Cetatea dacică de la Căpâlna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cetatea dacică de la Căpâlna

Vedere panoramică dinspre sud-vest a dealului cetății
Cetatea dacică de la Căpâlna se află în România
Cetatea dacică de la Căpâlna
Localizare în România
Fondatăc. 50 î.Hr.
Abandonată în106
EvenimenteRăzboaiele daco-romane
Locație
Coordonate45°49′20″N 23°36′12″E / 45.822257°N 23.603470°E ({{PAGENAME}})
Altitudinec. 650 m
Numele loculuiDealul Gărgălău
LocalitateCăpâlna
JudețAlba
Țară România
Referință
RO-LMIAB-I-s-A-00020
RO-RAN7115.01
UNESCO906
Note despre sit
Recunoaștere Patrimoniu Mondial UNESCO
Monument Istoric Național
CondițieRuinat
Date excavări1982 - 1983
Arheologi* Mihail Macrea
Expoziții* Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia
  • Muzeul „Ion Raica”, Sebeș
  • Cetatea dacică de la Căpâlna este o fortificație dacică situată pe teritoriul României.

    Așezată la circa 19 km sud de orașul Sebeș, pe Valea Sebeșului, cetatea Căpâlna apară flancul estic al Sarmizegetusei, aflată la circa 40 km vest.

    Cetatea dacică se află la circa 2 km sud de satul Căpâlna, al comunei Săsciori, pe un deal de 610 m înălțime față de nivelul mării, numit Dealul Cetății, poziționat pe malul stâng al râului Sebeș, între valea Gărgălăului și pârâul Râpii. Pantele dealului sunt abrupte. Drumul antic urcă pe panta dinspre pârâul Râpii, cotind apoi spre cetate.

    Prime menționări[modificare | modificare sursă]

    Istoricul Gábor Téglás a menționat-o în articolul A történelemelőtti Dáciáról (Despre Dacia preistorică) în 1892 apoi Halavátsy Gyula o descrie în 1906 în note de călătorie.

    Urmează campanii arheologice în 1939, 1942 și 1954 sub conducerea lui Mihail Macrea și Ion Berciu, apoi în 1965-1967, 1982-1983 coordonate de Hadrian Daicoviciu.[1] p.14-15[2]

    Materiale arheologice descoperite[modificare | modificare sursă]

    Vase ceramice pentru gătit lucrate manual și la roată, vase pictate de inspirație străină sau de import, calapoade din lut, de forma literei „T”, folosite la modelarea vaselor, fusaiole întrebuințate la torsul lânii, precum și „jetoane” confecționate din pereții vaselor, utilizate probabil pentru diferite jocuri, specifice mediului militar, de cazarmă.

    Obiectele din fier descoperite sunt de natură civilă și militară: unelte de făurărie: ciocane, clești, dălți, tâmplărie :topoare, bărzi sau agricole: brăzdar de plug, sape, seceri; cuie, ținte, scoabe, obiecte de întrebuințare curentă : vase, strecurători, cuțite, piese de harnașament; arme :pumnale, vârfuri de sulițe și săgeți. s-au găsit piese de îmbrăcăminte, podoabele realizate din fier, bronz și argint, verigi, catarame, brățări, inele, fibule, doi cercei și un colan cu pandantive din aur.

    Monede romane din argint s-au găsit în interiorul și în preajma turnului-locuință, în număr de 29.[1] (p.61-122)[2]

    Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

    Note[modificare | modificare sursă]

    Vezi și[modificare | modificare sursă]

    Imagini[modificare | modificare sursă]

    Commons
    Commons
    Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cetatea dacică de la Căpâlna
    1. ^ a b Ioan Glodariu, Vasile Moga (). Cetatea dacică de la Căpîlna. Editura Științifică și Enciclopedică. p. 14-15. 
    2. ^ a b „Istoricul cercetărilor | Cetatile Dacice”. www.cetati-dacice.ro. Accesat în .