Patrimoniul mondial UNESCO din România
| Cultura României |
| Arte |
| Tradiții |
|
Bucătăria |
| Artiști |
| Monumente |
Siturile Patrimoniului Mondial UNESCO sunt locuri de importanță pentru patrimoniul cultural sau natural, așa cum este descris în Convenția Patrimoniului Mondial, semnată în 1972.[1] Patrimoniul cultural este format din monumente (cum ar fi lucrări de arhitectură, sculpturi monumentale sau inscripții), grupuri de clădiri și situri (inclusiv situri arheologice). Caracteristicile naturale (constând în formațiuni fizice și biologice), formațiunile geologice și fiziografice (inclusiv habitatele speciilor de animale și plante amenințate) și siturile naturale care sunt importante din punct de vedere al științei, conservării sau frumuseții naturale sunt definite ca patrimoniu natural.[1] România a acceptat convenția pe 16 mai 1990, siturile ei devenind astfel eligibile pentru includerea în listă.[2]
Patrimoniul mondial UNESCO din România include în prezent în lista sa nouă situri culturale și două naturale.[3] Primul sit din România, Delta Dunării, a fost adăugat la cea de-a XV-a Sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial, desfășurat la Cartagina în 1990. Alte situri au fost adăugate în 1993 și 1999, iar unele dintre situri au fost ulterior extinse. Cel mai recent sit adăugat pe listă este Peisajul minier de la Roșia Montană, adăugat pe listă în 2021 și trecut imediat pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol din cauza planurilor de reluare a exploatării miniere. Situl Pădurile primare și bătrâne de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei este împărțit cu alte 17 țări europene. De asemenea, lista indicativă a României cuprinde în 2024 17 situri, 13 culturale și 4 naturale.[2] România are în 2022 și 9 elemente pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial.[4]
Ziua de 16 noiembrie a fost declarată Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România prin Legea nr. 160/2013.[5]
Convenții
[modificare | modificare sursă]România s-a alăturat Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) pe 27 iulie 1956. Este un membru activ al tuturor celor șase convenții culturale UNESCO:[6][7]
| Titlu | Data/Locul adoptării | Statut legal |
|---|---|---|
| Convenția pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat[8] | 14 mai 1954 Haga |
 Ratificare în 1957[9]
|
| Convenția asupra măsurilor ce urmează a fi luate pentru interzicerea și impiedicarea operațiunilor ilicite de import, export și transfer de proprietate al bunurilor culturale[10] | 14 noiembrie 1970 Paris |
Aderare în 1993[11]
|
| Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural[1] | 16 noiembrie 1972 Paris |
Acceptare în 1990[12]
|
| Convenția asupra protecției patrimoniului cultural subacvatic[13] | 2 noiembrie 2001 Paris |
Acceptare în 2007[14]
|
| Conventia pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial[15] | 17 octombrie 2003 Paris |
Acceptare în 2005[16]
|
| Convenția asupra protecției și promovării diversității expresiei culturale[17] | 20 octombrie 2005 Paris |
Aderare în 2006[18]
|
România a desfășurat mandate de membru în Consiliul Consultativ Științific și Tehnic al Convenției UNESCO din 2001 privind protejarea patrimoniului cultural subacvativ, în Biroul Întâlnirii Statelor Părți la Convenția din 2001 asupra protecției patrimoniului cultural subacvatic (2017–2021) și în Comitetul interguvernamental pentru promovarea reîntoarcerii bunurilor culturale în țările de origine sau restituirea lor în cazul dobândirii ilicite (ICPRCP). De asemenea, România participă, în calitate de observator, la toate reuniunile organismelor subsidiare ale UNESCO.[6]
Patrimoniu material
[modificare | modificare sursă]Lista Patrimoniului Mondial
[modificare | modificare sursă]UNESCO listează obiectivele după zece criterii; fiecare înscriere trebuie să întrunească cel puțin unul dintre criterii. Criteriile de la i la vi sunt culturale, în timp ce de la vii la x sunt naturale.[19] România are înscrise nouă obiective în Lista Patrimoniului Mondial, șapte culturale și două naturale.[2]
- Nume: numele oficial atribuit de Comitetul Patrimoniului Mondial
- Localizare: localitatea sau arealul în care se află obiectivul
- Județ: județul în care se află obiectivul
- Tip: tipul obiectivului (cultural sau natural) și criteriile după care a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial
- An: anul înscrierii obiectivului în Lista Patrimoniului Mondial
- Dosar: numărul dosarului sub care obiectivul a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial
* Obiectiv transfrontalier
† Obiectiv în pericol
.jpg)
.jpg)
_(7013719883).jpg)
.JPG)
.JPG)
_valley_43.jpg)
_-_panoramio.jpg)
.jpg)
Hartă
[modificare | modificare sursă]
Listă indicativă
[modificare | modificare sursă]Pe lângă obiectivele înscrise în Lista Patrimoniului Mondial (LPM), statele membre pot păstra o listă de obiective indicative pe care le consideră potrivite pentru o viitoare nominalizare. Nominalizările pentru LPM sunt acceptate doar dacă obiectivul respectiv a fost înscris într-o listă indicativă.[24] Prin urmare, fiecare stat trebuie să transmită lista indicativă actualizată cu un an înainte de orice propunere de înscriere în LPM. De asemenea, toate statele membre sunt încurajate să revizuiască propria listă indicativă cel puțin o dată la 10 ani.[25] Lista indicativă a României este cea transmisă Centrului Patrimoniului Mondial(en)[traduceți] în 1991 și conține informații succinte despre fiecare poziție. În ultimii 29 de ani lista indicativă a României nu a fost revizuită pe fond, în ansamblul său, ci a fost doar completată în 2004, 2012 și 2020.[25]
| Nume | Imagine | Localizare | Județ | Tip | An | Dosar | Note |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Mănăstirea Neamț |  |
Mânăstirea Neamț | Neamț | Cultural, (i), (ii), (iv) |
1991 | 544 | |
| Bisericile bizantine și postbizantine de la Curtea de Argeș |  |
Curtea de Argeș | Argeș | Cultural, (i), (ii), (iv) |
1991 | 545 | |
| Ansamblul rupestru de la Murfatlar |  |
Murfatlar | Constanța | Cultural | 1991 | 549 | |
| Biserica „Trei Ierarhi” din Iași | .jpg) |
Iași | Iași | Cultural, (i), (iv) |
1991 | 551 | |
| Culele din Oltenia | Brabova | Dolj | Cultural, (iv), (v) |
1991 | 552 | Șase obiective:[26]
| |
 |
Curtișoara | Gorj | |||||
| Groșerea | |||||||
| Șiacu | |||||||
|
Măldărești | Vâlcea | |||||
| |||||||
| Biserica din Densuș |  |
Densuș | Hunedoara | Cultural, (i), (iv) |
1991 | 553 | |
| Centrul istoric al Albei Iulia | _-_churches_in_fortress.jpg) |
Alba Iulia | Alba | Cultural, (iv), (v), (vi) |
1991 | 555 | |
| Masivul Retezat |  |
– | Hunedoara | Natural | 1991 | 557 | |
| Pietrosul Rodnei | .jpg) |
– | Maramureș | Natural | 1991 | 558 | Este inclus deja în Rețeaua Mondială a Rezervațiilor Biosferei(en)[traduceți] din 1979.[20] |
| Situl paleontologic de la Sânpetru |  |
Sânpetru | Hunedoara | Natural | 1991 | 559 | |
| Codrul secular de la Slătioara | Suceava | Natural | 1991 | 560 | |||
| Centrul istoric al Sibiului și ansamblul său de piețe |  |
Sibiu | Sibiu | Cultural, (ii), (iii), (iv), (v) |
2004 | 1929 | |
| Satele vechi Hollókő și Rimetea și împrejurimile lor* |  |
Rimetea | Alba | Cultural, (v) |
2012 | 5683 | Aceasta este o extindere propusă a sitului Satul vechi Hollókő și împrejurimile sale, înscris în Lista Patrimoniului Mondial în 1987. |
| Frontierele Imperiului Roman – limesul dunărean* | .jpg) |
– | Obiective multiple | Cultural, (ii), (iii), (iv) |
2020 | 6446 | Sit transfrontalier, propus împreună cu Bulgaria, Croația și Serbia. Situl românesc cuprinde 49 de obiective în județele Caraș-Severin, Constanța, Galați, Mehedinți, Olt și Tulcea. |
| Foste închisori comuniste din România[27] |  |
Fortul 13 Jilava | Ilfov | Cultural, (vi) |
2024 | 6760 | Fortul nr. 13 Jilava, Închisoarea de la Râmnicu Sărat, Închisoarea Pitești, Fostul Penitenciar de la Făgăraș și Fostul Penitenciar de la Sighetul Marmației[27] |
 |
Închisoarea de la Râmnicu Sărat | Buzău | |||||
 |
Închisoarea Pitești | Argeș | |||||
 |
Fostul Penitenciar de la Făgăraș | Brașov | |||||
 |
Fostul Penitenciar de la Sighetul Marmației | Maramureș | |||||
| Peștera Movile[27] | Peștera Movile | Constanța | Natural, (viii), (ix), (x) |
2024 | 6761 | ||
| Ctitorii domnești din Țara Românească și Moldova[27] | .jpg) |
Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași | Iași | Cultural, (i), (ii) |
2024 | 6763 | Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași și Biserica episcopală „Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Argeșului din Curtea de Argeș[27] |
 |
Biserica episcopală „Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Argeșului din Curtea de Argeș | Argeș | |||||
| Reședințe Regale din Sinaia[27] |  |
Castelul Peleș | Prahova | Cultural, (i), (ii) |
2024 | 6763 | Ansamblul de la Sinaia - în special castelele Peleș și Pelișor și grădinile care le înconjoară[27] |
 |
Castelul Pelișor |
Patrimoniu imaterial
[modificare | modificare sursă]Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a fost creată în 2008 și a fost rezultatul Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, semnată la Paris la 17 octombrie 2003.[6] România este prezentă cu 9 elemente:[4]
| Element | Imagine | An | Zonă etnografică | Note |
|---|---|---|---|---|
| Ritualul Călușului | 
|
2008 | Olt | |
| Doina | 2009 | |||
| Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu | 
|
2012 | Horezu | |
| Colindatul de ceată bărbătească* | .jpg)
|
2013 | Element comun cu Republica Moldova | |
| Jocul fecioresc | 2015 | Transilvania | ||
| Tehnici tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova* | 
|
2016 | Element comun cu Republica Moldova | |
| Mărțișorul – practici tradiționale asociate zilei de 1 Martie* | .jpg)
|
2017 | Element comun cu Bulgaria, Macedonia de Nord și Republica Moldova | |
| Arta cămășii cu altiță | 2022 | Element comun cu Republica Moldova | ||
| Tradițiile de creștere a cailor lipițani | 2022 | Element comun cu Austria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Italia, Slovacia, Slovenia și Ungaria |
Patrimoniu digital
[modificare | modificare sursă]
Patrimoniul digital reprezintă totalitatea materialelor informatice, de valoare durabilă, care necesită a fi conservate pentru generațiile viitoare. Acestea necesită metode active de prezervare. Principalul proiect care sprijină listarea Patrimoniului Digital UNESCO este Biblioteca Digitală Mondială (World Digital Library – WDL). Materialele sunt accesate gratuit și traduse în șapte limbi (engleză, arabă, chineză, spaniolă, franceză, portugheză și rusă). Biblioteca Digitală Mondială furnizează documente fundamentale, precum manuscrise, hărți, cărți rare, filme, gravuri, fotografii sau înregistrări sonore rare. Site-ul bibliotecii este găzduit de Biblioteca Congresului American.[28]
Pe site-ul WDL figurează două materiale despre România:
- hărțile Deltei Dunării (documentul datează din 1887 și este redactat în limba franceză);[29]
- albumul de călătorie Prin sudul Rusiei, Crimeea, via Ungaria, Valahia și Moldova, o descriere a expediției întreprinse în 1837 de industriașul și filantropul rus Anatoli Demidov(en)[traduceți] în sud-estul Europei.[30]
Patrimoniu tehnic
[modificare | modificare sursă]
UNESCO a instituit, în anul 2008, Premiul pentru Patrimoniul Tehnic Preindustrial, pe care l-a acordat muzeului „Astra” din Sibiu, ca recunoaștere a performanțelor acestei instituții (pentru valoarea patrimoniului expus și cercetarea științifică).[28] Recunoașterea internațională a venit după ce, în anul 2006, Comisia Națională a României pentru UNESCO a acordat aceluiași muzeu Premiul pentru Patrimoniul Tehnic „Dumbrava Sibiului”.[31]
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- en Informații despre siturile UNESCO din România pe site-ul oficial de turism al României
- fr en Lungu, Dan; Sinigalia, Tereza, ed. (). România, Patrimoine Mondial/World Heritage. București: Institutul Național al Patrimoniului. ISBN 973-85112-8-3. Capitole:
- Eglises de Moldavie/Churches of Moldavia[nefuncțională – arhivă], autor: Tereza Sinigalia;
- Le Monastère de Hurezi/Hurezi Monastery[nefuncțională – arhivă], autori: Ruxandra Nemțeanu, Tereza Sinigalia;
- Sites villageois avec églises fortifiées de Transylvanie/Transylvanian Village Sites with Fortified Churches[nefuncțională – arhivă], autori: Adriana Stroe, Iozefina Postăvaru, Iosef Kovacs;
- Les forteresses daces des montagnes d'Orăștie/Dacian Fortresses of Orăștie Mountains[nefuncțională – arhivă], autori: Cristina Crăciun, Dana Mihai;
- Centre historique de Sighișoara/Historical Centre of Sighișoara[nefuncțională – arhivă], autori: Christoph Machat, Cristina Ionescu;
- Eglises en bois de Maramureș/Wooden Churches of Maramureș[nefuncțională – arhivă], autor: Marius Porumb.
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c „Convention Concerning the Protection of the World Cultural and Natural Heritage”. UNESCO World Heritage Centre (în engleză).
- ^ a b c „Romania”. UNESCO World Heritage Centre (în engleză).
- ^ Romania, UNESCO, 2024
- ^ a b „Romania and the 2003 Convention”. Intangible Cultural Heritage (în engleză). UNESCO.
- ^ „Lege nr. 160 din 15 mai 2013”. Camera Deputaților. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c „UNESCO”. Ministerul Culturii.
- ^ „Convenții UNESCO ratificate de România”. Comisia Națională a României pentru UNESCO.
- ^ „The 1954 Hague Convention for the Protection of Cultural Property in the Event of Armed Conflict and its two (1954 and 1999) Protocols”. UNESCO Digital Library (în engleză).
- ^ „Decretul nr. 605/1957 privind ratificarea Convenției pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat și aderarea la Protocolul acestei convenții, încheiate la Haga la 14 mai 1954”. Lege5.
- ^ „Convention on the Means of Prohibiting and Preventing the Illicit Import, Export and Transfer of Ownership of Cultural Property 1970”. UNESCO (în engleză).
- ^ „Lege nr. 79 din 11 noiembrie 1993”. Portal Legislativ.
- ^ „Decret nr. 187 din 30 martie 1990”. Portal Legislativ.
- ^ „Convention on the Protection of the Underwater Cultural Heritage”. UNESCO Digital Library (în engleză).
- ^ „Lege nr. 99 din 16 aprilie 2007”. Portal Legislativ.
- ^ „Text of the Convention for the Safeguarding of the Intangible Cultural Heritage”. Intangible Cultural Heritage (în engleză). UNESCO.
- ^ „Lege nr. 410 din 29 decembrie 2005”. Portal Legislativ.
- ^ „Convention on the Protection and Promotion of the Diversity of Cultural Expressions 2005”. UNESCO (în engleză).
- ^ „Lege nr. 248 din 22 iunie 2006”. Camera Deputaților. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „The Criteria for Selection”. UNESCO World Heritage Centre (în engleză).
- ^ a b „Biosphere reserves in Europe & North America”. UNESCO (în engleză).
- ^ „UNESCO expands seven existing World Heritage sites”. UN News (în engleză). .
- ^ „Cultural sites in Africa, Arab Region, Asia, Europe, and Latin America inscribed on UNESCO's World Heritage List”. UNESCO World Heritage Centre (în engleză). .
- ^ „Despre proiect”. Limes.
- ^ „Tentative Lists”. UNESCO World Heritage Centre (în engleză).
- ^ a b „Lista Indicativă UNESCO”. Institutul Național al Patrimoniului. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Lista indicativă a României pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO” (PDF). Secretariatul General al Guvernului.
- ^ a b c d e f g Lista Indicativă a României pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO s-a îmbogățit cu noi poziții, Comisia Națională a României pentru UNESCU, 29 iulie 2024
- ^ a b „Patrimoniu universal și prezențe românești pe listele Patrimoniului mondial”. Ministerul Afacerilor Externe.
- ^ „Cartes du delta du Danube et plans comparatifs de l'embouchure et des sections fluviales du bras de Soulina indiquant les derniers travaux qui y ont été exécutés”. Library of Congress (în franceză).
- ^ „Voyage dans la Russie méridionale et la Crimée, par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie éxécuté en 1837 par Mr. Anatole de Demidoff”. Library of Congress (în franceză).
- ^ Bucur, Corneliu Ioan (). Patrimoniul tehnic tradițional (preindustrial) din România: categorii, tipologii, structuri social-istorice. Sibiu: Astra Museum. ISBN 978-973-8993-19-8.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]
| ||||||||
