală, termenul præfectus era utilizat pentru a indica diferite poziţii administrative, militare, judiciale, etc., de obicei împreună cu un termen vernacular precis.
[modifică] Prefect eclesiastic
Termenul este utilizat de către Biserica Romano-Catolică a cărei terminologie legală este bazată foarte mult pe terminologia legală romană.
- Curia Romană, aparatul administrativ al Vaticanului, are doi prefecţi: Prefectura casei pontificale (latină: Præfectura Pontificalis Domus) şi Prefectura Afacerilor Economice a Sfântului Scaun (latină: Præfectura Rerum Œconomicarum Sanctæ Sedis).
- Titlul este acordat de asemenea şi şefilor unor congregaţii, ce sunt de obicei cardinali, uneori numiţi "Pro-Prefect".
- Un Prefect Apostolic este un clerc ce conduce o prefectură apostolică, o jurisdicţie teritorială romano-Catolică cu funcţie de dioceză instalată de obicei într-o zonă misionară sau într-o ţară care este anti-religioasă (de ex. China). Nu este o dioceză, dar este concepută pentru a devnii în timp una.
[modifică] Prefect în administraţia modernă sub-naţională
- În Franţa, un prefect ((franceză préfet) este reprezentantul statului în teritoriu existând unul în fiecare departament. Regiunile Franţei au un prefect al regiunii (franceză: préfet de région) care este prefectul departamentului unde se află reşedinţa regiunii. Instituţia în care se află prefectul se numeşte prefectură (franceză: préfecture) acest termen fiind folosit pentru a indica şi oraşul de reşedinţă. Sub-prefecţi (franceză: sous-préfets) sunt subalterni ai prefectului care se află în arondismente, oraşul reşedinţă al unui arondisment fiind numit sub-prefectură (franceză: sous-préfecture). Prefectul este subordonat ministerului de interne francez şi are rolul de a emite cărţi de indentitate, paşapoarte, titluri de sejur pentru străini, gestionează înmatricularea autoturismelor, înregistrează asociaţii şi conduce poliţia şi pompierii din departament. În Paris şi departamentele învecinate din regiunea Île-de-France situaţia este diferită. Există o singură prefectură de poliţie (franceză: préfecture de police) aflată sub responsabilitatea directă a ministrului de interne.
Modelul francez a fost copiat într-o serie de alte ţări:
- În unele foste colonii franceze şi belgiene
- În Italia, un prefect (italiană prefetto) este reprezentantul statului într-o provincie. Agenţia acestuia se numeşte prefettura.
- În unele ţări din America Latină a fost introdus un model de tip francez ce a fost introdus în Spania din 1833.
Alte tipuri de prefect:
- În Quebec, un prefect (préfet) este şeful municipalităţii generale de comitat (franceză municipalité régionale de comté).
- În Brazilia, un prefect (portugheză prefeito) este şeful ales al ramurei executive a unei municipalităţi.
[modifică] Prefect în România
În Romania, un prefect este reprezentantul guvernului la nivelul judeţelor. Instituţia condusă de acesta se numeste prefectură.
