Sari la conținut

Zaim, Căușeni

46°37′N 29°21′E (Zaim, Căușeni) / 46.617°N 29.350°E46.617; 29.350
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Zaim
—  Sat-reședință  —
Casa-muzeu „Alexei Mateevici” din Zaim
Casa-muzeu „Alexei Mateevici” din Zaim
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Zaim se află în Moldova
Zaim
Zaim
Zaim (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 46°37′N 29°21′E ({{PAGENAME}}) / 46.617°N 29.350°E46.617; 29.350

Țară Republica Moldova
RaionCăușeni
ComunăZaim
Atestare22 martie 1535[1]

Altitudine19 m.d.m.

Populație (2004)
 - Total4.657 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștalMD-4329
Prefix telefonic243

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Zaim este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Căușeni, Republica Moldova. Localitatea este situată la 7 km de orașul Căușeni. Comuna este formată din trei sate: Zaim, Marianca de Sus și satul-stație de cale ferată Zaim.

Lângă sat, pe malul râului Botna, este amplasată o carieră, arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic.[2]

Localitatea a fost înscrisă în documentele vechi cu de numirea de Oale:[3][4]

„Din mila lui Dumnezeu, noi Petru voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu aceasta carte a noastră tuturor celor ce o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că aceasta adevărata sluga noastră credincioasa, Toma pârcălab de Ciobarciu ne-a slujit nouă, drept și credincios. De aceia noi, văzând slujba lui dreptă și credincioasă către noi, l-am miluit pe dânsul cu mila noastră deosebită și i-am dat lui dela noi, în țara noastră a Moldovei, un loc din pustie, pe Botna, între Dobra și între Oale, unde este Cheșeneul Mare, sa-și întemeieze sat și să-i fie lui dela noi uric, cu tot venitul și copiilor lui și nepoților lui și strănepoților lui și răstrănepoților lui și întregului lui neam, cine i se va alege lui cel mai de aproape, neclintit niciodată, în veci.

...

A scris Dumitru Popovici la Huși, în anul 7043 <1535> luna Martie 22.”

În 1816 este încheiată construcția unei biserici de lemn în localitate.

Dicționarul Geografic al Basarabiei de Zamfir Arbore: Zaim, sat în jud. Bender, volostea Căușanilor, așezat pe țărmul stâng al râului Botna, pe unde trece linia căii ferate spre Bender. Pozițiunea geografică: 46°37' lat., 27° long. la 5 km. de la Căușenii-Noi. S-a întemeiat la 1779 pe locul unei vechi seliști de tătari. La 1827 aici locuiau 86 familii de țărani români și 3 familii de ruteni, având 90 case și 9 bordeie; 8 mori de vânt; 165 cai, 1045 vite mari, 550 oi; prisăci cu 594 stupi; 7 vii; 14 puțuri. Astăzi (începutului secolului al XX-lea) satul are 245 case, cu o populație de 1550 suflete; o biserică, zidită la 1816; 140 cai, 675 vite mari cornute, 390 oi.

Conform recensământului din 2004 Zaim are o populație de 4.657, dintre care 4.569 sunt români (moldoveni), 48 ruși, 24 ucraineni, 4 găgăuzi, 1 polonez, precum și alte 11 persoane cu naționalități nedeclarate.[5]

Zaim este satul natal al lui Alexei Mateevici, un poet din Basarabia și activist național. A locuit aici din 1893 până în 1897 când este înscris de părinți la școala teologică din Chișinău. La 26 martie 1988 s-a deschis casa-muzeu „Alexei Mateevici” cu ocazia a 100 de ani de la nașterea preotului-poet. La deschidere au contribuit poetul Ion Găină și locuitori ai satului

În Zaim se găsește și un Muzeu al spiritualității sudului Basarabiei, care include o serie de exponate despre artiști și scriitori cu origini în sudul Basarabiei. Un muzeu etnografic este amenajat în incinta bibliotecii publice din sat.

Personalități

[modificare | modificare sursă]

Născuți în Zaim

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Nicu, Vladimir. Localitățile Moldovei în documente și cărți vechi. Vol. 2: M-Z. Chișinău: Universitas, 1991, p. 418. ISBN 5-362-00842-0
  2. ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Documente privind istoria României. A, Moldova. Veacul XVI. Volumul I (1501-1550). București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1953, p. 380.
  4. ^ Localitățile Republicii Moldova. Itinerar documentar-publicistic ilustrat. Volumul 15 (Văd-Z). Chișinău: Draghiștea, 2017, p. 428. ISBN 978-9975-3051-6-6
  5. ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md
  • Poștarencu, Dinu, O istorie a Basarabiei în date și documente (1812-1940), Cartier istoric, Chișinău, 1998. ISBN 9975949185