Radu Praznaglava

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Radu al II-lea Prasnaglava)
Salt la: Navigare, căutare
Radu Praznaglava
Domn al Țării Românești
Radu II.jpg
Radu al II-lea Praznaglava. Portret modern.
Date personale
Decedat 1428?
Transilvania, Regatul Ungariei Modificați la Wikidata
Părinți Mircea cel Bătrân Modificați la Wikidata
Frați și surori Mihail I al Valahiei
Vlad al II-lea Dracul
Alexandru I Aldea Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of Wallachia.svg Țara Românească Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară Dinastia Basarabilor
Domnie
Domnie 1420 - 1422
1426 - 1427
Predecesor Mihail I
Dan al II-lea
Succesor Dan al II-lea

Radu Praznaglava[1] (domn al Țării Românești după 26 mai 1420 - înainte de 23 octombrie 1422[1], sfârșitul lui 1426 (înainte de 24 ianuarie 1427) - înainte de 6 aprilie 1427[2]), fiu nelegitim al lui Mircea cel Bătrân,[3] este probabil ultimul voievod al Țării Românești care mai deține controlul asupra Banatului, teritoriilor tătărești (sudul Basarabiei) și al zonei de ieșire la Marea Neagră, așa cum reiese din titulatura oficială dintr-un act din 1 iunie 1421 ([...]Io Radu mare voievod și domn, din mila lui Dumnezeu și cu darul lui Dumnezeu, stăpânind și domnind peste toată Țara Ungrovlahiei și al părților de peste munți, încă și de către Părțile Tătărăști și Amlașului și Făgărașului herțeg și domn al Banatului Severinului și al Podunaviei, până la Marea cea Mare.).

Vine ca domn, probabil, în urma campaniei otomane din vara-toamna lui 1420, având ca singur argument sprijinul constant pe care i l-a arătat Înalta Poartă în conflictele cu rivalul său Dan al II-lea. Cert este că primul act cunoscut emis de el poartă data de 17 mai 1421, iar în actul de întărire din 1 iunie 1421, pe lângă titlurile sale enumerate mai sus, își arată filiația ([...] sfânt răposatul părintele meu, Mircea voievod [...]).

Domniile scurte sunt caracterizate prin lupte frecvente și violente cu vărul sau Dan al II-lea, în intervalul dintre acestea găsindu-și adăpost și sprijin peste Dunăre la otomani unde, de câte ori avea prilejul, revenea cu trupe noi în încercarea de a-și relua tronul. Ultima menționare a sa este din primăvara lui 1427, când Dan al II-lea revine cu armată din Transilvania reluând tronul și, probabil, ucigându-l.

Despre poreclă:

„Nu avem alte informații ale vremii despre el, și nici măcar nu știm de unde i se trage ciudata poreclă, evident cultă, fiind în limba slavă de cancelarie, Praznaglava, care înseamnă „cap gol”. Sensul acestei porecle nu poate fi cel de „fără minte”, cum se interpretează uneori, ci acela de „pleșuvul”, deoarece poreclele medievale ale capetelor încoronate în general în Europa, nu numai la români, vizează numai aspecte sau defecte fizice, nu aprecieri asupra intelectului personajelor, cu excepția cazurilor de nebunie vădită, care însă nu se întâlnesc la domnii din spațiul românesc[1].”

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Constantin Rezachevici - „Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881”, Volumul I, Editura Enciclopedică, 2001, p. 86
  2. ^ Constantin Rezachevici - „Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881”, Volumul I, Editura Enciclopedică, 2001, p. 88
  3. ^ Cine este domnitorul Țării Românești de care nu a auzit nimeni, dar al cărui tată este celebru și a câștigat bătălii importante împotriva turcilor, 2 martie 2016, Ionuț Dima, Adevărul, accesat la 5 septembrie 2016

Vezi și[modificare | modificare sursă]


Predecesor:
Mihail I
Domn al Țării Românești
1420 - 1422

Succesor:
Dan al II-lea


Predecesor:
Dan al II-lea
Domn al Țării Românești
1426 - 1427

Succesor:
Dan al II-lea