Maastricht

	Maastricht
Denumire neerlandeză
Steag	Stemă
	Gara Maastricht
Ţară	Ţările de Jos
Provincie	Limburg
Coordonate geografice	50°51′N 5°41′E / 50.85, 5.683
Altitudine	m.d.M.
Suprafaţă	60.06 km²
Uscat	56.80 km²
Apă	3.26 km²
Populaţie (2007)	118378
Densitatea populaţie	1971 loc/km²
Sursa	Statistics Netherlands, Statline.
Primar
Site web

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Maastricht (vl şi fr Maestricht, limburgheză Màastrecht, wa Måstrék), este un oraş din Ţările de Jos, capitala provinciei Limburg. Oraşul se află pe ambele părţi ale râului Meuse în partea de sud-est a ţării, între Belgia şi Germania. Numele oraşului derivă de la numele latin Mosae Traiectum (trecând peste Meuse), referindu-se la podul realizat de romani sub conducerea lui Octavian August.

Două dintre importantele instituţii culturale care se află în Maastricht sunt Universitatea Maastricht (Universiteit Maastricht) şi Muzeul de Artă Bonnefanten.

În sudul oraşului se află "muntele" St. Pietersberg care conţine un vechi fort şi o reţea de peşteri. În peşteri se menţine o temperatură constantă de 10°C, mediu propice pentru hibernarea liliecilor. Există posibilitatea vizitării acestor peşteri, cu un ghid turistic câteodată.

În centrul oraşului se află şi cele două catedrale: Sf. Petru (evanghelică) si Sf. Servatius (catolică). În a doua se află şi moaştele sfântului Servatius, primul episcop din Maastricht.

Maastricht are o legătură de tren de scurt parcurs cu oraşul Liège din Belgia şi spre nord una cu oraşul Eindhoven.

[modifică] Istorie

Pe locul în care se află acum oraşul exista o episcopie creştină timpurie, ce a fost ulterior mutată la Leodia (Belgia), de către episcopul de atunci, Sf. Humbert, în secolul VIII. În Evul Mediu, Maastricht a devenit un oraş al autorităţii duble, sub suveranitatea Prinţului-Episcop de Liège şi Ducelui de Brabant. Rolul ducelui a fost ocupat de către generalii de Stat olandezi din 1632 de la ocupaţia spaniolă, a lui Frederi Hendric. Această dualitate a existat până la cucerirea şi anexarea cetăţii de către francezi în 1794. După perioada napoleoniană, Maastricht a devenit parte din Regatul Unit al Ţărilor de Jos în 1815. Când provincile din sud au cerut independenţa faţă de nord pentru a forma Belgia în 1830, garnizoana din Maastricht a rămas loială regelui olandez, iar în 1839 oraşul şi partea de est a provinciei Limburg, deşi părţi ale Belgiei din punct de vedere geografic, au fost adăugate definitiv Ţărilor de Jos. Datorită poziţionării stranii, Maastricht s-a concentrat în istorie mai degrabă asupra Belgiei şi Germaniei, decât pe restul altor Ţări de Jos, lucru care a adus acel caracter cosmopolit al oraşului.

Mormântul Sf. Servatius

Maastricht a fost primul oraş olandez eliberat de forţele americane în al doilea război mondial.

În 1992, Tratatul de la Maastricht a fost semnat aici, act care a dus la creerea Uniunii Europene.

[modifică] Cultură

În Maastricht se desfăşoară anual Târgul cultural The European Fine Art Fair.

[modifică] Imagini

Maastricht - riul Meuse	Primaria	Cele 2 catedrale	Catedrala St.Servatius - exterior
Catedrala St.Servatius - interior	Podul Saint Servatius	Maasticht - noaptea	Universitatea Maastricht