Zaim, Căușeni
| Zaim | |||
| — Sat-reședință — | |||
Casa-muzeu „Alexei Mateevici” din Zaim | |||
| |||
| Poziția geografică | |||
| Coordonate: 46°37′N 29°21′E / 46.617°N 29.350°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară | |||
| Raion | Căușeni | ||
| Comună | Zaim | ||
| Atestare | 22 martie 1535[1] | ||
| Altitudine | 19 m.d.m. | ||
| Populație (2004) | |||
| - Total | 4.657 locuitori | ||
| Fus orar | EET (+2) | ||
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) | ||
| Cod poștal | MD-4329 | ||
| Prefix telefonic | 243 | ||
| Prezență online | |||
| GeoNames | |||
| Modifică date / text | |||
Zaim este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Căușeni, Republica Moldova. Localitatea este situată la 7 km de orașul Căușeni. Comuna este formată din trei sate: Zaim, Marianca de Sus și satul-stație de cale ferată Zaim.
Geografie
[modificare | modificare sursă]Lângă sat, pe malul râului Botna, este amplasată o carieră, arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic.[2]
Istoric
[modificare | modificare sursă]Localitatea a fost înscrisă în documentele vechi cu de numirea de Oale:[3][4]
„Din mila lui Dumnezeu, noi Petru voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu aceasta carte a noastră tuturor celor ce o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că aceasta adevărata sluga noastră credincioasa, Toma pârcălab de Ciobarciu ne-a slujit nouă, drept și credincios. De aceia noi, văzând slujba lui dreptă și credincioasă către noi, l-am miluit pe dânsul cu mila noastră deosebită și i-am dat lui dela noi, în țara noastră a Moldovei, un loc din pustie, pe Botna, între Dobra și între Oale, unde este Cheșeneul Mare, sa-și întemeieze sat și să-i fie lui dela noi uric, cu tot venitul și copiilor lui și nepoților lui și strănepoților lui și răstrănepoților lui și întregului lui neam, cine i se va alege lui cel mai de aproape, neclintit niciodată, în veci.
...
A scris Dumitru Popovici la Huși, în anul 7043 <1535> luna Martie 22.”
În 1816 este încheiată construcția unei biserici de lemn în localitate.
Dicționarul Geografic al Basarabiei de Zamfir Arbore: Zaim, sat în jud. Bender, volostea Căușanilor, așezat pe țărmul stâng al râului Botna, pe unde trece linia căii ferate spre Bender. Pozițiunea geografică: 46°37' lat., 27° long. la 5 km. de la Căușenii-Noi. S-a întemeiat la 1779 pe locul unei vechi seliști de tătari. La 1827 aici locuiau 86 familii de țărani români și 3 familii de ruteni, având 90 case și 9 bordeie; 8 mori de vânt; 165 cai, 1045 vite mari, 550 oi; prisăci cu 594 stupi; 7 vii; 14 puțuri. Astăzi (începutului secolului al XX-lea) satul are 245 case, cu o populație de 1550 suflete; o biserică, zidită la 1816; 140 cai, 675 vite mari cornute, 390 oi.
Demografie
[modificare | modificare sursă]Conform recensământului din 2004 Zaim are o populație de 4.657, dintre care 4.569 sunt români (moldoveni), 48 ruși, 24 ucraineni, 4 găgăuzi, 1 polonez, precum și alte 11 persoane cu naționalități nedeclarate.[5]
Cultură
[modificare | modificare sursă]Muzee
[modificare | modificare sursă]Zaim este satul natal al lui Alexei Mateevici, un poet din Basarabia și activist național. A locuit aici din 1893 până în 1897 când este înscris de părinți la școala teologică din Chișinău. La 26 martie 1988 s-a deschis casa-muzeu „Alexei Mateevici” cu ocazia a 100 de ani de la nașterea preotului-poet. La deschidere au contribuit poetul Ion Găină și locuitori ai satului
În Zaim se găsește și un Muzeu al spiritualității sudului Basarabiei, care include o serie de exponate despre artiști și scriitori cu origini în sudul Basarabiei. Un muzeu etnografic este amenajat în incinta bibliotecii publice din sat.
Personalități
[modificare | modificare sursă]Născuți în Zaim
[modificare | modificare sursă]- Vasile Cijevschi (1881–1931), om politic și scriitor român basarabean
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Nicu, Vladimir. Localitățile Moldovei în documente și cărți vechi. Vol. 2: M-Z. Chișinău: Universitas, 1991, p. 418. ISBN 5-362-00842-0
- ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Documente privind istoria României. A, Moldova. Veacul XVI. Volumul I (1501-1550). București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1953, p. 380.
- ^ Localitățile Republicii Moldova. Itinerar documentar-publicistic ilustrat. Volumul 15 (Văd-Z). Chișinău: Draghiștea, 2017, p. 428. ISBN 978-9975-3051-6-6
- ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Poștarencu, Dinu, O istorie a Basarabiei în date și documente (1812-1940), Cartier istoric, Chișinău, 1998. ISBN 9975949185