Krak

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Krak.PNG

Krak (cunoscut și ca Krakus sau Gracchus) este un conducător polonez legendar, fondatorul Cracoviei. Se presupune că el a domnit în anii secolelor VI—VII.

Conform lui Wincenty Kadłubek, dovezile căruia sunt cele mai vechi, Krak a fost unul dintre conducătorii polonezi, luptându-se cu galii în Panonia sau Carintia (cronicarul nu indică direct locul), după care a fost ales domn, și a pus baza organizării statului polonez.

Legende[modificare | modificare sursă]

Întorcându-se pe pământul polonez, Krak a fost proclamat domn. El a avut doi fii, Krak II și Lech II, și o fiică. Fiii lui l-au omorât pe strașnicul dragon Wawel (poloneză: Smok Wawelski), iar Lech II, din invidie, și-a ucis fratele.[1] O altă legendă relatează că Krak a ucis singur acest dragon.[2] Fiica sa se numea Wanda, fiind eroina altor legende.[3]

Legenda despre Krak este asemănătoare cu legenda cehă despre Krok,[4] motivul luptei cu dragonul a fost probabil împrumutat din legenda despre Sfântul Gheorghe.[5] Cu toate că legenda despre Krak este socotită o legendă poloneză veche, conține urmele unor evenimente din sec. VII și VIII. După moartea lui Krak, deasupra lui, s-a format o movilă înaltă (Movila lui Krak), unde, conform legendei, a fost îngropat el.[6] Locuitorii Cracoviei ducea pământul pe acea movilă în mâini, după care a apărut sărbătoarea Rękawka, movila fiind denumită Cracovia.

Figural lui Krak reapare în secolul XX, dar numai în lucrprile lui Stanisław Pagaczewski.

Krak este uneori numit Victorious (poloneză: Smokobójcą).[7]

Din Cronicile lui Wincenty Kadłubek[modificare | modificare sursă]

Kadłubek își începe legendele despre Krak cu evenimentele după războiul cu romanii, în care, se menționează că polonezii l-au ales pe Krak conducător. După aceea, Kadłubek relatează evenimentele pe scurt, acestea având legătură cu un alt trib, galii. Aceștia au început să se mute în Panonia, ceea ce a dus la un război cu strămoșii polonezilor, deoarece pe acele pământuri, în evul mediu, locuiau slavii.[8] Această situație arată primele tendințe centrifuge, amenințarea de prăbușire a statului și împărțirea în triburi. Pentru a evita prăbușirea statului, Krak, întorcându-se dintr-o călătorie din Carintia, a invocat consiliului general, care a primit sprijinul poporului. Kadłubek i-a atribuit următoarele cuvinte: „Cum e lumea fără soare, așa e și țara fără rege”.[9]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ U Kadłubka smok określony grecyzującą formą "całożerca"; Mistrz Wincenty Kadłubek, Kronika polska, tłum. B. Kürbis, Wrocław 2003.
  2. ^ Jan Długosz, Roczniki, czyli kroniki sławnego Królestwa Polskiego, ks. 1 - 2, Warszawa 1961. s. 188 - 189.
  3. ^ Mistrz Wincenty...,op. cit., s. 16 - 18.
  4. ^ Tak już Jan Długosz (op. cit., s. 190), który córki Kroka pod trochę zmienionymi imionami przypisuje Krakowi; jedna z nich, Libusza (czes. Lubusza), miała być według niego następczynią Kraka w Czechach; Tak więc według Długosza Krak miał 3 "czeskie" córki oraz 3 "polskich" potomków (w sumie 6).
  5. ^ S. Zakrzewski, Historia polityczna Polski do schyłku XII wieku, Kraków 1920, s. 10; teza w tekście głównym; B. Kürbis, Holophagus. O smoku wawelskim i innych smokach, [w:] Ars historica. Prace z dziejów powszechnych i polskich, Poznań 1976, s. 163-178; teza o imporcie z Historiae regum Britaniae Galfreda z Monmouth; M. Plezia, Legenda o smoku wawelskim, Rocznik Krakowski, 42 (1971), s.21 - 32; teza o pokrewieństwie z "Opowieścią o Aleksandrze" i inne.
  6. ^ Na łączność kopców z Krakiem i Wandą wskazywał już Długosz (op. cit., s. 190); zob. T. Reyman, Krakusa kopiec, Słownik Starożytności Słowiańskich, II (1964), s. 513.
  7. ^ Tak jak w przyp. 2.
  8. ^ Justyn, Zarys dziejów powszechnych według Pompejusza Trogusa, tłum. L. Lewandowski, Warszawa 1988.
  9. ^ Mistrz Wincenty..., op. cit.,s. 11.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • B. Kürbis. "Mistrz Wincenty Kadłubek, Kronika Polska"  Wrocław
  • Jan Długosz. "Roczniki, czyli kroniki sławnego Królestwa Polskiego" Том 1-2  Varșovia
  • L. Lewandowski. "Justyn, Zarys dziejów powszechnych według Pompejusza Trogusa"  Varșovia
  • O. Balzer. "Studyum o Kadłubku Pisma Pośmiertne" Том 1-2  Liov