Pesac, Timiș
(Redirecționat de la Pesac)
 | Acest articol sau această secțiune este sub formă de listă și trebuie rescris sub formă de text format din fraze legate. Eticheta a fost introdusă în decembrie 2011 |
| Pesac | |
| germană Pesak maghiară Pészak, Pésznack | |
| — sat și reședință de comună — | |
 Sigiliul Pesacului la 1834 | |
 Pesac (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 45°59′45″N 20°50′6″E / 45.99583°N 20.83500°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Timiș |
| Comună | Pesac |
| Altitudine | 89 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.835 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 307316 |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Pesac (germană Pesak, maghiară Pészak, Pésznack) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Timiș, Banat, România. Localitatea a fost întemeiată în anul 1768 cu români din Sânpetru Sârbesc.
Istoric[modificare | modificare sursă]
- 1399 - o veche așezare este consemnată într-o diplomă regală maghiară - Puerseegh;
- 16 noiembrie 1768 - prima atestare documentară a satului Pesac, întemeiat cu aprobarea împăratului Iosif al II-lea, aflat la prima sa vizită în Banat;
- satul este întemeiat de familii de români venite din Sânpetru Mare (Sârbesc), ca urmare a revărsărilor repetate ale râului Aranca;
- 1769 - satul a fost donat ca feudă de către Curtea Imperială din Viena episcopului catolic Bajzáth Iosif din Veszprém;
- 1774 - este consemnată mențiunea „Pesak, ein Walahisches Dorf“ (sat românesc);
- 1779 - sunt colonizate 62 de familii de iobagi români din părțile Sibiului;
- sec. XVIII-XIX - migrează în Pesac, dar și în satele vecine, românești, dar mai ales germane, rromi din Ungaria și Slovacia, folosiți ca argați pe domeniile agricole ale șvabilor;
- 1862 - este construită prima clădire a școlii confesionale de pe lângă biserica ortodoxă română;
- 11 ianuarie 1881 - s-a născut Antonie Bogdan, prefect, deputat (d. 11.06.1972);
- 5 mai 1896 - s-a născut Gheorghe Andrașiu, profesor la Liceul C.D.Loga, deputat (1926-1927), primar al Timișoarei (1938);
- 1911 - moșia Pesacului este parcelată și vândută prin licitație localnicilor de către Episcopia din Zagreb (e 3.632 de hectare);
- 13 noiembrie 1923 - Pesacul a fost vizitat de regele României, Ferdinand I;
- 1934 - la Pesac ajunge în vizită Regele Carol al II-lea;
- 1936-1937 - încep lucrările de construcție a unei noi școli de stat;
Alte date despre Pesac[modificare | modificare sursă]
- Comuna avea casă națională, cor mixt (din anul 1870), institut de credit, fabrică de sifon, gară, oficiu poștal; funcționa și o fabrică de spirt cu 100 de lucrători (proprietate a firmei „Friedmann și confrații“, înființată în 1876 la Timișoara);
- Principala ocupație a locuitorilor rămâne agricultura (mai ales legumicultura, datorită solului nisipos);
- 1968, începând cu data re-organizării teritoriale a României, Pesacul face parte din comuna Periam;
- 2007, comuna Pesac a fost reînființată prin desprinderea de comuna Periam.
Personalități locale[modificare | modificare sursă]
- Dănuț Lața (n. 1952), fost fotbalist al „Politehnicii“ Timișoara, președinte al Asociației Județene de Fotbal Timiș (1991 - în prezent);
- Petre Magdin (n. 1943), compozitor, interpret, muzician, producător muzical;