Emir

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Poarta de intrare în palatul emirului din Bukhara. Fotografie făcută ca. în 1912 de Sergei Mikhailovich Prokudin-Gorskii.

Emir (din arabă: مير amīr und turc. emir = comandant, prinț, guvernator)
Mai demult în lumea islamică un emir avea sub comanda sa o trupă de soldați, emir care după cucerirea teritoriului devenea guvernatorul locului ocupat, unii emiri prin creșterea puterii lor aspirau să fie recunoscuți ca și califi.
Prncipalele schimbări a titlului de emir sunt:

  • amīr al-mu’minīn („Comandantul dreptcredincioșilor“) a fost după Omar ibn al-Khattab (Umar 592 - 644) denumirea onorifică de calif al Islamului
  • amīr al-umarā („Comandantul comandanților“) a fost în timpul dinastiei Abbazizilor cu titlul de Comandant suprem iar în Imperiul Otoman Guvernatorul unei provincii
  • Denumirea rangului militar de amiral provine din arabă: amīr al-bahr (arabă امير البحر, „Comandantul mării“).

Emirate arabe suverane există și azi după sfârșitul dominației britanice (1971):

  • Emiratul Kuweit, Emiratul Qatar, sau o uniune de emirate Emiratele Arabe Unite, staut asemănător îl are Yemen, Bahrain.
  • De la emir provine titlul curdo-persan mir (conducătorul unui trib, sau grupe), denumire care este folosit și de triburile indiane din India.

Vezi și[modificare | modificare sursă]